2,458 matches
-
învârtit prin târg ca să culeg informații. Am văzut un vagabond care purta geaca de piele a lui Blanchard și un altul îmbrăcat cu tricoul ăla al lui cu Legion Stadium. Mi s-a mai spus că la Juarez au fost spânzurați doi tipi pentru uciderea lui De Witt și Chasco și mi-am zis „Mâna jandarmilor, cum mă vezi și cum te văd“. Am rămas în oraș și am făcut frumos în fața lui Vasquez, ba chiar am dat în gât niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mai jos, mai gutural. M-am pregătit să aud și alte insulte. Militarul își dădu cu părerea: — Cei care se fofilează la înrolare ar trebui deportați în Rusia sau împușcați. Nu, împușcarea e o pedeapsă mult prea ușoară. Ar trebui spânzurați de știi tu ce. Aia da, pedeapsă! Vocea lui Madeleine se înăspri, imitând perfect accentul mexican: — O secure e mai buonă, nu? Polițistul are un partener. Rezolvă nește chestii pentru mine - nește bilețele pe care n-ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Suntem pe poziții. Watson privi nerăbdătoare spre Logan. Imobilul nu avea interfon, dar exista de fiecare parte a porții câte un șir de trei sonerii, cu butoanele mânjite pe margine cu o altă vopsea maronie. Sub fiecare din ele, era spânzurată o etichetă cu numele locatarului. „NORMAN CHALMERS“ era scris cu un pix cu gel pe o bucată de carton gros, care era lipit cu scotch peste numele proprietarului anterior. Etajul de sus, pe dreapta. Logan se dădu un pas Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Era o minciună sfruntată, dar Miller n-avea de unde să știe. Măcar suna ca și cum ar fi Încercat. — Nu e cazul? — E de părere că am avut parte de suficient de multă publicitate pentru o săptămână. Putea foarte bine să fie spânzurat ca hoții de cai la cât de mincinos era. — Știi cum e... zise ridicând din umeri. — Nu e cazul? se Încruntă Miller. Îi arăt eu lui „nu e cazul“! Scoase agenda și mâzgăli ceva. Dimineața următoare Începu cu o duzină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la radiatoare la puterea maximă. — Păi, probabil că da. Păcat că nu l-a-njunghiat, totuși. Ar fi fost frumos și curat. — Înapoi la spital? Întrebă Logan — La spital? Insch se uită la ceasul de pe bord. E aproape unu noaptea! O să mă spânzure! Nevasta inspectorului nu era prea Îngăduitoare atunci când venea vorba de ore târzii În noapte. Am pus niște agenți În uniforme să ia declarații. Ne uităm pe ele dimineață. Oricum, jumătate din locul acela doarme. Insch Îl lăsă la apartamentul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
că ești depășit de viață sau că nu o mai Înțelegi.“). Dar ce poate „mărturisi”, prin comiterea acestui act irepetabil, un individ primitiv, incapabil să urmărească cel mai simplu silogism? Aflu Întâmplător că cutare locuitor de pe strada Văilor s-a spânzurat; era un om comun, Îndeplinea cotidian toate acele gesturi ce țin de ritmul mecanic al existenței, era mulțumit că trăiește, niciodată nu l-a auzit nimeni plângându-se de ceva. Ce-a avut, domnule, de și-a luat viața, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și-a luat viața, că doar nu și-o fi pus lațul de gât doar spre a demonstra că era cutremurat camusian de angoase metafizice insurmontabile? Mă uit la familia lui, o Întreb pe soție dacă cel ce s-a spânzurat avea anumite Îngândurări, dacă a lăsat ceva cu limbă de moarte? Nu, nu avea nimic, nu a spus nimic, s-a spânzurat pur și simplu fără să ceară voie de la nimeni. Nici măcar de la Dumnezeu. „Ce divorce entre l’homme et
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de angoase metafizice insurmontabile? Mă uit la familia lui, o Întreb pe soție dacă cel ce s-a spânzurat avea anumite Îngândurări, dacă a lăsat ceva cu limbă de moarte? Nu, nu avea nimic, nu a spus nimic, s-a spânzurat pur și simplu fără să ceară voie de la nimeni. Nici măcar de la Dumnezeu. „Ce divorce entre l’homme et sa vie, l’acteur et son décor, c’est proprement le sentiment de l’absurdité“ („Divorțul dintre ins și viața sa, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lume moare suav În alta Într-un echilibru cosmic Cum sunetele cad incandescente În cuvinte răcite; E o automanifestare a ierbii ș-a gândului Nu vă Întristați din cauza morții, voi, sugari ușuratici ai vieții. 13.10.1960 Cerneri de negru spânzură-n pânzele creierului ( Sar caii neîmpiedicați ai ideilor peste câmpuri cu ierburi barbare) Odată doar cântă-n fântâna nesleită a sufletului moștenit Slova cea ruptă cândva din capcana material-a cuvântului. Cum să zgâlțâie omul-pigmeu legile metafizice ale universului Ruperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
metafizice Albind interiorul vid al lucrului și dându-i ființă Se-ncaieră ideile să intre-n porii materiei Sudoarea acră-a singurătății alungând-o departe Cu bubuituri se despică hruba-nchisă a eului meu. 15.10.1960 Păsări de pradă spânzură noaptea În visele cărnii Miresme bolnave adie suav din stârvul căutărilor Se spulberă fumul infinitului În lucruri aceleași Și casele noastre atârnă ciolane falnice rupte din Marele Os Dacă mă caut acum neprihănit printre văile pasiunilor oarbe Nu-nseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
declanșeze pasiunea, apoi Începusem să mă obișnuiesc cu distanța, chiar să o doresc uneori din exces de zel. Zilele se apropiau tot mai mult de data hotărâtă. Nopțile Însă nu voiau să treacă deloc. Aveam insomnii și coșmaruri. Mă vedeam spânzurând de un fir de păianjen deasupra unui infern de flăcări. Mă visam abandonând totul și rămânând cu Încăpățânare pe loc. Mă visam zdrențuită de căderi și purtată pe brațe apoi, iar eu Încăpățânându-mă totuși să mă mai uit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
al piscinei, ținându-se una de alta ca să n-o ia razna — Te rog, nu. Nu ne mai aminti de asta. Chiar și după atâția ani e traumatizant. — Mda. Din partea mea, Duncan și instructoarea lui n-au decât să se spânzure. Am discutat cu Chef Massey săptămâna asta și încă mai vrea să mă trimită să lucrez în străinătate. Are de gând să-și deschidă două restaurante noi numai anul ăsta și are nevoie de oameni pe teren ca să supravegheze activitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și este curat cerul lumii. Doamne! Și iată dimineața! Afară ninge, totul este alb. În Ungaria este contrarevoluție! Au În casă o broșură cu coperta grena, pe care scrie: „În legătură cu evenimentele din Republica Populară Ungară”. În poze, el vede oameni spânzurați cu capul În jos și niște oameni care fug cu puștile În mână, iar tatăl lui Îi spune că țara noastră trimite În ajutor poporului ungar trenuri cu lemne de foc și pături și el se gândește la săracul popor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
gheata partenerului tău. Ce grea este Țarina de la Abrud! Și Îți Închipui ce tare trebuie să-i fi durut pe Horia și pe Cloșca când i-au tras pe roată. Pe Crișan nu l-a durut că el s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Dar și mai tare l-a durut pe Gheorghe Doja când i-au pus pe cap o coroană Înroșită În foc și i-au smuls carnea cu cleștele și le-a dat-o tovarășilor lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și uleiul de nucă ți-l pune În sticluță cu o pâlnie mică. Îți pune de cât cumperi. De treizeci de bani, de cincizeci, de un leu. Ăsta-i comerțul lui. Tu te joci cu toți copiii. În afară de Ady, care spânzură pisici. Pisicile lui Lazăr. Ady nu te bagă În seamă. Când are lecția de vioară lasă deschisă ușa de la balcon. Ca să te oftici. Că tu nu ai vioară. Pleacă mereu Într-o tabără vara. Îl duce cu o mașină mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
te oftici, până Într-o zi când taică-su nu mai are mașină, maică-sa vorbește cu toată lumea pe la cozi și el vine să se joace pe stradă pentru că nu mai are profesor de vioară și nici pisici nu mai spânzură. Uite așa au scăpat pisicile lui Lazăr de nimicire În masă. Nu-i frumos ca un pionier să oftice un alt pionier. Toate aceste lucruri se Întâmplă pe la Piața Iancului, unde Întoarce tramvaiul paisprezece barat. Undeva, departe, departe, un domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În cealaltă, te Îndrepți spre ea. De un ou țigări și de un ou bomboane și biscuiți. Așa a spus moșu Niche, unchiașul tău. Mai către seară o să mergi cu el după fân. Acolo, Într-o poieniță, vrea să-și spânzure câinele pentru că fură ouă și mănâncă puii de rață. Plecați cu „spânzuratul” după voi În urma căruței. Bivolii trag liniștiți În jug. Dincolo de troiță sunt două dealuri care seamănă foarte mult cu cele din stema Republicii Populare Române. Pe dealuri pasc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu „spânzuratul” după voi În urma căruței. Bivolii trag liniștiți În jug. Dincolo de troiță sunt două dealuri care seamănă foarte mult cu cele din stema Republicii Populare Române. Pe dealuri pasc oile. Când Înnoptează, după ce ați adus fânul și unchiașul a spânzurat câinele, mergeți la stână după lapte. Pe cer sunt stele și tot din el cad stele. Ce departe este Bucureștiul! Așa este În vacanță, Bucureștiul este departe, iar când Începe școala și te Întorci acolo, dincolo de pădurea de oțetari, satul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
suferă. Din această cauză poporul român alături de alte popoare Îl ajută cu alimente și cu haine. Au apărut și cărți În legătură cu evenimentele din Republica Populară Ungară. Cărți cu poze. În poze, oamenii rabdă de foame și de frig. Alții sunt spânzurați sau Împușcați. Multe case din Budapesta ard, dar le sting pompierii. Tramvaiele sunt răsturnate de pe șine. Toate aceste lucruri le-au făcut contrarevoluționarii ajutați de imperialiști. În timp ce tai lemne În pivniță te gândești cum Îi tai pe toți contrarevoluționarii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ceva. Ai făcut scarlatină și stai la spital. Spitalul de boli infecțioase. Te năpădesc amintiri. Drumurile tale prin orașul București. Undeva la Piața Națiunii. Lângă Mitropolie. Amintire neclară. O duminică când venea o mătușă, mama pomenind că s-ar fi spânzurat cineva În camera aceea la cucurigu. N-au stat acolo mai mult de trei zile. Nu se putea, cu spânzuratul ăla. Chiar În casa spânzuratului. După aceea, o cameră undeva prin centru. Pe Nicolae Filipescu. Amintire despre niște pantaloni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Vasile Alecsandri, George Coșbuc, I.L. Caragiale, Barbu Delavrancea (și domnul Vucea), Calistrat Hogaș (cu Pisicuța), Șt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu, Literatura română În manuale etc. Oamenii muncii de la orașe și sate, stahanoviști, Gheorghe Doja, Horia, Cloșca și Crișan (s-a spânzurat cu nojițele de la opinci). Mihai Viteazul (i-au tăiat capul), Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit (l-au legat de două cămile și l-au sfâșiat), Vlad Țepeș (a lăsat banii de aur lângă o fântână și nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o bată și altul, „că mi-e mie ciudă că el e atâta de prost băga-s-ar dracu În dobă să se bage cu cota lor cu tot”, la nopțile În care mergeați la stână după lapte când a spânzurat unchiașul Nike câinele care fura ouă, la clopotele bisericii care bat când e vreme tare, la vânturile năprasnice care bat dinspre dealul Ploii și cum se ridică În trombe praful de pe uliță și cum ridică În ceruri paiele, vreascurile, frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
toți care erau Închiși și că nu mănâncă mâncare de la trădători, cum l-a operat fără anestezie pe unul Aurel Cioran la Aiud și cum i-a murit unul din băieți, Eme, chiar când a ieșit din Închisoare, s-a spânzurat de o coardă la Pietrele Doameni, era alpinist și era și speolog, o peșteră din munții Apuseni Îi poartă numele, dar toate aceste lucruri le-ai mai auzit de zece ori de la nenea Remus și multe altele și, când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
munții Maramureșului. Tu te afli În closetul de la etajul doi al liceului nr. 38, 23 August, de pe strada Pescărușului și fumezi o țigară cu un repetent pe care Îl cheamă Pește. Îți povestește din filmul cinemascop Pădurea spânzuraților, cum Îl spânzură pe condamnatul la moarte care este dezertor și că Apostol Bologa o pățește la fel. Tu Îi spui că ai cunoscut În carne și oase un condamnat la moarte, care a scăpat de pedeapsă și a ieșit din pușcărie. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Tapetul din camere era scos, lemnul dușumelelor era aranjat cu grijă Într-un colț. În pod erau stivuite plăcile teracotei albastre. Stăteau acolo ca și cum cineva ar fi vrut să le vândă. Un aer acru bântuia camerele goale, iar din tavane spânzurau crăcănate, firele instalației electrice. O singură cameră, de la parter, cu ușa larg deschisă, era neatinsă, lăsând să se vadă un interior sordid În care se Învălmășeau claie peste grămadă, mobile vechi, cărți, lustre, polonice, sifoane, sticle de ulei și oțet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]