218,930 matches
-
o discretă ironie în toată această deturnare a masivității materialului în contrariul lui. Pasărea lui e fragilă, construită din planuri aflate în echilibru precar. Septimiu Enghiș speculează cu succes asupra raportului între plin și gol, raport bine dozat, deși golul, spațiul ca o fereastră care înglobează peisajul, tinde să domine întregul. Atent la vibrația suprafețelor, animă și încălzește forma-cadru, punând în valoare efectele imprevizibile, datorate hazardului, ale lucrului asupra materiei. Mara Vâlceanu a sculptat un înger, o figură înaripată, care nu
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
publică și valorificarea culturală a acestui patrimoniu cu totul sigular: a donat lucrările Muzeului Național de Artă și a editat un catalog/album exhaustiv, evocator și analitic. Expoziția s-a deschis recent în sala Kretzulescu a Muzeului, iar lucrările în spațiul cărora s-au întîlnit doi artiști cu un profil ireductibil și-au început deja un nou destin, și anume cel instituțional. Cine vrea amănunte despre această experiență artistică și umană are la îndemînă și cartea pe care Eugenia Iftodi a
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
opus. Elevă a lui Tonitza, dar andreesciană ca alcătuire sufletescă, pictorița are vocația monumentalități în relația directă cu forma plastică, iar în plan afectiv ea percepe continuu chemările unei melancolii surde. În mod obiectiv, întîlnirea ei cu Țuculescu în același spațiu al creației era nu doar improbabilă, ci și fatalmente nefuncțională. Ca modele pure, ca manifestări absolute și, evident, abstracte, ei se înscriu în acea complementaritate mitică a diurnului cu nocturnul, a solarului cu selenarul, a masculinului cu femininul, a sudului
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
genetică directă, a moștenit atît exploziile și cruzimile cromatice ale lui Țuculescu, dar ale unui Țuculescu încărcat de penumbre, cît și viziunile monumentale și hieratice, chipurile în efigie, ale Eugeniei Iftodi. Acest al treilea pictor are un aer exotic, comprimă spațiile, devoalează ritualuri uitate și privește, cu un ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
fapt, să nu o cunoști. Decît în fărîme. (Nimic anormal!) Mi se întîmplă să privesc de jur împrejurul meu și să-mi fie străin ce văd, bizar. (Nimic extraordinar!) Traversăm același timp, de multe ori pe tronsoane diferite, în ritmuri diferite, în spații ce adîncesc diferențele. Îmi regăsesc afinități cu intervale ce s-au scurs, deja, aici sau aiurea. Uneori, chiar dacă parcurg coordonate comune multor contemporani, nu le și înțeleg fondul și formele. Asta este bine, fără îndoială. În varietate stă și misterul
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
Ca și Orientul. Povesteam în numărul trecut cîte ceva despre Teatrul de Luni de la Green Hours, de pe Calea Victoriei, despre trecutul și prezentul lui. Mi se pare mai mult decît o coincidență faptul că o formă teatrală liberă coexistă cu un spațiu în care s-a reînvățat comunicarea, acela al Grupului de Dialog Social. Orice supralicitare legată de acest loc, manifestată de-a lungul timpului pe ici, pe colo, riscă să-i deformeze atmosfera firească, climatul non-conformist, boemia, riscă să vicieze pulsiunile
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
găsească aici "teatru mare", direcții fundamentale, ci frămîntările creației și ale creatorilor ca el să rămînă viu, neliniștit. Aici se pot capta mesaje teatrale pe care, decodîndu-le, afli mai mult despre lumea din jur, despre generații, despre identitatea lor. Este spațiul care provoacă libertatea interioară să existe, să se exprime artistic, nu numai teatral. De pildă, Stop the tempo, un mesaj teatral de cincizeci de minute, spectacol scris și regizat de Gianina Cărbunariu. Probabil profilul cel mai interesant, din perspectiva mea
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
iscat după premierea de către ASPRO a eseului Despre îngeri. În virtutea faptului că această selecție de articole încearcă să surprindă exact "nerușinarea" - dispariția măsurii, a discreției și bunului simț public - prezentă cu mult tupeu în societatea românească postdecembristă (în presă, politică, spațiu public: comportament, mentalitate și discurs), am căutat să mă pierd și mai mult în captivanta lectură, cu regretul și frustrarea că la sfârșit va trebui să și scriu un comentariu condamnat să iasă infinit mai puțin inspirat. Deși o colecție
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
fi avut dreptul, ea alunecă, fatalmente, în postura celei care se solidarizează parcă cu toate insanitățile și umorile interlocutorului său, cu picanteriile cam grosolane care, gustate și îngăduite în operă, sunt nepermise, sau ar trebui să fie așa, într-un spațiu public cum consider că este și pagina unei reviste ce se respectă. Ca hipnotizată de "strălucirile" idolului său de moment, A. F. nu reușește practic să-i atragă în mod colegial atenția asupra hibelor, nu spre a-l cenzura, Doamne ferește
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
decembrie în SLAST, și anume Domnul Alex. Ștefănescu, vă consideră un adevărat Paganini al poeziei, ținând sub bărbie, în locul unei viori Stradivarius, un dicționar. Sunteți un poet predestinat?" Mostră de Răspuns: "M-am născut, atunci, în 1983, ca poet în spațiul public. Neîndoios poeții sînt predestinați, până în ultima și cea mai fină fibră a lor. Nu numai vocația, harul, e o predestinare, ci până și amănuntele sale. Dar, și aici, ca în oricare lucru lumesc, există liber arbitru. Poți renunța. Sau
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
al Seminarului românesc apare în 1911, în germană, teza lui Horia Petra-Petrescu, rămasă până astăzi ca și necunoscută și transformată cu timpul într-o simplă fișă de informație bibliografică, literă moartă într-o arhivă ce părea depărtată în timp și spațiu. Profesorul universitar orădean Ioan Derșidan, prefațatorul expert al lucrării, a făcut un gest recuperator întru totul lăudabil, sprijinit eficient de colaborarea profesorilor germani Klaus Bochmann, de la Leipzig, care oferă în postfață informații interesante, documentate la fața locului, despre anvergura studiilor
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
iveală, numai scrieri fundamentale, opere de referință. Sigur că nu sunt doar exerciții articolele de acum ale lui C. Stănescu, ci texte care-l exprimă deplin pe experimentatul critic, urmăritor de aproape, de peste patru decenii, al evoluțiilor (și seismelor) din spațiul nostru literar, cititor împătimit și extrem de atent al tuturor revistelor, ținute și azi sub observație în rubrica din pagina a doua a "Adevărului literar și artistic". Dar ce ne mai spune despre sine autorul în "Argument"? Ne spune că este
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
în materie de schimbare, uluit de acele prea iuți prefaceri de mentalitate și de concepții, de acele desfaceri de trecut atât de categorice, proclamate cu un aplomb care îi apare și sfidător și suspect. Fenomenele de felul acestora, petrecute în spațiul social și politic postdecembrist, își au reflexele lor în spațiul desfășurărilor literare. îndeosebi acestea l-au preocupat pe critic, furnizându-i subiecte, vreme de șapte ani, pentru rubrica lui de sâmbătă din "Adevărul". Subiecte care, aproape toate, îl determină pe
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
de mentalitate și de concepții, de acele desfaceri de trecut atât de categorice, proclamate cu un aplomb care îi apare și sfidător și suspect. Fenomenele de felul acestora, petrecute în spațiul social și politic postdecembrist, își au reflexele lor în spațiul desfășurărilor literare. îndeosebi acestea l-au preocupat pe critic, furnizându-i subiecte, vreme de șapte ani, pentru rubrica lui de sâmbătă din "Adevărul". Subiecte care, aproape toate, îl determină pe C. Stănescu să reacționeze polemic. Și reacționează astfel, întâi de
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
certificat, firește). Dăm bacșiș spre a ne câștiga liniștea, șpagă spre a scăpa de belele, corupția nu are culoare politică, autoritatea o combate fără s-o întrebe de apartenență, factorul prezidențial ne asigură că fenomenul e universal, dincolo de timp și spațiu, de neînvins, dar controlabil, cu bune posibilități de a fi adus la un nivel acceptabil, sarcina fiind a justiției cocoțată pe un maldăr de dosare pe lângă care Himalaia apare cât un gorgan spublerat de vânturi. Că, deocamdată, un Bivolaru, cu
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
Liviu Dănceanu Între compozitorii români trăitori în spațiul francofon, Horia Surianu îmi pare a se dovedi cel mai încăpățânat în urmărirea unui scop fundamental virtuos și în a plăti greaua datorie de a fi mereu același ori de a se lăsa împovărat de jocul în care i se
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
primii ani de copilărie, dar și dintr-o lume privilegiată social și la adăpost de orice problemă economică. în consecință, emulația intelectuală, nonșalanța și o bună stăpînire a codurilor aristocratice, dublate de o anumită detașare pe care i-o permitea spațiul său economic securizat, sînt elementele-cadru ale personațității sale artistice și morale. Pe această linie a contactului direct cu identități pregnante și cu individualități exemplare se naște, în mod evident, și interesul său pentru portretistică, pentru observația somatică și analiza psihologică
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
campanie murdară de-o violență fără precedent. N-a fost destul c-au poluat cu vorbirea lor scrâșnită posturile de televiziune, dar au vrut, musai, să lase posterității și dovada alb pe negru a ticăloșiei lor. Au închiriat în turbare spațiu publicitar, dedându-se la cele mai jegoase denunțuri pe care le-am citit vreodată. După ce-au epuizat metoda "telefoanelor murdare", a "fluturașilor" la fel de murdari și a scrisorilor scabroase, era inevitabil să ajungă la incalificabile atacuri la persoană și la
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
Iulia Popovici Antropologia urbană e o știință iremediabil legată de apariția și dezvoltarea marilor orașe, a metropolelor, și de nevoia de a studia modurile specifice de funcționare a comunităților născute astfel, dinamica lor socială și culturală și relația cu un spațiu distinct. Asta nu-nseamnă că antropologia urbană e preocupată exclusiv de omul post-industrialismului (epocă ce a făcut din orașul multimilionar forma sa reprezentativă de agregare), interesul ei se extinde în mod previzibil și asupra strămoșilor metropolei contemporane, capitale ale lumii
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
structurile sociale acceptate majoritar, iar metoda de studiu presupunea, ca trăsătură distinctivă, implicarea directă și personală a cercetătorului în respectiva comunitate. Punctul teoretic de plecare al acestei antropologii este relația specifică ce se stabilește între identitatea personală și colectivă și spațiul în care ea se formează: orașul multistratificat, tentacular și în expansiune, care naște nevoi proprii, comportamente urbane distincte, presupune mobilitate socială, excluderi și permanente adaptări integrative. Deși antropologia urbană pare să se concentreze asupra psihologiei și (sub)culturilor periferiilor sociale
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
întîmplare, doar umbre fără contur; uneori căutarea e ea însăși o experiență antropologică, mai interesantă decît povestea în sine. În marea lor majoritate, istoriile filtrate prin simțirea celui care scrie prind doar partea vizibilă a marginalității sociale, emergența ei în spațiul public: cei care stau cu mîna-ntinsă lîngă un mare magazin ori în gară (dar de unde vin, cum arată casa lor dincolo de propriile relatări?), copiii care dorm pe trotuar (dar cum sînt părinții lor, la care se-ntorc cînd dă frigul
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
și am acceptat, întru începuturi, să visăm împreună. Să ne închipuim că acolo, la Green Hours, se poate naște fenomenul under-ground, că acolo vor coborî artiști importanți, din toate generațiile, ca să-și împrospăteze instrumentele, ca să testeze altfel de contact cu spațiul, cu spectatorii, ca să caute în ei înșiși, cu un soi de dezinhibiție, forme și fonduri în care să-și exprime momentul, revolta, binele, sinele. Începutul a însemnat un one-whomen-show cu Maia Morgenstern, acompaniată de Dorina Crișan Rusu și altul, cu
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
normalității. Ca un semn al căutării, al alimentării artiștilor cu energii proaspete, fără ostentație, fără tam-tam, fără iluzia că se naște teatru mare. Sînt exerciții, însă, extrem de utile pentru orice artist. Diminuarea anvergurii teatrului de la �suprafață� a determinat supralicitarea acestui spațiu, investirea lui cu atribute mai mari decît cele pe care și le-a dorit și asumat de la început. Tendința de coagulare și de formulare a normalității, generată de Voicu Rădescu, atît de necesară, a căpătat etichetări diverse, a ajuns să
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
povești diferite, spuse și jucate altfel, despre criza de identitate a individului și a cuplului în societatea de consum, devoratoare, în care abia supraviețuim. Ce mi se pare important pentru Alexandru Berceanu este faptul că a înțeles mecanismul din acest spațiu. Miza este povestea și apoi carisma actorilor. Fără alte farafastîcuri. Ceea ce se și recomandă a fi văzut.
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
Hartmann în "General-Anzeiger". Și mai departe. "Originar din București, regizorul Silviu Purcărete, cunoscut deja la Bonn cu succesul lui Castor et Pollux al lui Rameau, înscenează împreună cu scenograful Helmut Stürmer și coregrafa Simona Furlani un joc sugestiv al luminii și spațiului, al corului și al soliștilor, pune în mișcare întreaga mașinărie a teatrului, impresiile vizuale deși rămînînd în imediata vecinătate a muzicii, își păstrează acțiunea hipnotică egală cu a muzicii. Purcărete & Stürmer fac să apară păpuși supradimensionate, copleșesc prin proiecții de
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]