3,200 matches
-
pătură de nori. Ușa se deschise și îi primi pe cei doi bărbați dincolo de ea. Când intrară, îi acompaniară niște râsete, o agitație crescândă și câteva secunde de lumină strălucitoare. Danny se strecură anevoie pe lângă peretele clădirii, înțepându-se în spinii gardului viu, și ajunse în fața unei ferestre mari, acoperită de draperii din catifea. O fantă îngustă între cele două revărsări de falduri bordo lăsau să se vadă o coloană de lumină și îi permiteau să vadă smochingurile rotindu-se pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
foame. Aruncă câteva crengi deasupra mormântului și se pișă pe el: un epitaf pentru un camarad polițist corupt, care îl băgase în cel mai mare necaz al vieții lui aducătoare de necazuri. Îngropă arma lui Niles sub o tufă de spini, apoi se întoarse cu mașina în Valley, o șterse bine de amprente, smulse distribuitorul și o lăsă într-un garaj abandonat de pe Suicide Hill, locul de întâlnire a unei găști de tineri de lângă spitalul Sepulveda VA. Cum nu mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit. 7. Cînd un pămînt este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvîntare de la Dumnezeu. 8. Dar dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat, și sfîrșește prin a i se pune foc. 9. Măcar că vorbim astfel, prea iubiților, totuși de la voi așteptăm lucruri mai bune și care însoțesc mîntuirea. 10. Căci Dumnezeu nu este nedrept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
scanerul, tastasem Erato 16 și-mi dăduse: pe păr ți-am pus un nufăr, pe frunte, frunze de măslin, pe sprâncene flori albe, de câmp, pe ochii tăi negri n-am pus nimic. pe buze ți-am pus trandafiri fără spini și te-am rugat, "Taci! E un descânt..." pe gât o ghirlandă cu garoafe și frunze de nuc și sânii i-am înconjurat cu busuioc. pe tors și pe coapse, flori de portocal, iar genunchii i-am prins în magnolii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
Ce frumos ești, prea iubitule, ce plăcut ești! Verdeața este patul nostru! 17. Cedrii sunt grinzile caselor noastre, și chiparoșii sunt pardoselile noastre. $2 1. Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi. 2. Ca un crin în mijlocul spinilor, așa este iubita mea între fete. 3. Ca un măr între copacii pădurii, așa este prea iubitul meu între tineri. Cu așa drag stau la umbra lui, și rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele. 4. El m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
cercetări psihopedagogice, scoasă la Imprimeria BCU, 1982; 2. Preocupări pedagogice - ediția a II-a, Editura Spiru Haret, Iași, 1995, ediție îmbogățită și restructurată; 3. Flori târzii - proză scurtă, versuri, aforisme și catrene, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2002. 4. Parfum de spini - proză scurtă, versuri, aforisme, Editura PIM, Iași, 2003; 5. Educator adevărat - proză, Editura PIM, Iași, 2004; 6. Toamnă la Copou - proză, Editura PIM, Iași, 2005; 7. Lumina educației - o microantologie a studiilor și a textelor pedagogice cu o postfață de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
focul își lăsau morții în voia păsărilor ca să-i ciugulească, iar preoții iezuiți, aproape la fel de idolatrii ca și cei hinduși, mergeau printre săraci și răspândeau versiuni distorsionate ale cuvântului Domnului. Știa că drumul care li se deschidea era plin de spini, dar nu i-ar fi cerut să i se alăture, dacă n-ar fi fost convins că are tăria sufletească necesară. Ea lăsase capul în jos, spunându-i că-l va urma oriunde. Prima ei deziluzie veni la câteva săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5. Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului decît să asculți la cîntecul celor fără minte. 6. Căci rîsul celor fără minte este ca pîrîitul spinilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7. Averea luată prin silă înebunește pe cel înțelept, și mita strică inima. 8. Mai bun este sfîrșitul unui lucru decît începutul lui; mai bine cel bun la suflet decît cel îngîmfat. 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
Redactor la revista Rapsodia din Sibiu *Colaborator la revistele de cultură: Observatorul, (Toronto) Canada; Niram Art, Israel; Tribuna, Cluj Napoca; Ateneu, Bacău; Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra, Mizil; Convorbiri literare, Iași; Oglinda Literară, Focșani; precum și la diferite reviste de umor (Epigrama, București; Spinul, Satu-Mare; Acus, Sibiu; Urzica Vieneză, Gura-Humorului; Ag pe Rime, Pitești;) dar și la rubricile cu specific ale unor ziare din țară sau din străinătate: Expres Magazin, Jurnalul săptămânii, Maximum; Viața noastră, Israel; etc... *Cicluri anuale de conferințe (unele publicate) la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în pietre lovind Se prinde în pleata-ți lungită de vreme Ești lemn, ești apă, ești vânt, ești mister Ești dor cufundat în blesteme. Tot mai firave Pornire-n mugure de iris Ciupește movul în suspin Iar trandafirul, într-un spin, îmi trage dorul adormit în franjuri albe Lin, prea lin... O trufanda din tril de mierlă Catifelează blând zefirul Și împletește-n două firul Acordului de inimi calde Ce-n alb de crin își lasă girul. Din lăcrămioare, clopoței Șoptesc
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Să spele-n sânge nesfârșit păcat. Zdrobit și sfâșiat cu vina noastră, Te mistui în tot chinul arzător, De jale Ți-este lacrima sihastră Pentru al nostru suflet pierzător. Te biciuim și Te lovim cu sete, Nelegiuiți, punem cununi de spini. Când pentru ură nu avem regrete, Mâhnire-s ochii Tăi, cu milă plini. Pe lemnul sfintei cruci duci grea povară, Pentru păcatul nostru simți dureri, Când Te hrănim cu fierea cea amară, Tu ne-nvelești cu blânde mângâieri. Te osândim
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Tăcerea-mi nimeni să o știe Din viața mea tu fă popas Sau pierde-mă în galaxie. Potrivire Sunt eu, ești tu, e potrivire? Răspunsul vom afla în timp. Căci cine-ar vrea spre risipire în inimă să nasc-un spin? Să ningă stele căzătoare Și-n dimineți, priviri cuminți Ți-or aștepta cu-nfrigurare Sărutul buzelor fierbinți. Și visul meu mustind a verde Să ți-l închin tăcut, mă lasă. Și prinde-mi mâna, nu mă pierde Căci toți luceferii
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și lume nouă; O lume neascunsă unde penelul plouă Doar picături de rouă din zorii clipei mele în care mă trezesc ascunsă între stele... Veniți în lumea noastră de veghetori divini! E lumea n care gându-i curat și fără spini. O lume ideală pictată doar în vise, Din cerurile-albastre-n ferestrele deschise... Pentru tine, femeie! Presari în asfințituri, un răsărit anume Pe care numai tu-l așterni cu legământ La căpătâiul vieții, al toamnei fără nume Când ireal mai naște o
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
uite-așa, în lumea noastră Uitat-am că am stat în pom Și c-am râvnit, zeci de milenii, La nobilul titlu de OM! Izvoraș cu apa lină Izvoraș cu apa lină, Lină apă și puțină, împletit în gard de spini, Cu-ntuneric și lumini. Pentru suflete curate, Drum de flori înmiresmate, Strop de rouă să aline Focul care arde-n tine. Mie, floare în cunună, Lacrimi calde peste strună, Ochi de cer la colțul zării, Strajă-n poarta neuitării. Și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
peste mal, va nimici cetatea Ninive, și va urmări pe vrăjmașii Lui pînă în întuneric. 9. Ce planuri faceți voi împotriva Domnului? El le zădărnicește! Nenorocirea nu va veni de două ori. 10. Căci vor fi ca niște mănunchiuri de spini încîlciți, și tocmai cînd vor fi beți de vinul lor, vor fi mistuiți de foc, ca o miriște de tot uscată. 11. Din tine, Ninive, a ieșit cel ce urzea rele împotriva Domnului, cel ce făcea planuri răutăcioase. 12. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
daruri, judecătorul cere plata, cel mare își arată pe față ce dorește cu lăcomie, și astfel merg mînă în mînă. 4. Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decît un tufiș de spini. Ziua vestită de toți proorocii Tăi, pedeapsa Ta se apropie! Atunci va fi uluiala lor. 5. Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzește-ți ușa gurii de cea care îți stă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
liniștit. Este relativ calm. Acesta e locul în care ar trebui să fiți, doamnă. Trebuie să evitați anumite cărări, unde știți că oportunitățile sunt puține, și să vă concentrați pe cărări noi, unde nu a mai pășit nimeni și unde spinii sunt în mod aparent deși. — Te-ai gândit bine, An-te-hai. — Vă mulțumesc, doamnă. M-am gândit la o modalitate prin care să vă creați o operă adevărată, cu Domnia Voastră în rolul principal. — Să o aud, An-te-hai. Precum un sfetnic care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
încă în primii ani ai adolescenței. Am adormit în palanchin și am avut un vis straniu. Intram în mare ca un pește. Înotând, am intrat într-o gaură dintr-o peșteră îngropată adânc pe fundul mării. În jurul marginilor gropii erau spini deși. Pielea îmi era zgâriată de spini și apa din jurul meu se făcea roz. Înotam în sus și în jos într-o durere groaznică, încercând să scap de spini. Atunci m-a trezit Li Lien-ying: — S-a oprit ploaia, doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
adormit în palanchin și am avut un vis straniu. Intram în mare ca un pește. Înotând, am intrat într-o gaură dintr-o peșteră îngropată adânc pe fundul mării. În jurul marginilor gropii erau spini deși. Pielea îmi era zgâriată de spini și apa din jurul meu se făcea roz. Înotam în sus și în jos într-o durere groaznică, încercând să scap de spini. Atunci m-a trezit Li Lien-ying: — S-a oprit ploaia, doamnă, și astrologul a zis că acum putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o peșteră îngropată adânc pe fundul mării. În jurul marginilor gropii erau spini deși. Pielea îmi era zgâriată de spini și apa din jurul meu se făcea roz. Înotam în sus și în jos într-o durere groaznică, încercând să scap de spini. Atunci m-a trezit Li Lien-ying: — S-a oprit ploaia, doamnă, și astrologul a zis că acum putem să ne odihnim în siguranță. — Am fost în apă? l-am întrebat eu. El făcu pauză o clipă, apoi răspunse: Dacă ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sprijinea cu brațul pe genunchi. Osteneala grea din trup îl abandona clipei, plin de rostul propriei sale existențe. Cred că începusem să sufăr din pricina unui trai din cale afară de trîndav. Amestecînd în dragostea ei mila, mama înlătura din calea mea spinii, fără a cugeta mai mult la urmări. De atîta puf, cînd îmi veni vremea să zbor din cuib, m-am pomenit chinuit de neliniști. Nici acum n-am scăpat de năravul de a căuta bunăvoință în jur: mai simt nevoia
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
zăvoiul care mărginea o gîrlă. Toamna era începută: în coloarea mai lîncedă a frunzelor cobora tristețea iar tăcerea mirosea a moarte; din vîrful plopilor se auzeau foșnete. Urcam pe coasta ca un pîntec de bivol culcat. Sus, în șea, dintre spini izbucni un popîndău. Era un copil care își înălța gîtul, oprindu-se cu degetul în gură. Pe cer, în spatele său, alunecau nori destrămați. Cînd m-am apropiat, băiețelul fugi scărpinînd parcă pămîntul. O căruță mă ajungea din urmă. Duhnind a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
numai vreo oră, În timpul dimineții, după care se pierdea dincolo de culmea malului dinspre Miazăzi. Nici În acel singur ceas soarele nu atingea fundul Văii: oamenii lăsaseră să crească acolo În neorânduială o grămadă de tufe dese și țepoase, tecari cu spini cât degetul, cuiburi de cucută rău mirositoare, bozii și lipani. Mulți Își azvârleau acolo gunoaiele, Împuțiciunile și mortăciunile de prin curte. Se prăsiseră fel de fel de jigănii: șerpi, broaște, șobolani, gâze nemaivăzute, șopârle, salamandre otrăvite, păsări pașnice ori prădătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu zgomotele lor toate jivinele ce sălășluiau pe acolo. Nu le păsa că se târmoceau În noroiul Împuțit de pe marginea pârâului, că-și bășicau mâinile și obrajii În urzici, că se zgâriau și lăsau ațe și petice de țoale În spini. Răvășită, Valea se burzuluia În jurul lor. La o cotitură urlară de groază: de o cracă groasă a unei sălcii atârnau trei hoituri de câine jupuite și pline de muște; cojoacele lor, făcute sul și date cu sare grunjoasă, se legănau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
agresivitatea cumpănită a unor luptători care știu cu siguranță că-și vor nimici adversarul. Nu aveam ce căuta acolo: locul nu contenea să mă respingă, să mă alunge, așa cum pielea se străduiește să azvârle În afară vârful nedorit al unui spin. Toate au Început să mă alunge. Nimic nu mă mai primește. Sau nu mai pot eu să intru. Mă gonesc, de fapt, eu Însumi. Eu singur am pierdut tot ce puteam pierde. Nici măcar neputința nu mă Încearcă acum căci, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]