2,592 matches
-
ne preocupăm sistematic de educarea populației muncitoare sârbe în spiritul devotamentului pentru R.P.R., în spiritul internaționalismului proletar și al dragostei pentru Uniunea Sovietică. Populația muncitoare sârbă, în întregul ei, trebue să fie o forță activă în lupta împotriva bandei de spioni și asasini a lui Tito-Rankovici. Banda Tito-Rankovici caută să infiltreze în rândurile acestei populații pe agenții ei plătiți. Noi trebue să obținem ca poporul muncitor român și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația muncitoare sârbă din R.P.R., să formeze un zid de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Tito-Rankovici caută să infiltreze în rândurile acestei populații pe agenții ei plătiți. Noi trebue să obținem ca poporul muncitor român și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația muncitoare sârbă din R.P.R., să formeze un zid de nepătruns pentru agenții criminalei clici de spioni și asasini a lui Tito (Dej: 1952, 429-430). Pe cale de consecință, propaganda anti-titoistă a fost intensificată la maximum în vestul și sud-vestul țării, în special în localitățile de frontieră. De exemplu, în raionul Oravița fuseseră "confecționate" în 1952 33 de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
stațiilor de radioficare", ceea ce constituia un recul important pentru activitatea propagandistică (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, Dosar 90, 1953, ff. 11-12). Într-un alt document al Direcției Județene Timiș a Arhivelor Naționale, intitulat " Rolul bandei de asasini și de spioni dela Belgrad în planurile agresive ale imperialiștilor americani" sunt deplânse "Actele agresive săvârșite la frontierele noastre" de către conducerea de la Belgrad. Acestea "stârnesc indignarea și ura întregului nostru popor muncitor. Toți oamenii cinstiți și iubitori de pace condamnă manevrele criminale titoiste
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fost periculoasă pentru un regim încadrat de o permanentă examinare a activităților sale de către Moscova, pe de o parte, și de o ostilitate populară nedisimulată, pe de cealaltă parte. Revenind la "Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor asasini și spioni", aflăm resorturile principale ale politicilor guvernului de la Belgrad, atât în plan intern, cât și în plan extern. În primul caz avem de-a face cu anularea cuceririlor revoluționare și cu reîntoarcerea țării, prin renunțarea la lupta de clasă în mediul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ședința plenară a Comitetului Central al PMR din noiembrie-decembrie 1961, Dej a mărturisit că raportul Cominformului fusese redactat în baza unor materiale trimise direct de Moscova și că însuși titlul raportului, "Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor asasini și spioni" fusese ales de către Stalin. Titlu acesta este titlul dat de Stalin personal, pentru că eu am avut un alt titlu, Stalin l-a indicat prin telefon și am adoptat titlul acesta al lui Stalin (sic!). Conținutul raportului pe baza căruia s-
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Revoluție Socialistă din Octombrie a arătat oamenilor muncii din lumea întreagă căile de eliberare de sub jugul imperialist", în Articole și Cuvântări, București, Editura Pentru Literatură Politică, pp. 381-398. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor asasini și spioni", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru Literatură Politică, pp. 399-418. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Poziția Partidului Comunist Român față de curentele șovine și revizioniste", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru literatură politică, pp. 84-98. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Raport cu prilejul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Încă un lucru teribil: după un timp au Început să-i cheme pe unii, mai ales bărbați, dar și femei, ca să spună ce au lăsat, ceva valori, bijuterii, și i-au bătut până au vorbit. Era unul, un fel de spion, care spunea (unul care n-a leșinat a auzit): „Băteți-l, știu că are - de la mine a cumpărat briliante”. Au fost tot felul de oameni. Apoi am șezut și am ascultat ce nume strigă, să meargă acolo. Și Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care n-ar merge totuși până acolo Încât să-l ucid. Dar nu pot să nu-l acuz, pentru că mi-a creat frică prin sistemul lui de supraveghere politică. La clasă, când vorbeam de problemele economice, În fiecare clasă erau spioni. Mă turnau ce vorbesc și ce nu vorbesc... Am avut și anchete din cauza asta. Am această ură pentru că el a distrus socialismul. Eu am dorit să construim socialismul, dar el l-a distrus prin dictatura lui, chiar personală. A făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cărămidă, În ghetou. Fără să Întrebe nimic, Într-o noapte ne-au urcat În căruțele noastre - că am avut vreo patru căruțe și șaretă - și ne-au dus În ghetou. Bunicul a fost foarte decepționat: a fost acuzat că e spion, l-au chemat pe la Gestapo, departamentul horthyst, apoi iar a venit, iar l-au chemat, până când l-am văzut că nu mai putea sta În picioare. Cică să spună unde sunt americanii cu care are el legături. Pe tata l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Marea majoritate erau ardeleni. Din o sută și ceva, cred că vreo optzeci erau ardeleni. Acum sigur că erau evrei, români... - Din fosta Românie Mare? - Am avut un ofițer român, locotenent, care nu știu cum ajunsese și l-au bănuit că este spion - a fost și el În lagăr la Buchenwald. - Mai știți cum Îl chema? - Pot să aflu. A murit. Am stat de vorbă cu el, ajunsese avocat. Mai era micuțul Ceanca, român-român; fusese muncitor forestier dincolo de Reghin și aveam grijă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cantonat în această iluzie, dar să nu iasă la rampă, încercând să ne convingă pe toți. Așa s-a ajuns ca dintr-un popă reformat să se facă episcop și erou al revoluției române, deși el a fost și este spion ungur, dușman declarat al românilor și României, care agită permanent și nepedepsit ideea separării și dezmembrării României. Acest popă vrea să joace rolul chibritului care aprinde vâlvătaia, uitând un amănunt nesemnificativ: chibritul arde primul! „Săracul popă”, mă tem să n-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
auzi un cuvânt unguresc.” (istoricul ungur Köváry) În sfârșit, Marko Bela, ales iarăși în fruntea organizației antiromânești UDMR, n-a mai putut să-și ascundă intenția de a destabiliza situația din statul român, și-a dat mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia culturală și teritorială pentru secuio-maghiarii din Ardeal. Până acum poetul care semăna la înfățișare cu Lenin, de la care și-a însușit dogma „autodeterminare până la despărțire”, era considerat un moderat, își lua conștiincios tainul de la București, intrând în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la un semn, independența kosovarilor, sprijiniți de S.U.A. și de U.E., deși Uniunea n-ar avea nici un drept să se amestece, Serbia și Kosovo nefiind în zisa alianță, a trezit visuri de Ungarie Mare le secui, udemeriști și la popa spion Tokes. Ca să nu facă cine știe ce prostie, președintele care a făcut o vizită la Covasna, i-a îndemnat pe secui să doarmă liniștiți, imaginându-și că ar fi la Călărași ! Nota discordantă făcută de U.D.M.R. în Guvern și Parlament, (puteau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la care a participat toată floarea cea vestită a stângii românești. Deși nu s-au arătat, adversarii, PD-L și PNL, și-au frecat mâinile de satisfacție sub deviza „încurcă-i drace” și, nu-i nici o îndoială, că au avut spioni specializați în citirea până și a răsuflării dușmanilor, nefiindu-le lor indiferent cine va fi în fruntea PSD-ului. Odată cu lumea, au aflat și ei poanta adunării lărgite de la Romexpo: poanta e chiar Ponta, care reușește, cu greu, e drept
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că, în sfârșit, se vor lua măsuri de ordin coercitiv. Dacă pe 15 martie și-au permis mai mult decât anul trecut, când iredentismul și antiromânismul a fost dirijat de însuși președintele Ungariei, Solyom Laszlo, în sensul că pe lângă popa spion Tokes, a sosit și marele șef al mișcării de extremă dreapta, de tip fascist, garda maghiară, care are o sucursală în ținutul secuiesc ă HarMuCov, ce se va întâmpla anul viitor? Vom asista neputincioși la dezintegrarea Țării, îi vom lăsa
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ă S.U.A. și U.R.S.S., Bush și Gorbaciov, după ce s-au convins că linșajul mediatic, axat, în principal, pe diabolizarea lui Ceușescu, a dat roade, cel care a deschis seria diabolizării a fost Pacepa și nu numai cu „Orizonturile roșii”. Spionul trădător ( erou pentru alții ă de la sublim la ridicol nu-i decât un pas!) știa jocul, știa să manipuleze cu exagerările și neadevărurile. Apoi, pe toate canalele și prin toate mijloace , au început să curgă: drepturile omului ă emigrația evreilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
retragere. Dimineața, artelnicul de drept comun care distribuia zupa asistat de gardian, nu s-a ferit să ne vorbească: Plecăm acasă, domnilor legionari! Dumneavoastră, dar noi nu! Toată lumea, a zis el. Știți poate că în închisoare sunt doi comuniști bulgari, spioni, care lucrează în atelierul de tâmplărie. Au spus că în cel mult trei zile toți plecăm. Peste zi n-am mai fost supravegheați. Priveam în curte printre obloane. Foarte mulți deținuți de drept comun discutau și se agitau, făcând semne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
trecere frauduloasă, pentru care grănicerii erau recompensați cu grade și concedii; pistolari, cei asupra cărora se găsiră la percheziții, în urma denunțurilor, pistoale sau arme, care li se plasaseră în casă, în grajd sau în curte, pentru a putea fi arestați; spioni, foști funcționari publici, pensionari care făcuseră plimbări de agrement în străinătate înainte de 1944 și care, neapărat, duseseră sau aduseseră vreo misivă de spionaj, pentru capitaliști; întreținători și colaboratori ai celor din munți, părinți, frați, unchi, veri ai dușmanilor poporului organizați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
primise ordinul de concentrare, funcționase ca învățător într-un sat lângă Tighina. Făcuse monografia satului, care cuprindea și niște date statistice cu privire la populație. Serviciul de informații al armatei o folosise. Descoperindu-se sursa informațiilor, după intrarea sovieticilor a fost considerat spion și condamnat. Ancheta îi ruinase sănătatea. După eliberarea din 1964 l-am regăsit în comună împreună cu soția sa și cei doi fii. N-a mai trăit mult, bietul om a trecut în lumea celor chemați de Dumnezeu, în „Cămara ospățului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Aici călătoria li s-a înfundat, fiindcă au continuat să povestească și altora aceleași aventuri închipuite, fără să știe că între cei ce le auzeau erau oamenii lui Țurcanu. Au făcut astfel cunoștință cu formula reeducării. Pentru a scoate numele spionilor cu care au lucrat, aparatele de emisie ascunse, faptele de sabotaj militar etc. au fost trecuți prin toate formele de suplicii, ajungând în situația să plătească cu viața minciuna care îi ridicase în ochii celorlalți; iar Hajek chiar a murit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1951 ni se ceru să ne facem demascarea. Adică să spunem tot. Absolut tot ce s-a ascuns la arestare: nume de oameni care se organizează pentru rezistența armată contra statului, locuri unde sunt depozitate arme și muniții, relații cu spioni americani, parașutiști, cocoșei ascunși etc. Fiind arestat din 1942 nu știam nimic despre astfel de lucruri, așa că mi s-a cerut să spun ce știu în legătură cu colonia Galda și relațiile noastre cu oamenii din regiune. Despre asta aș putea spune
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Sibiu l-au trimis în Anglia, căci știa perfect engleză, germană și destul de bine franceză. Școlit de englezi, ajunsese în ‘39 șeful trustului de industria ușoară din Orientul Apropiat. Când au năvălit sovieticii peste noi, a fost arestat și socotit spion, mai ales pentru că a refuzat aparatura sovietică expediată la Bacău pentru trustul ce se ridica acolo. A cerut să fie achiziționată aparatură englezească sau italiană, cea rusească fiind de o calitate detestabilă. Rușii s-au simțit ofensați; după ancheta din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
parte din armatele de mercenari care vor lupta în Vietnam. Am protestat, dar ni s-a explicat că am iscălit contractul pe cinci ani. Dacă vom refuza, vom fi extrădați și condamnați în propriile noastre țări sau în Franța ca spioni sovietici. Ni s-au făcut promisiuni că după expirarea contractului vom fi liberi să mergem unde vrem. Apoi?, întrebă Litman, mușcându-și buzele neliniștit. Am fost instruiți timp de trei luni. Solda era mare, dar nu aveam ce face cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de fapte, făcînd adeseori digresiuni pentru a sublinia paralelele cu evenimentele contemporane. Nu pierdea însă niciodată din vedere ideea principală, prelegerile sale fiind unitare. Călinescu evocă diferitele tonuri utilizate de Iorga în timpul conferințelor sale: uneori mîngîietor, alteori secretos (ca și cum niscai spioni ar fi tras cu urechea la spusele lui); putea deveni prietenos sau mușcător, trecînd apoi brusc la un ton calm și sec. Concluziile lui erau memorabile: Părea să pronunțe fraze biblice care treceau dincolo de pasiunile mărunte"; își formula conferința ca și cum
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
alții veniți din altă parte, și iar ne-am amestecat. Acolo pe secția a II-a am avut un prieten foarte bun, tot de la București, un preot romano-catolic, Cojar Matias, de loc din Bucovina. El a fost schimbat cu un spion comunist român, și atunci l-a’ eliberat din închisoare și i-a’ dat voie să meargă în Germania, și pe spionul ăla să vină înapoi în România. În condițiile astea a reușit să plece. Nenorocirea a fost că eu, după ce
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]