1,910 matches
-
Ion și al Sofiei Ciocanu. A absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1965). A debutat editorial cu volumul de proză pentru copii Băiețelul din geamul albastru (1970), în care se prefigurează trăsăturile distincte ale întregii sale creații pentru cei mici: spontaneitatea discursului, simplu în aparență, dar sugestiv și antrenant. Și celelalte cărți destinate copiilor - Corăbioare (1972), Pălăria lui Cipolino (1981), Unchiul meu Păcală (1982) și, în chip deosebit, La târgul din Prostănaci (1987) - denotă capacitatea lui C. de a se copilări
CIOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
pânză epică largă, policromă a evenimentelor prin care a trecut Basarabia în anii ’30-’50. Personaje ca Ilie Geamănă, Ion Moraru, moș Toma Veșcă certifică aptitudinea scriitorului de a plăsmui tipuri sociale și psihologice variate și în bună parte veridice. Spontaneitatea și naturalețea expunerii faptelor și evenimentelor, atenția pentru amănuntul pitoresc și detaliul semnificativ, dialogul antrenant și vorba populară de duh sunt particularități ale tuturor romanelor lui C., mai cu seamă ale celui intitulat Podurile (1966), în care proza de analiză
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
și delicate; trebuie să sapi în adâncime pentru a le găsi, și tocmai aceasta constituie domeniul de studiu pentru biologia introspectivă și fenomenologia biologică; ceea ce implică faptul că una dintre metodele necesare în căutarea identității, în căutarea sinelui, în căutarea spontaneității și a naturaleții nu este „doar o problemă de a închide ochii” (a matter of closing your eyes), adică de a ignora zgomotul, a stinge gândurile, a scăpa de orice solicitare, a te relaxa într-un fel de modă taoistă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de-a-ntregul scopurile: dacă știi ce ești, dacă știi încotro te îndrepți. Se poate vorbi, pe de o parte, despre încetarea simptomelor, a clișeelor, a anxietăților sau a altora asemenea; iar pe de altă parte, se poate vorbi despre dezvoltarea spontaneității, a umorului olimpian, a cunoașterii senzoriale și a altora similare. Destul de des se întâmplă că muzica, ritmul și dansul devin căi excelente spre descoperirea de sine. Încremenirea îndârjită în obiceiuri duce la ideea că acest fel de „trigger”, de stimulare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care un mic grup de persoane prezintă diverse perspective discutate în mod informal și dezvoltă teme relevante în fața unei audiențe. În general, participanții la discuția-panel au câteva linii de forță pe care le urmăresc, dar contribuția lor este guvernată de spontaneitate; astfel, tehnica-panel este utilă în direcția prezentării către public a unor puncte de vedere diferite aflate în interacțiune. Pentru aceasta este necesară o aranjare a spațiului: pentru început, participanții trebuie să se poată vedea (și auzi totodată) unii pe ceilalți
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include astfel într-un fel de lanț de reacții ale ideilor. În lipsa unei critici, se diminuează o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală. Prima etapă, de ordin cantitativ, reunește un grup de 5-12 persoane, de preferință eterogen (într-un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă cât mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală. Prima etapă, de ordin cantitativ, reunește un grup de 5-12 persoane, de preferință eterogen (într-un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă cât mai multe idei. Putem întâlni variante multiple de brainstorming (unii autori introduc, spre exemplu, și reuniunea Phillips 66 printre metodele de tip brainstorming). În practică, în cadrul criteriului modului de realizare (văzut în termeni
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
stalinist, când individualitatea criticului nu se putea declara nesupravegheată nici măcar în stil, el a găsit forme de evitare a șablonizării discursului, a uniformizării expresiei, de introducere în limbaj a unui palpit personal, a unei prospețimi verbale, a unei note de spontaneitate. Posibilitatea de a proceda astfel și-a asigurat-o prin adoptarea unui stil colocvial, perfect adaptat ideologic orientării canonice, dar care permitea anumite oralități savuroase, jocuri amuzante de cuvinte, pigmentări ironice. Pentru a marca asumarea strict individuală a unui asemenea
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar bărbații pretind o probă a timpului (35). Opțiunile „tinerilor” sunt mai echilibrate la itemii 32 și 34, însă clar „rezervate” la itemul 35. „Răbdarea” este o virtute acceptată în primul rând de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din Vrancea prin prisma unui set de valori, ca bază a unei „selecții strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare/spontaneitate”; alte contraste sunt exprimate prin „rudenie/bani”, „sănătate/bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general, interesul său în „studiul filozofiei populare românești, așa cum aceasta este cuprinsă în proverbe”. Chestionarul aplicat „oferă [potrivit autorului] posibilitatea de a discerne între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de responsabilitate pe care pacientul trebuie să și-l asume, dar și prin măsura în care boala impune un anumit pattern în viețile celor afectați, acest pattern influențând felul în care aceștia își folosesc timpul și putând să le limiteze spontaneitatea în viața socială. Mediul social influențează întregul proces de adaptare la boală și la cerințele acesteia. După cum a fost menționat anterior, literatura de specialitate nu a abordat în mod particular modul în care mediul social influențează atitudinea cu privire la insulinoterapie. Rețeaua
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
De la prima utilizare a cuvântului geniu în cultura română... / 7 Partea întâi. RESURSELE / 9 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române / 9 1.2. Cum se face o literatură prin ideea de geniu / 16 1.3. Tehnicile spontaneității / 22 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei / 23 1.3.2. "Geniul național" (Volksgeist) și poetica poeziei / 27 1.3.3. De la "geniul național" la "demonul teoriei" / 31 1.4. Sărăcie și literatură / 36 1.5. O
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obișnuit după impunerea lui Eminescu. Diversele "genii" și multe alte expresii care uneori nici măcar nu menționează explicit geniul, dar care moștenesc vechea sferă semantică a ingeniumului latin, sunt moduri de a numi o natură și de a o implica, prin spontaneitatea ei, în sfera practicilor literaturii. Ceea ce a susținut abuzul de genialitate de-a lungul celor șase decenii a fost căutarea realităților de limbă sau de societate, de biologie sau de teritoriu în stare să producă literatură. Dacă a existat o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
culturii genialității: dimensiunea sa de "fabrică", de dispozitiv menit să alimenteze și să încadreze productivitatea literară. De aceea, nu am căutat nici o istorie a "ideii" de geniu în cultura română, nici o analiză a discursului genialității, ci situarea unor figuri ale spontaneității creatoare în raport cu niște realități ale societății românești, în funcție de nevoia simplă a unei culturi mici de a avea multe opere și mulți scriitori. Dacă cercetarea se oprește în 1875, asta se întâmplă nu pentru că necesitatea care reclama o politică a genialității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
flecăreală trebuie înțeleasă pe fundalul unui raport specific cu literatura. Când poate un poet să aleagă dacă face poezie din "literatură" sau din vorbire, conversație, rostire - adică din non-literatură? Când se poate alege între o retorică și o tehnică a spontaneității? Pentru marea majoritate a scriitorilor opțiunile sunt limitate și nu ajung niciodată atât de departe. Un autor născut în 1890, educat în școală cu poeziile lui Eminescu, hrănit în adolescență de noul val al sensibilității simboliste, condiționat la vârsta matură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
repercutat în ecou, rostogolit într-o acumulare fără sfârșit a mai multor inferiorități, e suficient efortul câtorva "bărbați" de a scrie în românește. Ceea ce limba poate să facă, simpla ei "posibilitate" e opusă realizărilor efective și, culmea, cu speranță: valorile spontaneității pot să fie puse în balanță și să neutralizeze o anxietate a descendenței. Geniul e un răspuns optimist la o condiționare negativă a culturilor literare. * * * Care e rolul ideii de geniu în constituirea culturilor literare? În condițiile în care literaturile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu totul configurația schimburilor și a valorilor monetizabile: ca într-o lume postapocaliptică în care apa ar deveni brusc mai scumpă decât produsele electronice de vârf - după ce toate valutele au devenit bucăți de hârtie lipsite de semnificație. 1.3. Tehnicile spontaneității Putem vedea mai îndeaproape tehnica geniului urmărind funcționarea "limbii ca literatură", una dintre cele mai rezistente mitologii ale spontaneității creatoare. Pe scurt, e vorba de ideea că obișnuințele lingvistice, practicile comune ale limbajului pot produce sau pot constitui prin ele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai scumpă decât produsele electronice de vârf - după ce toate valutele au devenit bucăți de hârtie lipsite de semnificație. 1.3. Tehnicile spontaneității Putem vedea mai îndeaproape tehnica geniului urmărind funcționarea "limbii ca literatură", una dintre cele mai rezistente mitologii ale spontaneității creatoare. Pe scurt, e vorba de ideea că obișnuințele lingvistice, practicile comune ale limbajului pot produce sau pot constitui prin ele însele forme ale literaturii. Această idee a ocupat un loc central în mai multe culturi ale geniului, atât în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de ornare, de procedeu adăugat la materia lingvistică și ideea de alegere, de parcurs multiplu al expresiei spre sens. Prin contrast, "geniul limbii" va acționa în raport cu literatura ca o constrângere și ca reducere a tehnicii creatoare la un dat colectiv. Spontaneitatea practicilor lingvistice se definește ca descoperire a unei necesități: dacă materia verbală e ordonată într-un fel caracteristic de obișnuințele vorbitorilor, ea trebuie să se exprime ca lege de fier în operele pe care le generează. A vorbi și a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cel care a lansat în 1774 Volksgeist, sintagma de recunoaștere a micilor culturi revoluționare, a intrat în contact cu problematica savantă a genialității încă din 1757. Pentru Herder, francezii sunt "maimuțele geniului"29, adică simpli simulatori ai unei tehnici a spontaneității. Iar numeroasele lui scrieri abundă în referințe directe sau aluzive la elementele care definesc geniul francez al limbii. Evocă - desigur, ca reper negativ - atât figurile conversației, cât și toposul salonului sau al capitalei având Parisul ca referință implicită 30. Altundeva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor de exercitare (întâlnirea, centralitatea, capitala), asumând în același timp o anchetă mai vastă și mai vagă, orientată spre alte moduri de folosire a limbajului, și în alte spații. Consecința cea mai importantă a acestei mutații a fost descentrarea practicilor spontaneității. Prin dispariția sociabilității din orizontul geniului, s-a produs o "explozie" a formelor productive, a numărului și distribuției lor: geniul, care se găsea în secolul al XVIII-lea concentrat în saloane și cancelarii, se dispersează în secolul al XIX-lea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a demonstrat că la baza efortului lor reflexiv stă atenția particulară acordată problemelor limbii în societățile naționale emergente. Ceea ce trebuie adăugat e faptul că în toate aceste culturi ideologia chemată să gestioneze disponibilitățile creatoare ale limbajului și să circumscrie strategiile spontaneității era tocmai mitologia genialității. În figura fondatoare a geniului național apărea mai întâi acel raport singular cu limbajul care avea să constituie în secolul al XX-lea unul dintre pilonii teoretizării literaturii. Poate că "demonul teoriei" despre care vorbea Antoine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o polemică din zorii modernității s-a reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme recente de apreciere ale literaturii prin care geniile literaturilor naționale și-au supraviețuit. * * * Ceea ce aș reține e vitalitatea practicilor legate de ideea de geniu. Tehnicile spontaneității rămân productive și în afara scenariului de fondare a unei literaturi, și mai ales în absența unei asocieri explicite cu cultura geniului. Posibilitatea de a face și de a avea literatură dintr-o practică cotidiană, de a genera opere din obișnuințe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
putea transforma într-o situație favorabilă. Ne vine greu astăzi să apreciem până la ce nivel și pe ce suprafață realitatea era angajată în producția de literatură. Adică, în ce măsură pentru ei realitatea era plină de contexte favorabile, capabile să ofere prin spontaneitatea lor materie poeziei. Barbu Paris Mumuleanu, acest autor care a inaugurat discuția despre "geniu" în literatura română, a fost și unul dintre primii scriitori care s-au bucurat de o biografie. Viața lui a fost povestită în 1837 chiar de către
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe alții să creeze literatură exploatând conjuncturile realității în care trăiesc. Și de fiecare dată, prin ocazie, i se revelează alte puteri ale locului sau ale societății. Într-un fel, această biografie a lui Mumuleanu, în care toate poeziile mobilizează spontaneitatea unei alte circumstanțe, reprezintă gradul zero al creativității. Totul e favorizant aici, orice poate stimula opera și fiecare act de creație e avantajat de altă realitate. E momentul în care nimic nu a "înghețat" în noua cultură literară, nicio structură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]