2,768 matches
-
mâncare cu lingura? Mai bine să rămână așa cum este ea, pentru că Dumnezeu știe câte zile a dat omului. Trebuie să vii să te rogi aici, la icoana Maicii Domnului, care a făcut pe mulți oameni sănătoși », mi-a spus părintele stareț Antonie. Dacă părintele a spus să las totul în grija Maicii Domnului, m-am gândit să fac ceea ce a spus. Am plecat spre casă cu o doamnă de la Buhuși. Așa am ajuns acasă, unde am povestit familiei ce s-a
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ce vor urma, vor fi grei, până se vor întoarce oamenii la credință. La noi, Maica Domnului, a avut grijă totdeauna să ne lase lada cu făină, cufărul cu zahăr și lingura de ulei pline”. Și totuși finalul Părintele Antonie, starețul mănăstirii, e atent și îngăduitor cu fiecare dintre noi, iar vinerea, în fața ușii împărătești de la sfântul altar, ascultă de câteva ore păsurile oamenilor. Apoi, la ora 12, încep Sf. Maslu și dezlegările. Înainte de a ieși în curte, în jurul mesei pe
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
părintele Antonie. Cum spuneam și în prima parte a reportajului, cei care viețuiesc la Giurgeni nu duc grija zilei de mâine. De toate are grijă Maica Domnului, cea în numele căreia se face absolut totul în mănăstire. E de-ajuns ca părintele stareț să meargă la icoana Maicii Domnului grabnic ajutătoare și făcătoare de minuni și să-i spună nevoia. În scurt timp, vin oameni exact cu ceea ce le trebuie. Fie ca povestea noastră să ne lege unul de altul cu un fir
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
și să-i adreseze o rugăciune Maicii Domnului de la Giurgeni. Zilnic se vor citi rugăciuni de dezlegare și Paraclisul Maicii Domnului, iar miercuri, 11 august, se va săvârși Sfânta Liturghie. Tot atunci, va veni la Vaslui și părintele arhimandrit Antonie, starețul Mănăstirii Giurgeni, care va participa la săvârșirea Tainei Sfântului Maslu. „Este o mare bucurie duhovnicească pentru noi, preoții vasluieni, pentru binecredincioșii care de multe ori au fost la Mănăstirea Giurgeni cu lacrimi și suflete îndurerate și au primit ajutor și
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
și rugăciuni de dezlegare. În fiecare dimineață se vor oficia slujbe și se va citi Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Miercuri, 11 august, la ora 9 se va săvârși Sfânta Liturghie. Tot miercuri va sosi la Vaslui și arhimandritul Antonie, starețul Mănăstirii Giurgeni, care va oficia, alături de preoții Vasluiului, Taina Sfântului Maslu, sfințirea apei și rugăciuni puternice de dezlegare și vindecare de boli. După această ultimă slujbă, icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului va fi condusă de credincioși cu lumânări
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Obiectiv de Vaslui „Vă rog să aveți mare grijă cum o primiți pe Maica Domnului la Vaslui, așa cum Ea, de fiecare dată când ați venit la Giurgeni, v-a primit cu dragoste și v-a ascultat cu răbdare problemele” - părintele stareț al Mănăstirii Giurgeni, arhimandritul Antonie. Duminică, 8 august, Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, cu cinci ochi și două guri, de la Mănăstirea Giurgeni, a ajuns în Vaslui. Prea puțin putem spune noi despre puterea de a tămădui, a iubi
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
19.30 se va săvârși Taina Sfântului Maslu, se vor citi Moliftele Sfântului Vasile cel Mare și rugăciuni de dezlegare. Vor participa preoții Vasluiului, dar și călugării de la Mănăstirea Giurgeni, care îl vor avea de această dată printre ei pe starețul mănăstirii, părintele arhimandrit Antonie. Despre minunea de a o avea la Vaslui pe Maica Domnului de la Giurgeni, în fotoreportajul care urmează. Duminică, ora 15: prima femeie care o așteaptă pe Maica Domnului de la Giurgeni este Maria Iacob, din Solești. Stă
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
seri s-au făcut rugăciuni de sfințire a apei și s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu. Slujbele au fost oficiate un sobor de preoți. Ieri seară, au participat și o parte din călugării de la Mănăstirea Giurgeni, în frunte cu părintele stareț arhimandrit Antonie. Prezența viețuitorilor de la Giurgeni a adus la Vaslui atmosfera pe care credincioșii care frecventează mănăstirea Giurgeni o cunosc. Rugăciunile puternice de dezlegare de boli au fost primite și trăite de cei peste două mii de participanți. Prezența Maicii Domnului
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
când trebuie. Când Maica Domnului i-a părăsit pentru prima dată atât pe ei, cât și mănăstirea, pentru a pleca la Vaslui, călugării au rămas ca și cum nu ar mai fi avut viață. Dar nu s-au împotrivit hotărârii arhimandritului Antonie, starețul mănăstirii. N-au intuit ce pustiu va fi în mănăstire fără Maica Domnului. Cât timp a fost plecată icoana, nu s-au mai făcut slujbe. „Mergeam să ne închinăm din obișnuință, la locul rămas gol, și ne podideau lacrimile", mărturisește
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
aici ca preot slujitor pe părintele Antonie Jeflea (fost secretar al mănăstirii Cetățuia Iași). 1995 După ce credincioșii din sat au înaintat către PS Episcop Eftimie al Romanului cererea de redeschidere a mănăstirii (1993), a venit în acea vară părintele Antonie, starețul de astăzi al mănăstirii. 1997 Vine la mănăstire actualul preot Econom Protos. Metodie Dabija. CUM A TRECUT CUZA PE LA GIURGENI Legenda spune că însuși Cuza Vodă a trecut prin ținut Giurgenilor și și-a lăsat calul să pască în voie
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
pe 11 ianuarie, o doctorițîcî, dacă îi zici doamnă se supără, dar de bătrînă, e bătrînă! să fii sănătos, băiatule, ia-ți viteză! te-am înregistrat, fii atent! că eu colind țara, moldovenii nu-s nimic! fumezi, cînd, o intrat starețul! te întreabă, fumezi? la noi nu se fumează! eu sînt tîmplar, patru copii te văd cum fumezi în sala de așteptare, patru preoți, cînd au început să spună! nu mai răzbește muzica în accente și bătăi, autoexcluderi de tam-tam, aaaiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în care episcopul de Rădăuți își exercita autoritatea numai asupra preoților ce făceau parte din dieceza sa, în timp ce mănăstirile erau subordonate direct mitropolitului de Iași, sub a cărui ascultare se afla și episcopul 140. În ierarhia bisericească, după episcop urmau stareții numeroaselor mănăstiri ortodoxe din zonă, care erau organizate după normele Sf. Vasile. În acord cu ideile iluministe ale epocii, boierul bucovinean condamnă fenomenul cumpărării posturilor în biserica ortodoxă, generat de suzeranitatea otomană și de sistemul fanariot corupt, în care "dezordinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
posturilor în biserica ortodoxă, generat de suzeranitatea otomană și de sistemul fanariot corupt, în care "dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte din totdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor". Astfel, deși aparent stareții mănăstirilor erau aleși de călugări și confirmați de mitropolit, arhiepiscopul de Iași acorda funcția de stareț, datorită permanentei lipse de bani necesare a-i asigura condițiile de viață "după modul oriental", aceluia care oferea o sumă mai mare. În afară de aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
neștiința și abuzurile făceau parte din totdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor". Astfel, deși aparent stareții mănăstirilor erau aleși de călugări și confirmați de mitropolit, arhiepiscopul de Iași acorda funcția de stareț, datorită permanentei lipse de bani necesare a-i asigura condițiile de viață "după modul oriental", aceluia care oferea o sumă mai mare. În afară de aceasta, ori de câte ori mitropolitul sau unul din trimișii săi vizita o mănăstire, pentru câștigarea bunăvoinței, îi erau date
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
îi erau date importante sume de bani, pe măsura veniturilor mănăstirii, iar în acest mod se scoteau anual mari sume din Bucovina, situație ce trebuia să fie limitată pe viitor 141. Totodată, Balș încrimina, în memoriul său, corupția și abuzurile stareților mănăstirilor care, nefiind siguri de durata funcției lor, căutau ca prin mijloace necinstite să își sporească în timp scurt propriile venituri, în dauna bunei administrări a averii mănăstirii. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri din domeniul ecleziastic, în acord cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
această măsură tendința de modificare a religiei și ar fi astfel înclinată să emigreze masiv. De aceea, pentru buna administrare a bunurilor mănăstirești, propunea înființarea unui consistoriu, ca studiu ce ar înlesni mai târziu etatizarea lor, format din episcop, un stareț și doi consilieri laici stabiliți la cel mai înalt nivel, ce urmau să facă mai întâi un inventar al bunurilor mănăstirilor și apoi să le gestioneze în folosul bisericii și al statului. Totodată, el considera necesară luarea unor măsuri pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
consilieri laici stabiliți la cel mai înalt nivel, ce urmau să facă mai întâi un inventar al bunurilor mănăstirilor și apoi să le gestioneze în folosul bisericii și al statului. Totodată, el considera necesară luarea unor măsuri pentru diminuarea puterii stareților, dând exemplul Rusiei unde le era interzis amestecul în afacerile laice, rămânând doar cu cele spirituale. Nu în ultimul rând, evidenția condiția precară materială și spirituală a preoților de la sate, sugerând, în acord cu ideile iosefiniste, necesitatea îmbunătățirii situației lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
înalta voastră milă ca aceștia, având în vedere fostele lor încălcări, să fie deviați de acum înainte de la netrebnicii prin dispoziții legale și să li se indice să tindă către o comportare mai cuviincioasă. Boierii, clerul, ca arhiepiscopul, episcopul și stareții mănăstirilor au fost întotdeauna scutiți de oricare fel de contribuție, dar ei trebuie să achite cunoscuta impunere a goștinei și a deseatinei, deși erau scutiți, pe măsura stării și demnității lor, de o anumită cantitate din impunerea pe animale. Astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
depășea o mie, boierul pentru tot ce trecea de 800 sau mai puțin, în funcție de demnitatea sa, în timp ce călugării erau obligați să achite, fără milă, impunerea pentru animalele lor, ce nu aparțineau comunității. Apoi le-au fost încuviințați boierilor, episcopilor și stareților mănăstirilor un anumit număr de oameni pentru slujire, care erau complet eliberați de aceste contribuții; și deoarece la instaurarea prezentului regim preaglorios Majestatea Voastră cezaro-crăiască-apostolică ordonase prea milostiv ca toate să rămână în vechea stare, astfel chiar și prea umila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
necesitatea unui sistem mai nou. Despre stările clericale. Este în afara oricărei îndoieli că clerul din Bucovina posedă cele mai multe moșii și care reprezintă cea mai mare parte a provinciei. Clerul se împarte în episcopul de la Rădăuți și mai multe mănăstiri, cu stareții lor. Episcopul, care de asemenea locuiește la Rădăuți, este neîndoielnic cel dintâi din întreg clerul Bucovinei, totuși puterea sa se exercită numai asupra popilor care fac parte din dioceza sa. Așa precum sus-numitul episcop are dioceze ale sale în afara țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al întregii Moldove are și el diecezele sale în Bucovina, cu deosebirea că episcopul posedă mai multe în afara Bucovinei, decât arhiepiscopul în Bucovina; despre cele din urmă voi avea ocazia să relatez mai multe la abuzurile mănăstirilor. Episcopului îi urmează stareții mănăstirilor, al căror număr și denumire mă ofer să le prezint una câte una, la caz de nevoie și, deoarece dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte dintotdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
neștiinței și acumulării abuzurilor, și pentru a consolida înclinația clerului, a mănăstirilor și a preoților către orice neștiință și dezordine, ale căror variate categorii ar fi imposibil să le descriu, mă voi servi de drept pildă convingătoare doar de comportarea stareților, îndrăznind să prezint, cu supunerea cuvenită, abuzurile și modestele mele propuneri de îndreptare. Abuzurile mănăstirilor. Adevărata situație a stării preoțești constă în practicarea religiei grecești după normele Sf<ântului> Vasile, numai că specificul sistemului politic oriental i-a făcut pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
după normele Sf<ântului> Vasile, numai că specificul sistemului politic oriental i-a făcut pe călugări să uite aproape în întregime ordinea, regulile și prescripțiile Sf<ântului> Vasile. Toate aceste mănăstiri depind de autoritatea mai sus-amintitului arhiepiscop de Iași, iar stareții lor, deși par să fie aleși de către călugări și confirmați de zisul arhiepiscop, voi dovedi că opusul este adevărat. Dreptul de a-l alege pe stareț a fost mereu rezervat bunului plac al arhiepiscopului, deși acesta trebuie să se înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ântului> Vasile. Toate aceste mănăstiri depind de autoritatea mai sus-amintitului arhiepiscop de Iași, iar stareții lor, deși par să fie aleși de către călugări și confirmați de zisul arhiepiscop, voi dovedi că opusul este adevărat. Dreptul de a-l alege pe stareț a fost mereu rezervat bunului plac al arhiepiscopului, deși acesta trebuie să se înțeleagă întotdeauna la această alegere cu principele, puterea și demnitatea acestuia îi acordau dreptul de a numi un astfel de stareț, fără ca arhiepiscopul să fi putut refuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Dreptul de a-l alege pe stareț a fost mereu rezervat bunului plac al arhiepiscopului, deși acesta trebuie să se înțeleagă întotdeauna la această alegere cu principele, puterea și demnitatea acestuia îi acordau dreptul de a numi un astfel de stareț, fără ca arhiepiscopul să fi putut refuza vreodată să-l accepte, ci, dimpotrivă, l-ar fi jignit. Oricum, principii din Moldova, care-și obțin tronul și întreținerea lor pe bani, privesc această alegere drept ceva neînsemnat și sunt obișnuiți să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]