1,687 matches
-
de literatură, de artă în general. De aici au rezultat contribuții fundamentale în domeniul stilisticii: după o serie de studii și articole, publică trei opere de sinteză, consacrate stilisticii franceze, italiene și romane (Précis de stylistique française, 1967, Introduzione alla stilistica italiană, 1971, Introducere în stilistica literară a limbii române, 1976). Comparatist, G. a cercetat influențele culturale și contactele literare care determină circulația formelor metrice. În acest sens, este inițiatorul unei metode comparative în cercetarea versificației, metoda evidențiata într-o serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
general. De aici au rezultat contribuții fundamentale în domeniul stilisticii: după o serie de studii și articole, publică trei opere de sinteză, consacrate stilisticii franceze, italiene și romane (Précis de stylistique française, 1967, Introduzione alla stilistica italiană, 1971, Introducere în stilistica literară a limbii române, 1976). Comparatist, G. a cercetat influențele culturale și contactele literare care determină circulația formelor metrice. În acest sens, este inițiatorul unei metode comparative în cercetarea versificației, metoda evidențiata într-o serie de lucrări, că Le origini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
a peisajului dunărean], Budapesta, 1947; Ismerjük meg a versformákat [Să cunoaștem formele de versificație], Budapesta, 1961; Esquisse d’une histoire de la versification roumaine, Budapesta, 1964; Stilul poetic al lui Eminescu, București, 1964; Précis de stylistique française, Budapesta, 1967; Elemenți di stilistica italiană, Budapesta, 1968; Introducere în istoria versului românesc, București, 1971; Introduzione alla stilistica italiană, Bologna, 1971; Introducere în stilistica literară a limbii române, postfața Florica Dimitrescu, București, 1976; Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
versificație], Budapesta, 1961; Esquisse d’une histoire de la versification roumaine, Budapesta, 1964; Stilul poetic al lui Eminescu, București, 1964; Précis de stylistique française, Budapesta, 1967; Elemenți di stilistica italiană, Budapesta, 1968; Introducere în istoria versului românesc, București, 1971; Introduzione alla stilistica italiană, Bologna, 1971; Introducere în stilistica literară a limbii române, postfața Florica Dimitrescu, București, 1976; Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Budapesta, 1972. Traduceri: Műfordítások, Arad, 1928; Liviu Rebreanu, Lázadás [Răscoală], Budapesta, 1945; Ionel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
histoire de la versification roumaine, Budapesta, 1964; Stilul poetic al lui Eminescu, București, 1964; Précis de stylistique française, Budapesta, 1967; Elemenți di stilistica italiană, Budapesta, 1968; Introducere în istoria versului românesc, București, 1971; Introduzione alla stilistica italiană, Bologna, 1971; Introducere în stilistica literară a limbii române, postfața Florica Dimitrescu, București, 1976; Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Budapesta, 1972. Traduceri: Műfordítások, Arad, 1928; Liviu Rebreanu, Lázadás [Răscoală], Budapesta, 1945; Ionel Teodoreanu, Ködös határ [Hotarul nestatornic], Budapesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Válogatott művei [Opere alese], Budapesta, 1967. Repere bibliografice: Dsida Jenő, Göbl László, „Műfordítások”, „Pásztortűz”, 1928, 14; Perpessicius, Contribuții maghiare în literatura română, LCF, 1960, 3; Un cercetător al operei eminesciene (interviu cu Gáldi László), GL, 1964, 11; George Munteanu, Adevărata stilistica, CNT, 1965, 3; Sanda Golopenția-Eretescu, „Esquisse d’une histoire de la versification roumaine”, REF, 1965, 4; Floră Șuteu, „Stilul poetic al lui Eminescu”, LR, 1966, 2; Ștefan Munteanu, Între lexicografie, limba literară și stilistica, SCL, 1970, 1; Valentin Tașcu, „Introducere în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
László), GL, 1964, 11; George Munteanu, Adevărata stilistica, CNT, 1965, 3; Sanda Golopenția-Eretescu, „Esquisse d’une histoire de la versification roumaine”, REF, 1965, 4; Floră Șuteu, „Stilul poetic al lui Eminescu”, LR, 1966, 2; Ștefan Munteanu, Între lexicografie, limba literară și stilistica, SCL, 1970, 1; Valentin Tașcu, „Introducere în istoria versului românesc”, NYRK, 1972, 2; Beke, Fără interpret, 229-235; Piru, Varia, ÎI, 305-308; Barta János, Gáldi László, „Irodalomtörténeti közlemények”, 1974, 2; Szabó Zoltán, Gáldi László életműve, UTK, 1974, 11; Balotă, Scriitori maghiari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție anuală regulată. Se păstrează profilul enciclopedic, cu preponderență pentru disciplinele arheologie-istorie sau etnografie și lingvistică. Deși materialele de istorie și critică literară sunt mai rare, se remarcă interesul crescând pentru studiile de stilistică (cu referiri la opera lui Tudor Vianu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ștefan Bănulescu). M. Albu propune în articolul Negație și metamorfoză conturul psihologiei artistice particulare a scriitorilor olteni. I. Militaru se preocupă de scrierile filosofice ale lui C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
formation d'un genre, traduit de l'espagnol par Anne-Jöelle Stéphan et l'auteur, Éditions du Seuil, Paris, 2000. GUIRAUD, Pierre, Problèmes et méthodes de la statistique linguistique, P.U.F., Paris, 1960. INDRIEȘ, Alexandra, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975. ISER, Wolgang, L'acte de lecture. Théorie de l'effet esthétique, traduit de l'allemand par Evelyne Sznycer, Pierre Mardaga, Liège/Bruxelles, 1985. JACKSON, John Edwin, La poésie et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 59: Poate că în lirica noastră, de la Eminescu încoace, nu există poet cu o autohtonie mai accentuată, încadrându-se mai organic decât Blaga în ceea ce tot el numește "matrice stilistica românească". Peut-être que dans notre poésie lyrique, depuis Eminescu, îl n'y a aucun poète dont le penchant autochtone soit plus accentué et qui s'encadre de manière plus organique que Blaga dans ce qu'il appelle "la matrice stylistique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poèmes comme Munte vrăjit (p. 171), Cetire din palmă (p. 159), Arhanghel spre vatra (p. 181), Trezire (p. 201), La mănăstire (p. 75), Pe ape (p. 125), Poetul (p. 233). V. également Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975, p.111-114. 1142 V. Paul Miclău, Signes poétiques, op. cît. 1143 Idem, p. 221. 1144 N'oublions pas que Meschonnic a publié să Poétique du traduire en 1999. Nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
descriptivă 51 ea nu se referă la valoarea operelor. Unei opere mari și influente nu-i aducem nici un prejudiciu încadrând-o în domeniul retoricii, filozofiei, pamfletului politic, deoarece în toate aceste domenii se pot pune probleme de analiză estetică, de stilistică și de compoziție, asemănătoare sau identice cu cele ce se pun în literatură, lipsindu-le însă calitatea centrală de "ficțiune". Aceasta concepție va include în literatură toate operele de imaginație, chiar și cel mai prost roman, cea mai proastă poezie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
simbolistă își găsește explicația în aceste forme de mediere. Un alt mod de inserție în această realitate de ordin secund este decelabil la nivelul unei retorici, a unei gramatici a deformării, a inflexiunii prin aluzie, sugestie etc. care include o stilistică proprie, o codificare estetică prin metaforă, alegorie, simbol. Considerațiile lui Francine-Claire Legrand în "The Symbolist Movement" cu privire la pictura simbolistului belgian Ensor, relevă caracterul specular al simbolismului, care se folosește de convenția mimetică a transcrierii realității pentru a o submina printr-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
organizate muzeal de către pictor care se ocupă în ultimii ani ai vieții de ultima sa operă: Muzeul Gustave Moreau. Acest fapt demonstrează intenția pictorului de a oferi o viziune coerentă a operei sale, pe un portativ tematic care relevă armonicele stilistice. După contabilitatea ținută de Gilbert Durand 56, avem 25 de reluări ale temei Himerei, 6 ale temei Sirenelor, 6 ale Messalinei, 13 ale Pasifeei, 16 ale Elenei, 3 ale lui Circe, 10 ale Medeei, 5 ale Dalilei și 18 ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă stilistica artei decorative bizantine și populare, transferând dinspre ilustrația de carte bizantină spre cortină motive decorative, scontând un efect dramatic cam facil. Putem observa că Baltazar avea la dispoziție și o soluție de compromis pentru gustul unui public conservator, unde muzele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în acest context în care moștenirea bizantină se dorește reinvestită simbolic și politic, iar regina își va construi la Balcic o reședință de vară care corespunde unei sensibilități care întreține simbioza între Art Nouveau, cultura bizatină și cea orientală cu stilisticile aferente. Adriana Șotropa situează limitativ revival-ul neobizantin în proximitatea interesului pe care i-l acordă prințesa Maria. "Heteroclit, neobizantinismul românesc a avut un ecou limitat, perceptibil mai ales în jurul figurii prințesei Maria. De la operele care preiau doar câteva detalii din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturi. "Libretul" conține chiar note muzicale, o partitură, și nu oricare, ci primele note din aria Violetei din Adio dell passato din Traviata. Astfel, în cel mai pur stil simbolist, tabloul incorporează muzica de operă, cu un libret și cu stilistica curbilinie a scriiturii secesioniste. Expresia transfigurată a personajului feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică a personajului feminin, în expresia emoțională a chipului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care "lirismul" se conjugă cu misterul pe care-l coregrafiază pânzele sale. Karnabatt îl disocia de naturalism, evidențiind fascinul pe care-l întreține jocul imaginației în picturile sale. Dimensiunea poetică a picturii sale releva caracterul ei simbolist, redat de o stilistică particulară, în care culoarea avea o pondere considerabilă. "Kimon Loghi e un adevărat poet, atât prin sensibilitatea și imaginația ce o pune în concepție, cât și prin misterul și delicatețea de culoare cu care învălue realitatea. El nu este un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dimitrie Karnabatt și la Noua revistă română, pentru ca după război, printr-o reconversie radicală, o repliere surprinzătoare, dacă este comparată cu debutul, să treacă în tabăra gândiriștilor, contribuind la apariția revistei Gândirea în 1921. G. Călinescu considera poezia sa "triumful stilisticei și al manierei"540, pornind tocmai de la această vocație abandonată a unei "picturi caligrafice", ilustrată de critic prin mișcarea nouă în pictură cu Iosif Iser, Theodorescu-Sion, Șirato și Rodica Maniu. Pe baza unei imagini decupate din lirica sa, criticul mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc. a culturii pe care o fecundează, ci este și relativă cultural. Fiecare cultură este fertilizată de propriile sale angrenaje specifice de determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a formula capete de acuzare, condamnând comunismul nu pe baza unui probatoriu prezentat în limbajul aseptic, formal și riguros al juridicului, ci exprimat poetic în stilistică metaforică. Critica cea mai temeinică vizează însă faptul că Raportul s-a conformat unei comande politice. Faptul că Comisia a avut ca obiectiv livrarea unui document pre-concluzionat, justificativ la adresa unei condamnări oficiale a comunismului, reiese limpede din paragraful aceluiași comunicat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații �� sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat); 1.3 identificarea valorilor - elemente etice și culturale în texte etice și culturale într-un text, literare și nonliterare și exprimarea cu exprimarea impresiilor și propriei atitudini față de acestea; preferințelor 2. Utilizarea corectă și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
lungmetraje și maximum 3 pagini scrise pentru scurtmetraje; ... c) viziunea regizorală asupra scenariului propus, în maximum 10 pagini pentru lungmetraje și maximum 3 pagini pentru scurtmetraje, ce pot conține text și imagini, și care poate include considerații de structură și stilistice, descrieri ale universurilor vizual și sonor, descrieri de personaje, precum și orice alte informații ce pot servi pentru a prefigura stilul regizoral al viitorului film; ... 2. pentru filme documentare: a) scenariul de film; ... b) rezumatul scenariului, maximum 3 pagini scrise; ... c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]