5,507 matches
-
care nu sunt detectabile prin intermediul simțurilor uzuale. Coeziunea este rezultanta tuturor forțelor care Îi determină pe indivizi sa rămână În grup. Comportament ansamblul reacțiilor adaptive, obiectiv observabile, pe care un organism, prevăzut cu sistem nervos, le execută ca răspuns la stimulii din mediu (ambianță), care sunt, de asemenea, obiectiv observabili. Echivalent (engl.) al termenului behaviour. În sens larg, reacție globală a unui organism, prin care el răspunde la o situație trăită, În funcție de stimulările mediului și de tensiunile sale interne si ale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
general este dezorientat În spațiu și timp. Constanta perceptuală se referă la perceperea obiectelor ca având forma și mărime constante indiferent de unghiul din care sunt privite. Conștiența desemnează o stare corticală particulară, caracterizată printr-o sensibilitate specială, individuală, la stimuli interni sau externi, marcând o conștientizare a persoanei proprii și a mediului ambiant. Conștiența are semnificația de experimentare conștientă a vieții, capacitatea de a reflecta asupra lumii și asupra sinelui și de a acționa În conformitate cu propria voință, ceea ce ne deosebește
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
persoane, ceea ce o caracterizează și o diferențiază de altă persoană. Populație (statistică) reprezintă o mulțime de elemente care au cel puțin o caracteristică (calitate) comună si care face obiectul cercetării statistice. Pragul absolut este cea mai mică intensitate a unui stimul care Îl face să fie perceput. Strâns legată de noțiunea de prag absolut este și acea de sensibilitate, care numește capacitatea unei persoane de a sesiza un stimul la o valoare a pragului cât mai mică. Ea este Într-o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
obiectul cercetării statistice. Pragul absolut este cea mai mică intensitate a unui stimul care Îl face să fie perceput. Strâns legată de noțiunea de prag absolut este și acea de sensibilitate, care numește capacitatea unei persoane de a sesiza un stimul la o valoare a pragului cât mai mică. Ea este Într-o relație invers proporțională cu valoarea pragului absolut. Pragul diferențial este cantitatea minima cu care trebuie să se modifice intensitatea unui stimul pentru ca noi să percepem o schimbare. Creșterea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
capacitatea unei persoane de a sesiza un stimul la o valoare a pragului cât mai mică. Ea este Într-o relație invers proporțională cu valoarea pragului absolut. Pragul diferențial este cantitatea minima cu care trebuie să se modifice intensitatea unui stimul pentru ca noi să percepem o schimbare. Creșterea sau scăderea sensibilității ca urmare a acțiunii repetate a stimulilor sau a modificării condițiilor de mediu poartă denumirea de adaptare senzorială. Precogniția constă În abilitatea de a prevedea sau prezice evenimentele viitoare. Ulterior
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
este Într-o relație invers proporțională cu valoarea pragului absolut. Pragul diferențial este cantitatea minima cu care trebuie să se modifice intensitatea unui stimul pentru ca noi să percepem o schimbare. Creșterea sau scăderea sensibilității ca urmare a acțiunii repetate a stimulilor sau a modificării condițiilor de mediu poartă denumirea de adaptare senzorială. Precogniția constă În abilitatea de a prevedea sau prezice evenimentele viitoare. Ulterior, psihologii au lărgit acest concept, definind percepția subliminală drept percepția stimulilor pe care nu-i detectăm În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ca urmare a acțiunii repetate a stimulilor sau a modificării condițiilor de mediu poartă denumirea de adaptare senzorială. Precogniția constă În abilitatea de a prevedea sau prezice evenimentele viitoare. Ulterior, psihologii au lărgit acest concept, definind percepția subliminală drept percepția stimulilor pe care nu-i detectăm În mod conștient Într-o anumită ocazie, deși În alte situații am fi avut posibilitatea conștientizării lor. Predicția - deducțiile ce se fac pe baza ipotezelor formulate. Proces psihic (p.p.) concept care denumește o succesiune de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a porni la drum și concentrarea de forțe fizice și psihice pentru a pune lucrurile În mișcare. Un exemplu de „aplicare” a voinței este Încercarea de a lăsa fumatul sau a scăpa de alte vicii. Zgomotul se referă la intensitatea stimulilor din mediu care nu fac obiectul percepției noastre În acel moment.
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
în răspuns se datorează unor modificări în consemnul probei, operate de subiect fără ca el să aibă o intenționalitate în acest sens. De exemplu, la proba de înțelegere generală apar răspunsuri bizare, proba funcționând ca și cea de asociație liberă cu stimul dat; la proba de vocabular, definițiile pot fi elaborate paradoxal, marcate de neologisme și de erori bizare în conținut. Cuvântul capătă, la schizofren, semnificații particulare: caracteristice vocabularului schizofrenului sunt perseverația, redundanța, incoerența în expresie (corespunzătoare incoerenței în ideație). Proba de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
distorsiune în maniera de utilizare a intelectului și în modalitatea perceptuală; - abstractizarea formei, cu simbolizarea conținutului în aprehensiune; - fabulații pornind de la detalii perceptuale minore, cu extrapolare a conținutului asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită de comentarii tip "referințe personale", cu reactualizarea unor episoade existențiale vechi; - perseverații și stereotipii marcate; - protocolul (discursul proiectiv), în ansamblul său, are un aspect global insolit, straniu, dereist. TAT-ul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
hipervoltate în banda delta-teta polimorf). 3.2.Pneumoencefalografia gazoasă (în special cea fracțională și dirijată), care a fost studiată în relație cu înregistrările EEG, putându-se stabili o importantă concordantă în cadrul cazurilor cronice între defectul apato-abulic, areactivitatea bioelectrică la diverși stimuli și, în 50% din cazuri, între acestea și modificările ventriculare (Predescu et al., 1964). Este brutală, invazivă și lipsită de interes în cazul stărilor de debut. 3.3. Tomografia axială computerizată (CAT) și rezonanța magnetică nucleară (MNR). A demonstrat eistența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
corticală frontală. 3.4. Constantele biologice studiate în cazurile de schizofrenie nu au înregistrat modificări patognomonice, în sînge sau LCR, variațiile înregistrate remarcâdu-se prin "o mare dispersie a datelor metabolice" (Predescu, 1989) și demonstrând, în fapt, hiporeactivitatea metabolică la diverși stimuli. Examenul urinei nu mai prezintă interes în ceea ce privește găsirea unor modificări notabile ("pata roz", "pata mov" au constituit subiect de discuție numai pentru câteva luni), deși există și unele observații interesante, ca acelea făcute de Brune și Himwich (1962
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
propriei persoane (automutilare mai ales pe organele genitale, suicid)9, poartă ca un stigmat amprenta enigmaticului, absurdului, cu atât mai impenetrabile cu cât subiectul pare complet detașat de ele, inafectiv (Taylor & Gunn, 1984; Johnstone et al, 1986). De fapt, nu stimulii vieții afective sunt cei care nu ajug pînă la el, ci mai curînd este vorba de restructurarea pe date și pe un plan misterios a întregului aspect al personalității. Se vorbește mai exact de o modulație afectivă distorsionată, decât de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fragmentare corporală sau idei fantastice. poziție fetală o perioadă lungă de timp, aparent fără a obosi și având mimică stersă. Formele catatonice după Ey sunt următoarele : - marea catatonie: în care bolnavul intră intr-o imobilitate totală, rămânând inexpresiv la orice stimul și rupând orice comunicare cu anturajul; - stupoarul catatonic: se caracterizează printr-un "fond de inerție" și de "opoziție", dar pe care fundal pot să apară acte bizare și impulsiuni paradoxale; - agitația catatonică: caracterizată prin violență clastică însoțiță de violență verbală
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
agitația sa nocturnă atribuind-o diferitelor cauze. Cea mai frecventă acuză este senzația subiectivă de disconfort muscular, neliniștea motorie observabilă survenind mai târziu. Akatisia Anxietate, agitație, recădere psihotică Conduși de neodihnă (neliniște) motorie și incapabili de a se concentra la stimuli verbali Se pot concentra asupra exprimării simptomelor în cele din urmă Simptome motorii primare ce nu pot fi controlate de vointa pacientului Simptome controlabile înrăutățită de scăderea dozajului Ameliorate de scăderea dozajului Poate fi ameliorată de reducerea drogului superior Simptomele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
situa semiotica infraverbală, ce explorează alte regimuri semnificante și care se îndepărtează considerabil de limbă; principalele sale seturi de interogații vor fi: care este semnificația muzicii atonale sau dodecafonice sau a picturii non figurative? Care sînt limitele inferioare ale semioticii (stimulul, semnalul, urma intră în această zonă?) Percepția, emoția funcționează ca semne? Care este frontiera între biosferă și semiosferă? Încercînd să răspundem la aceste întrebări sau doar la o parte din ele, vom avansa în stăpînirea producerii sociale a semnelor pentru că
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotică generală sau teorie globală a semnelor și o semiotică descriptivă sau regională. 1.4. Semiotică generală/vs/semiotici regionale În ciuda dificultăților metodologice și a absenței consensului, este de remarcat capacitatea semioticii de a prolifera în diverse arii: de la patternul stimul/răspuns în viața plantelor (fitosemiotica), la interacțiunea animalelor sau semiotica operei, circului, mass-media și la diverse grade de generalitate: semiotică teoretică și semiotică aplicată; semiotică descriptivă, experimentală și comparată. Semiotica generală (pură) reprezintă știința universală a semnelor întemeiată pe limbajul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de cu-vinte pentru zăpadă, limbile slave au o bogată categorie a aspectului în detrimentul timpurilor, limba indienilor Hopi este mai bogată în moduri decît în timpuri etc.). "Indivizii decupează lumea conform culturii și tradițiilor lor, dar și conform necesităților vitale și stimulilor cu care sînt confruntați: este de la sine înțeles ca eschimoșii să rafineze distinciile privind zăpada, iar coreenii pe cele privitoare la orez" (J.M. Klinkenberg, 1996:152). Este esențial să remarcăm faptul că cele două categorii (motivarea și arbitrariul) se intersectează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principalele funcții ale comunicării de masă în general și ale publicității în special, corelîndu-le cu anumite medii și suporturi dominante (infra tabel): i) funcția antenă furnizează societății informația în confruntare cu culturi străine sau inovații interioare societății (exo și endo stimuli). Această informație stimulantă are drept efect contestarea tradiției și creativitatea; ii) funcția ampli amplifică și accelerează dezechilibrul unei societăți, cînd datorită presiunii mass-media anumite evenimente locale, fapte banale sînt generalizate, accentuate (astfel în Franța problema drogurilor a devenit un subiect
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în societatea postindustrială este reprezentată de degetele întinse ca o țeavă de aspirator ce se deplasează lent în plan orizontal). 8.6. Comunicarea facială Comunicarea facială asigură calitatea raporturilor sociale și profesionale sau dimpotrivă exprimă deteriorarea lor. Surîsul este un stimul ce declanșează relații pozitive sau negative. Privirea semnalează că o relație socială este pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să se mențină (invitația, interesul, asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd, autentificînd sau negînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
neunitară sau contradictorie; tulburările de personalitate ale educatorilor; condițiile nefavorabile ale mediului extern - mediu insuficient sub raportul stimulării și al corecției pe care copilul trebuie să le primească prin experiența socială a altora, sau un mediu prea solicitant prin bogăția stimulilor. N. Mitrofan, În „Psihologie Judiciară” vorbește despre două categorii de factori care stau la baza delincvenței juvenile: factorii individuali În care intră disfuncții cerebrale, deficiențele intelectuale, tulburări ale afectivității, tulburări caracteriale; factorii sociali În care intră climatul educațional, eșecurile privind
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
respectă exact instrucțiunile. De regulă, copiii hiperactivi evită activitățile care necesită autoexigență, efort mental sau capacități organizatoare. Deprinderile de lucru sunt adesea dezordonate, dezorganizate, iar materialele pierdute, Împrăștiate sau mânuite neglijent. În timpul activităților, acești copii sunt ușor de distras de stimulii irelevanți și Întrerup frecvent sarcinile pentru a se ocupa de evenimente banale, care sunt uzuale și ușor de ignorat de ceilalți. Sunt uituci, par În continuă mișcare, vorbesc excesiv de mult, au dificultăți În a rămâne așezați, se ridică de la masă
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
aditivilor alimentari, lipsa critică a vitaminelor și mineralelor din alimentație); stresul și traumele; lipsa experienței timpurii din mediu (dacă ar exista aceasta experiență timpurie ar Încuraja dezvoltarea controlului atenției și dezvoltarea motorie); deprivarea de mediul Înconjurător; expunerea timpurie prelungită la stimuli Înalți, o suprastimulare a mediului (urmărirea excesivă emisiunilor TV sau preocuparea excesivă față de jocurile video, În special absența unei experiențe potrivite vârstei copilului). Studiile riguroase, atent concepute, nu au reușit să stabilească relația cauzală dintre acești factori și ADHD și
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
de Întărire; b. diminuarea raportului acțional sau verbal prin verbalizări și Întăriri sociale; c. intensificarea provocărilor legate de comportamentul de joc și de activitate; d. prelungirea duratei de joc și de activitate; e. creșterea complexitații jocului și activității; f. intensificarea stimulilor externi, de exemplu prin includerea fraților sau surorilor, prin activități distractoare ale terapeutului, prin structurare redusă. Integrarea părinților În trainingul prin joc este indicată numai atunci când relația părinte-copil nu este afectată. Dacă aceste premise nu sunt obținute, acesta se poate
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la care răspunde altul. • De combinare a conversației euristice cu alte metode de comunicare: dialogul, dezbaterea, consultația, problematizarea, autointerogarea. • De solicitare nu numai a cunoștințelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]