1,667 matches
-
putere, si, deci, fără a stabili un plan comun de 13 Cf., Walter Hubatsch, Die skandinavischen Staaten 1772-1864 (Die gustawianische Zeit în Schweden, 1772-1809), în "Handbuch der Europäischen Geschichte", Herausgegeben von Theodor Schieder, Bând 5., Klett-Gotha, Stuttgart, 1981, p. 755-756; stipulațiile articolului al doilea nu constituiau, totuși, a garanție a respectării de către Rusia a inviolabilității graniței dintre ea și Suedia, în Finlanda. 14 Cf., ibidem. 15 Cf., Adam Kersten, Historia Szwecji, Wroclaw-Warszawa-Krakow, Zaklad Narodowy Imienia Ossolinskich Wydawnictwo, 1973, p. 285-286. 16
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cu caracter general, adică "zur Aufrechterhaltung des Prinzips der Legalität în Europa" (s. Ven.C.)107. Cu toate acestea, actul a provocat o vizibilă indispoziție cercurilor conducătoare otomane, întreținută și de faptul că Suedia întârzia să-i ofere informații în legătură cu stipulațiile acestuia. Iată pentru ce diplomatul suedez solicită regelui instrucțiuni precise, pentru a putea acționa, în consecință, înainte ca Rusia și Anglia "ne s'emparent entièrement de la confiance de la Porte et y gagnent une influence, qui seroit ensuite trop enracinée pour
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
se referea, desigur, la Prusia, Danemarca și Suedia n. Ven.C.), n'abandonneront șes inters (ale Porții Otomane n. Ven.C.), et au contraire se feront un devoir sacré de leș mainteni" (s. Ven.C.)110. Așa cum am menționat, în pofida stipulațiilor referitoare la frontiera dintre Rusia și Suedia în Finlanda, înserate în Convenția de la Gatschina, litigiile în acest domeniu au persistat și în anii următori. Regele Gustav al IV-lea Adolf a făcut eforturi pentru a le aplana, eforturi privite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
diplomatice a Franței la Istanbul, vezi și doc. nr. 67, 68, 69. 138 Cf., raportul său din 30 mai, în loc. cît., doc. nr. 70. 139 Cf., pentru tratat, Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 576-581. 140 Potrivit stipulațiilor articolului 5 al Tratatului, Danemarca, Suedia și Portugalia erau somate să rupă relațiile cu Marea Britanie și să-i declare război. În caz contrar, "celle de trois Cours qui s'y refusera seră traitée comme ennemie par leș hottes pârtie contractantes
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
empereur roi de Bohéme et de Hongrie, leș rois de la Grande Bretagne et de Prusse, ainsi que tous leș autres potentats à accéder à ce traité dont le but est și juste et salutaire" (s. Ven.C.)142. Așadar, în conformitate cu stipulațiile articolului în discuție, prima putere vizată a fi invitată să adere la alianța era Austria. Includerea ei în această categorie nu exprimă, însă, și voință Porții Otomane, ci doar pe cea a celorlalți aliați ai săi, Rusia și Marea 141
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
managerii firmelor implicate apelează la relații personale pentru a ieși din criză, mai degrabă decât la instanțe formale (tribunale, arbritaje etc.). De asemenea, relația comercială dintre firme și derularea acesteia se bazează considerabil pe relațiile managerilor mai degrabă decât pe stipulațiile contractuale. Atunci când se ajunge la litera contractului, Încrederea Între parteneri dispare. Într-o critică a teoriei lui Williamson, Granovetter argumentează, pe baza unor studii etnografice, că „relațiile sociale Între firme sunt mai importante, iar autoritatea În interiorul firmei este mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și se reproduc atât timp cât există un comportament similar din partea partenerului. Încrederea bazată pe probabilitatea unui comportament corect din partea partenerului, probabilitate derivată din experiența subiectivă, este forma cea mai importantă de control social a acestor relații, spre deosebire de asigurarea ce provine din stipulațiile contractuale. Așteptările comportamentale se bazau pe norme ale corectitudinii, reciprocității și Încrederii, dar aceste norme nu sunt universale, nu difuzează uniform, ci sunt construite Într-o istorie a Încercărilor reciproce; ele se bazează pe demonstrarea mutuală a calităților personale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tîrgurile, satele și cu tot ce cuprind ele...". Iar în articolul XXIV se preciza: "[...] Trupele imperiale ale Rusiei se vor retrage în interval de două luni din Moldova și vor trece pe malul stîng al Nistrului"" (apud Mușat și Ardeleanu). Stipulațiile Tratatului vor fi în scurt timp încălcate printr-un nou război, austro-ruso-turc, între 1787 și 1792. În 1787, prin încorporarea teritoriului dintre Bug și Nistru, Imperiul țarist își fixează granița pe Nistru, ajungînd prima oară în hotar cu Moldova, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fost de scurtă durată, iar încheierea armistițiului de la Focșani și, apoi, a păcii de la București au întunecat orizontul dezideratului național. După cum este știut, pe 7 mai 1918 România a semnat cu Puterile Centrale un umilitor Tratat de Pace (Buftea-București). Dincolo de stipulațiile de natură politică, economică sau teritorială, tratatul conținea și importante referiri la statutul juridic al minorităților etnice din țara noastră. Astfel, pentru prima dată în istoria legislației naționale, prin intermediul articolului 28 al tratatului, era abordată problema „egalității confesiunilor religioase din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de viață căpătată, aceste acte juridice se constituie în veritabile „declarații de independență” față de viitorul soț. În astfel de situații, doamnele își asumau anumite limite în treburile casnice sau, chiar impuneau bărbatului obligații extrem de precise. Iată, de pildă, căteva din stipulațiile convenției matrimoniale încheiată „în vederea proiectatei căsătorii” dintre comerciantul David Steinberg din Galați și văduva Dina Segal, comersantă din Bacău (mai 1892): „viitorii soți rămân în timpul căsătoriei, fiecare, stăpân absolut pe averea sa, ce avea înainte; (...) ne obligăm fiecare, din beneficiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
antreprenorilor bucureșteni era mai mult decât tentantă, în final, a fost preferată Clotilda Averescu. Astfel, prin intermediul managementului Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete, sala a căpătat o destinație mai puțin aleasă, aici urmând să funcționeze un cinematograf. Totuși, pe baza unor stipulații contractuale, sala Ateneului a putut găzdui și numeroase spectacole de teatru. Din numeroasele reprezentații susținute aici de Teatrul Național din București ne-au reținut atenția cea de la sfârșitul lunii octombrie 1926 - atunci când „celebra artistă Maria Filotti a obținut unul din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să fie reținută prin șase stâlpi de stejar, legați prin funie, astfel încât pluta să urce și să coboare după nivelul apelor”. Până în anul 1930, plaja Bistriței a continuat să fie dată în concesiune diferiților investitori privați. Aceștia erau obligați, prin intermediul stipulațiilor contractuale semnate cu Primăria Bacău, să pună la dispoziția vizitatorilor condiții minimale de găzduire. În plan concret, de cele mai multe ori, investițiile antreprenorilor s-au rezumat la revopsirea și „peticirea” gheretelor-băi. Odată cu înființarea Direcțiunii Plăjii Bistriței (1930), locul de agrement situat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
altceva decât să îngreuneze dialogul și cooperarea internațională eficientă. Astfel că, invocând clișeele suveranității și a independenței naționale, reprezentanții români "au anunțat celelalte 34 de state participante" că "România declară că nu își ia nici un angajament pentru a implementa acele stipulații din documentul final față de care România a emis comentarii și rezerve". Încercând din răsputeri să nege dreptul conferinței "de a adopta orice "măsuri normative"", RSR a creat cu siguranță un sentiment de jenă nu numai printre reprezentanții statelor occidentale, ci
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina și Basarabia, și acest vechi hotar” (art. 1). În alte articole se relua obligația României de a respecta „stipulațiile tratatului semnat la Paris, la 9 decembrie 1919”, iar ratificarea lui de puterile semnatare va intra în vigoare „cu începere de la intrarea în vigoare a tratatului semnat de principalele puteri aliate și asociate la 9 decembrie 1919”. A fost inserat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și Rege apostolic al Ungariei, Majestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Împărăteasa Indiilor, Majestatea Sa Regele Italiei, Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor și Majestatea Sa Împăratul Otomanilor, dorind să reglementeze într-un gând de ordine europeană, conform cu stipulațiile tratatului de la Paris din 30 martie 1856, chestiunile ridicate în Orient prin întâmplările celor din urmă ani și prin războiul al cărui sfârșit a fost însemnat prin tratatul preliminar de la San-Stefano, au fost unanimi de părerea că adunarea unui congres
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în sat să rămâie”, cunoscut fiind faptul că valoarea unui sat și moșie nu rezulta din mărimea sa ca suprafață, în primul rând, ci din numărul mai mare ori mai mic de oameni șezători acolo. Credem că cea mai agravantă stipulație a legii, prin consecințe, favorabilă stăpânilor și defavorabilă pentru săteni, a fost aceea ce documentul a legiferat sub termenul de slujbă obișnuită, dar care „slujbă să o facă cu nartu, 24 de zile de om într-un an, ori la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]