2,056 matches
-
să fi avut o configurație anatomică apropiată celei de bot de arici, lucru preluat de tradiția orală a obștii și împământenit cu mult respect între semeni. Cu bunicul mă întâlneam destul de puțin și doar seara când revenea acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului, ne cântărea pe fiecare din priviri și ne spunea de fiecare dată același lucru: „Țineți minte, iubiții lu’ tataia, voi să învățați
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fi încercat, nu putea spune nimic pentru că, cu siguranță, vocea l-ar fi trădat, iar corpul său se lipise de zidul bucătăriei de vară, încercând să găsească sprijin. Uneori, preț de câteva momente, fericirea te face neputincios, te înmoaie, te stoarce, prin emoția extazului produs, dar apoi îți dă aripi și împlinire substanțială. Fusese un examen dificil, concurența acerbă, aproape 17 pe un loc, dar tot tata mă învățase un lucru esențial: „Tată, nu te raporta la numărul de locuri și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a cerut-o. Indice de personalitate, altruismul. Doamna doctor Tatiana Samoilă, medic primar specialist, interne, în cadrul Spitalului Municipal de Urgență, Pașcani. Ne-am cunoscut prin intermediul copiilor noștri și am legat o prietenie sinceră și durabilă. Au fost chiar momente când, stoarsă de neputință și durere fizică am ajuns la spital, în garda doamnei doctor; acolo însă credințele noastre comune au spulberat neliniștea și au adus speranța. Indice de personalitate, modestia. Domnul doctor, Eugen Târcoveanu, profesor doctor la Universitatea de Medicină și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
arde în foc, se pisează, se cerne de nouă ori prin sită deasă, se amestecă cu zahăr pudră și se suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie. Cailor li să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi (conjuctivită). Se suflă în ochi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îl au componentele lumii cu care intrăm în comunicare/comuniune, începând cu fabulosul univers al copilăriei starea cea mai deschisă spre lumea-nchipuirii, dar și spre cea reală. (Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite/ Te încerci a stoarce lapte din a stâncei coaste seci;/ Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur,/ Alta unde cerci viața s-o-ntocmești precum un faur/ Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci13.) Când nu mai suntem copii, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
germana, italiana și spaniola între 1958-1971 a fost transferat din postul de simplu vopsitor în acela de traducător la o Stațiune Științifică Pomicolă, la Fălticeni, apoi la alta, agricolă la Suceava. Cu un salariu derizoriu, de simplu muncitor, a fost stors ca o lămâie, traducând articole și studii, apărute în diferite reviste de specialitate cu caracter pomicol sau agricol și propulsând astfel în funcții înalte, cu titlul de "doctor în științe" pe mulți dintre "tovarășii" din schema celor două stațiuni "tovarășii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
disperare". Și preotul Dimitrie Furtună, din satul Clit-Arbore, scrie aceluiași forum provincial: "e un păcat strigător la cer că poporul duce lipsă de bucate și e lăsat pradă unor venetici, care au sosit aici, venind cine știe de unde, spre a stoarce măduva din bieții țărani". Astfel de memorii, cu un conținut similar, trimit și locuitorii din Sadova, Solca, Voroneț și numeroase alte localități, unde terenurile Fondului Bisericesc au încăput pe mâinile străinilor. În ajunul Primului Război Mondial, în cele mai multe sate ne relatează un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
spune focul dorințelor care-l mistuie. Fruntea când i se luminează de un gând mântuitor, când se întunecă la gândul zilelor mai grele si mai rele. Buzele sale zdrobite de patul armei, îngânând ceva, numai de el știut, care-i stoarce sufletul... Brațele vânjoase, pieptul gol, mușchii tari și sângele ce-i bate vioi în vine, arată puterea, energia și sănătatea unui întreg popor, care trăiește în el, și care va trăi după dânsul. Câtă dreptate a avut, când le-a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vălului palatin. Sunetul h se exersează izolat apoi în cuvinte în poziție inițială, intermediară și finală: haină, horă, Horia, hai!, habar, hrană, hârtie, pahar, zahăr, paroh, șah. Se alcătuiesc propoziții cu o compoziție bogată în fonemul h: Hai la horă! Storc o lămâie cu zahăr în pahar. Habar nu am! Câinele face ham! Horia joacă șah! Deformarea fonemului h - Omiterea sunetului h este un defect frecvent, datorat lărgirii canalului constrictiv sau unei suflu expirator insuficient de puternic. Surdomutul va pronunța aina
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
care avea să treacă În desuetudine În saloanele boierești spre mijlocul veacului, nu constituia nici un fel de piedică În asimilarea noii mode, dansurile de salon occidentale, cadrilul, valsul, mazurca, pe care Barbu Lăutarul le cânta cu aceeași virtuozitate și sensibilitate. Storcea lacrimi cu romanța de o melancolie „sălbatică” „Tu-mi ziceai odată”, cu marșuri naționale și cântece țigănești, revărsări sentimentale și „izbucniri nebune, melancolice ale pustietăților”, cum citim În foiletonul din săptămânalul francez, care l-a făcut vestit În Europa pe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dacă sunt bolnavi el Îi caută. În această privință, Într’adevăr robul este mai bine Înzestrat decât proletarii din Apus, din Franța sau Anglia - oamenii așa ziși liberi, Însă lăsați la voia capilor de antrepriză sau a fabricanților, cari le storc puterile, dându-le de lucrat niște lucrări de dobitoace,nenorocite ființe cari se prăpădesc, se ofilesc și mor pe o rogojină, neavând nici apă spre a potoli setea, nici pâine pentru a-și Îndestula foamea. (Notă: a fost păstrată Întocmai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și pasta obținută se pune În covată și se mănâncă crudă sau se coace sub formă de lipii În cenușa Încinsă. Când apa lipsește cu desăvârșire aborigenii recurg la rădăcinile unor plante, pe care le dezgroapă, le taie felii, le storc obținând până la doi litri de lichid, sau caută În scorburile copacilor unde apa de ploaie se menține mai mult timp, iar „În cazuri extreme, de forță majoră, În pustiuri, Își taie venele și beau În loc de apă propriul sânge”206. În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Întrecerea pornea mai Întâi cu urmărirea atentă a adversarului și apoi provocare prin aruncarea unul altuia a unui pumn de nisip, după care se prind cu mâinile de umeri și Începe lupta propriu zisă care se Încheie când combatanții sunt storși de putere și unul cade peste celălalt. 253 Profesorul A.P.Elkin, de la catedra de antropologie a Universității din Sydney, În urma unor studii Îndelungate Întreprinse În sudul și sud-estul continentului australian considera: „Termenul medicine-man așa cum este el folosit la aborigenii Australiei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a petrecut toată viața. Mai mult decât epuizarea fizică, am observat că, după mai multe ore petrecute pe teren, obosește în primul rând capacitatea de observație, „ochiul antropologic” nu mai vrea să funcționeze, ca o lanternă de buzunar cu bateriile stoarse de curent. Am decis să mănânc la un restaurant cu autoservire din apropiere, o locantă ieftină, cu mâncare grasă, anostă, din belșug asezonată cu monoglutamat de sodiu pentru sporirea gustului. Pelerinii din jurul meu sorb cu zgomot din borșul de fasole
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
părere asupra acestui proces. Pentru transformarea Jugo-Slaviei întrun (sic!) stat fascist, clica lui Tito sa (sic!) bazat pe sprijinul burgheziei și al chiaburimei, acele elemente cari îi erau cele mai devotate pentru aceste acțiuni. Pentru a putea și mai crunt stoarce proletariatul a mai împiedecat rezistența comuniștilor devotați, astfel ei au văzut necesitate alungării din organele puterii de stat pe reprezentanții clasei muncitoare, cari reprezentau o piedică în acțiunile lor. [...] Propaganda calomnioasă a clicii lui Tito, îndreptată împotriva Uniunii Sovietice și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În fundul acestei crescătorii de porci era lăsată Încă de pe timpul rușilor o substanță care se chema „macuc”. Macucul ăsta se obține din presarea florii-soarelui În uleiniță, dacă ai văzut vreodată, și apar niște rotunduri din astea din care s-a stors uleiul și asta se dă la animale de mâncat. Ei, acolo erau câteva sute de kilograme de macuc din ăsta și oamenii se duceau să mai mănânce din ăla. Cât de cât, și să știi că avea ceva substanță hrănitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
e drept și ce nu. După șapte luni și jumătate, când ne-am trezit Într-o dimineață... „coia” se numea patul ăla, din două-trei etaje, În general erau două... Când am luat jos haina, așa de udă era că am stors-o, am pus-o Între pat și mine ca să se usuce de corpul meu. Dimineața am intrat În pantofii așa de uzi, că erau plini de apă! Era o poloneză de 17 ani, foarte frumoasă, dar așa de rea, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Dl. Ion Arhip și-a uitat pălăria... L-au omis și pe cizmarul de pe Ulița Rădășenilor, care-și făcuse casa pe locul covăliei lui Ion Fieraru și ne-a omenit la masă cu bucate alese și cu vin roșu, natural, stors din butucii agățați în bătaia soarelui, de fațada casei. 276 spiritualitatea fălticeneană. Cu aceste diapozitive am ținut 4 conferințe în 1977 (2 la Fălticeni, una la Casa de Cultură a sindicatelor din Suceava și a patra la Clubul balnear din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ar spune că nu le priește închisoarea, sunt bolnavi, sunt gata, pe moarte; avocații lor bine plătiți s-ar da pe sub pământ să-și scape clienții, inventându-le, împreună cu medicii, suferințe care nu sunt trecute în nomenclatorul suferințelor, ne-ar stoarce lacrimi și ar fi iertați, fiind redați istoriei, care rabdă și înghite toate. Și la toată urma, dintre toți cei puși pe listă, Năstase ar fi cel mai interesat să se prezinte în fața instanței, dacă mai vrea să-și păstreze
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
asupriți”, după o formulă consacrată în actele de vânzare-cumpărare, să se dispenseze de singurul bun pe care-l mai au: capacitatea de a muncii. Poți, în forul tău interior, să te indignezi cât vrei, să condamni practica de a-l stoarce de vlagă pe semenul tău, ți se va spune că angajatorul, agentul economic, face un act caritabil: dă de la el, din banii lui, un loc de muncă la amărâții care, altfel, ar muri de foame. Pentru acest act de caritate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ore și chiar mai puțin. Nu-i greu să se observe la companiile private atât intensificarea muncii cât și gradul de exploatare a forței de muncă. Dar nimeni nu se uită la asta, din moment ce compania asigură locuri de muncă, te stoarce de vlagă și își exportă profiturile uriașe. Situația ar fi trebuit să fie cunoscută și urmărită de Inspectoratele de Muncă, de sindicate, care să fi impus Codul Muncii, unde se prevede ziua de lucru de 8 ore, să fi controlat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ore, să fi controlat dacă această prevedere esențială este respectată. Cred că nu numai eu, mi-ar place să cred că întreaga opinie publică românească, am fost indignat și bulversat de moartea tinerei mame, Carmen, angajata unei companii care a stors-o de vlagă, de sănătate, până i-a luat și viața. Rămâi surprins de reacția lipsită de cea mai elementară responsabilitate a reprezentantului companiei, mințind cu seninătate că se respectă programul de muncă de 8 ore. Alții caută cauza morții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Toate ca toate, dar după ce am aflat că discursul președintelui a pătruns și în presa internațională, chiar că nu-ți mai vine să te îndoiești de ce viitor luminos are Românica noastră, ce rai pentru toate categoriile de investitori, ca să te stoarcă de vlagă și de ce-a mai rămas nevândut. De un timp se aude tot mai des că e nevoie ca statul să facă investiții productive cu banii împrumutați care să nu mai fie destinați doar consumului. Dacă nu-i
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
constituit o perioadă de eșec trist în viața lui Iorga. Regele a încercat s-o îndulcească oferindu-i un Ford (model 1932) drept cadou de ziua lui de naștere. A fost o slabă consolare 87. Iorga era amărît. El a stors din el în lunile acestea cîteva cărți în care își relata povestea vieții și varianta lui privind istoria administrației sale și a urmărilor acesteia. Cărțile acestea erau menite să justifice modul în care și cauzele datorită cărora eșuase. Cea mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
orbește, iar aerul este poluat de reziduurile fumului și înnegrit de particulele de cărbune. Aici, în locuința lui dintr-un colț al unui bloc, expus unui mediu în continuă schimbare și dezordonat, trudește acest biet om modern. Truda lui îl stoarce (de toată vlaga) și îl forțează să-și caute refugiu în plăceri care îi distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civilizații absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci cînd nu este copleșit de necazuri, nu găsește nici o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]