40,154 matches
-
simți cel puțin ridicol. Fals ești atunci când te hrănești cu iluzii, oscilând între un punct A și un punct B: Un așa favor, Stăpâne, nu-mi ajunge nici măcar să-mi hrănesc paranoia de a respira. Era complice cu un sine străin într-o mare minciună. Adevărul, un zar cu muchiile tocite, s-a rostogolit de atâtea ori pe partea luminoasă, încât partea luminoasă nu mai exista și totuși rostogolea cuburile știrbite de nenoroc în virtutea gravitației de a fi unul. Complicitatea sinelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sclifosi atâta, jos nădragii, dar mai repede, că îmi moare pula la intrare când te vede cât de bicisnic ești. Hai, nu te sclifosi, jos nădragii am spus! Nu fi prost, ți-o trage tovarășul pedagog la găoz, nu un străin, e de bine! Bă, tu ești turc? Hai, mai repede! Apleacă-te peste pervaz, așa, așa! Privește luna tilică și nu scoate un sunet, că zbori, mă, zbori! Te arunc pe geam ca pe o cârpă, de te mai smiorcăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
scoate o piesă din el, ce rămâne? Un contur a ceea ce nu este sau un decupaj din ceea ce a excitat vederea? Nicio diferență! Chipul celui plecat din inimă se întregește în fiecare căutare. Chipul așteptatului se confundă cu cerul. Trece străinul cel de toate zilele și de toate nopțile pe alee, pașii se deșiră ca un pulover putred scame, al doilea pas a uitat de primul pas, al treilea îl neagă pe al doilea, al patrulea se rușinează de al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
el! Crucea mamei lui de nebun! Cine dracu l-a adus pe ăsta în armată? Uite ce față are, ce meclă descompusă, parcă-i coborât din copac! Ștergeți sângele, măturați cioburile, spurcatul naibii! E schizofrenic, tovarășe sergent! Belește ochii a străin, e absent. Bă, ne auzi? Ce-i cu tine? Ai luat-o pe arătură? Trezește-te! Scoate cureaua și leagă-i mâinile, soldat, să-l facem pachet și să-l trimitem doctorului Chelemen, să bage diazepam în el până-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
deschide. Nu-mi vând sufletul pentru un pumn de arginți. Am trudit cu părinții 8 ani să ridicăm schitul, chiliile, zidul, iar acum să dăm drumul lupilor între oi? Prima lecție pe care a învățat-o la Câmpina era că "străinii trebuiesc păziți și când dorm". La început, vin aproape dezinteresați, privesc locașul, împrejurimile, fac poze, filmează, iau interviuri, vizitele se repetă, se leagă prietenii, corespondențe, schimburi de politețuri, de atenții, de nevoi și iar vin, și iar vin, până uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
aproape dezinteresați, privesc locașul, împrejurimile, fac poze, filmează, iau interviuri, vizitele se repetă, se leagă prietenii, corespondențe, schimburi de politețuri, de atenții, de nevoi și iar vin, și iar vin, până uită să se mai ducă cu mâna goală. "Pe străini trebuie să-i cauți și în cur când trec frontiera." Bani avea destui, pe ce să-i cheltuiască? Era bătrân și cam trecuse vremea chiolhanurilor. Tinerețea s-a dus pe pulă": 20 de ani i-a futut, adulmecând urma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
costat pe libidinos un colț de pizdă. Dacă nu dădea ortul popii, Cătălina și-ar fi primit procentul de fată mare încă pe vreo 10 ani. Dar de ce vă spun eu toate acestea? Nu sunt la spovedanie, sunt în fața unui străin. Ce știe Sfinția voastră despre viață, despre încercările ei supraomenești, despre patimile ce o sfâșie? Judecați după cărți, și nu după lume, părinte stareț. Eu am venit cu probleme profesionale, dar se pare că nu am găsit înțelegere. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un conducător și un apărător al popoarelor vecine mai puțin puternice și trebuie să caute cu multă pricepere să micșoreze autoritatea celor mari din provincia cucerită și să ia seama ca nu cumva, prin cine știe ce împrejurare, să pătrundă aici vreun străin tot atît de puternic ca și el. Lucrul acesta va putea oricînd să se întîmple prin acțiunea celor care sînt nemulțumiți, sau a celor care sînt fie ambițioși, fie fricoși; se știe doar că etolienii i-au adus pe romani
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ambițioși, fie fricoși; se știe doar că etolienii i-au adus pe romani în Grecia, și de altfel, pretutindeni unde aceștia au ocupat o provincie, ei au fost chemați de locuitori. Se întîmplă întotdeauna la fel, și anume, de îndată ce un străin puternic intră într-o provincie, toți cei care sînt aici mai puțin puternici i se alătură, împinși de invidia împotriva celui care a domnit asupra lor; astfel, nu-i este de loc greu unui principe să cîștige de partea lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
provinciile pe care le-au cucerit; ei au întemeiat acolo colonii, i-au amăgit cu vorba pe cei mai mici și nu le-au dat mai multă putere, i-au asuprit pe cei mari și nu au îngăduit ca vreun străin cu multă putere să cîștige autoritate, îmi este suficient în cazul acesta exemplul Greciei. Romanii i-au amăgit pe ahei și pe etolieni; tot ei au micșorat puterea statului macedonean; l-au alungat pe Antioh și oricare au fost meritele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu-și mai are scuza în vreo necesitate de același fel. Ludovic săvîrșise așadar aceste cinci greșeli: a nimicit pe cei mai puțin puternici, a întărit puterea în Italia a unuia care era și înainte puternic, a adus aici un străin foarte puternic, nu a venit să se stabilească în teritoriile ocupate și nici n-a întemeiat colonii aici. Aceste greșeli ar fi putut eventual rămîne fără urmări pentru el, atîta timp cît ar mai fi trăit, dacă nu ar fi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Franței să fi coborît în Italia, țara aceasta se găsea sub stăpînirea papii, a venețienilor, a regelui Neapolului, a ducelui de Milano și a florentinilor. Aceste mari puteri trebuiau să aibă grijă de două lucruri principale: mai întîi, ca nici un străin să nu calce cu armatele lui pămîntul Italiei; al doilea, ca nici unul dintre principii acestor state să nu-și mărească teritoriul. Cei care provocau mai multă îngrijorare celorlalți erau papa și venețienii. Pentru a-i opri pe venețieni, era necesară
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ale Italiei nu au altă cauză decît aceea că multă vreme ea s-a sprijinit numai pe armate mercenare. Acestea au adus, unora, cîteva victorii, și păreau pline de vitejie atunci cînd se luptau între ele; dar de îndată ce a venit străinul, s-au arătat precum erau. Iată de ce i-a fost ușor lui Carol, regele Franței, să cucerească Italia cu Creta. Iar cel care spunea că păcatele noastre sînt cauza acestui lucru spunea adevărul, numai că nu este vorba de păcatele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cetățenii au devenit principi peste aceste orașe. Astfel, Italia a ajuns aproape în întregime în mîinile bisericii și ale cîtorva republici, dar întrucît nici preoții aceia și nici cetățenii nu erau obișnuiți să mînuiască armele, ei au început să angajeze străini în solda lor. Cel dintîi care a făcut faima acestui fel de armate a fost Alberigo de Conio din Romagna. Din școala lui au coborît între alții Braccio și Sforza, care au fost, în vremea lor, adevărații stăpîni ai Italiei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
număr în istoria antică, vreau să menționez neapărat exemplul recent al papei luliu II, al cărui procedeu nu putea să fie mai puțin înțelept decît s-a dovedit, deoarece, pentru ca să cucerească Ferrara, s-a dat cu totul pe mîna unui străin. Dar norocul lui a fost că s-a ivit o a treia împrejurare care a făcut ca el să nu culeagă roadele hotărîrii greșite pe care o luase. În adevăr, soldații lui fiind învinși la Ravenna, iar elvețienii răsculîndu-se și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
după timpuri; și dacă ele îți servesc într-o privință, în schimb îți fac rău în alta. Iar lucrul acesta poate fi lămurit după cum arătăm mai departe, și anume: Principele care se teme mai mult de poporul lui decît de străini trebuie să ridice fortărețe; dar acela care se teme mai mult de străini decît de poporul lui nu are nevoie să le construiască. Familia Sforza a avut și va avea mai mult de suferit de pe urma castelului pe care Francesco Sforza
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
poate să existe este faptul de a nu fi urît de popor; căci chiar dacă ai fortărețe, iar poporul te urăște, ele nu te vor salva; deoarece atunci cînd poporul ia arma în mînă este sigur că nu vor lipsi niciodată străinii care să-i vină în ajutor. În vremurile noastre putem constata că fortărețele nu i-au fost de nici un folos nici unui principe, afară doar contesei de Forli, și aceasta după moartea soțului ei, contele Girolamo; căci dispunînd de o fortăreață
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
contesei de Forli, și aceasta după moartea soțului ei, contele Girolamo; căci dispunînd de o fortăreață, ea a putut atunci să se sustragă furiei populare și să aștepte ajutor de la Milano, redobîndindu-și apoi teritoriile. Timpurile erau atunci astfel încît un străin nu putea să vină să dea ajutor poporului; pe urmă însă, cînd Cezar Borgia a atacat-o, iar cei din popor care o dușmăneau s-au aliat cu străinii, fortărețele s-au dovedit a fi și pentru ea de prea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de la Milano, redobîndindu-și apoi teritoriile. Timpurile erau atunci astfel încît un străin nu putea să vină să dea ajutor poporului; pe urmă însă, cînd Cezar Borgia a atacat-o, iar cei din popor care o dușmăneau s-au aliat cu străinii, fortărețele s-au dovedit a fi și pentru ea de prea puțin folos. Așadar, acuma ca și la început, ar fi fost mai bine pentru ea să nu fie urîtă de popor, decît să aibă fortărețe. Considerînd, prin urmare, toate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o mulțime de ocupații frivole, bagatelele și plăcerea i-au cuprins într-atît pe francezi, încît aceiași oameni care-l combătuseră atîta timp pe Cezar, care au scuturat atît de des jugul sub toți împărații, care-i chemaseră în ajutor pe străini în timpul dinastiei de Valois, care s-au ridicat împotriva lui Henric IV și care au complotat împotriva tuturor minorităților nu sînt ocupați astăzi decît să urmeze curentul modei, să-și schimbe cu grijă gusturile, să disprețuiască azi ce-au admirat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
regatele sau imperiile nu au destui oameni pentru armată sau război, necesitatea le obligă de a recurge la mercenari, ca unic mod de a suplini această lipsă. Se găsesc atunci expediente care rezolvă majoritatea dificultăților și se amestecă cu grijă străinii printre militarii țării (ceea ce Machiavelli consideră periculos), pentru a-i împiedica să formeze grupuri aparte și pentru a-i deprinde cu aceeași disciplină și fidelitate. Cel mai important lucru urmărit este ca numărul acestor străini să nu depășească pe cel
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
munca, destrăbălați care caută să scape de pedeapsa legii intrînd în armată, tineri descreierați, nesupuși față de părinți, care se înrolează lăsîndu-se duși de spiritul lor ușuratic; toți aceștia au tot atît de puțină înclinație și atașament față de suveran ca și străinii. Ce diferență între aceste trupe și cele cu care romanii au cucerit lumea! Dezertările, atît de frecvente în zilele noastre, în toate armatele, erau ceva necunoscut la romani; acei oameni care luptau pentru familiile lor, pentru penați, pentru burghezia romană
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ei să recompenseze cu generozitate și să pedepsească cu clemență, căci miniștrii care-și dau seama că virtutea va fi cheia norocului lor, cu siguranță că nu vor recurge la crimă și vor prefera, firesc, binefacerile stăpînului lor coruperii de către străini. Calea dreptății și înțelepciunea lumii se acordă perfect în privința acestui subiect, și este imprudent și nedrept să pui la o periculoasă încercare atașamentul miniștrilor, lipsindu-i de recompense și de generozitatea princiară. Există suverani care cad în alt păcat, la fel de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
arme egale, prezentînd fiecare atît o parte bună, cît și o parte proastă. Chestiunea aceasta referitoare la libertatea și la predestinarea omului e mutată de Machiavelli din sfera metafizicii într-aceea a politicii, care, totuși, e un teren cu totul străin pentru el și care nu i-ar putea oferi hrana potrivită; căci în politică, în loc să stai să cugeți dacă sîntem sau nu liberi, dacă norocul sau întîmplarea au sau nu putere asupra noastră, nu trebuie efectiv să te gîndești decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
găsesc de o viață Întreagă, pînă și-n casă Îi păstra pe nas... Pentru că, vezi tu, Răducu, nu se știe cine vine În vizită și nu-i voie să arăți cum nu se cade nici În fața alor tăi, nici Înaintea străinului. Împreună cu Ionel, am condus-o pe tanti Emma. Eu m-am oprit pe trotuar, În fața porții, iar el a Însoțit-o cale de alte cîteva case. În acest răstimp, au trecut pe lîngă mine un bărbat și o femeie, s-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]