7,161 matches
-
o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau într-o hibernare conștientă, ci în viață, pentru că iarna treburile lor erau oprite atât de zăpada abundentă, cât și de zilele foarte geroase
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
prenumele. Într-un sat din Dobrogea, Goruni, la două săptămâni după botez, un copil se îmbolnăvește. Tratamentul medical nu îi este eficient și, atunci, părinții noului născut trec la un procedeu de mințire a duhurilor rele, moștenit din vechime de la strămoșii celor care au ajuns să locuiască satul. Bătrânele satului vor trece fetița printr-un ritual al pierderii numelui dinainte și a dăruirii, de către o persoană aleasă a satului, care va deveni nașa de botez a copilului, a unui alt nume
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
rolul însemnat în viața fiecărui membru al comunității consiliat în toată activitatea lui. Timpul nou, de astăzi, a făcut doar pentru unii să nu mai cunoască cărei spiritualități aparțin, îndepărtându-i de familie, de tradiții. În interiorul sufletului, sunt aceiași ca strămoșii lor pentru că gena le-a rămas fidelă genomului uman unde teama de necunoscut îi face să tremure în fața neștiinței. Cultura tehnică este o știință, o cunoaștere a lumii științifice materiale însă ea nu pătrunde în sufletul omului, sesnsibilizându-l ca arta
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
pentru români chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbători, copiii spre împlinire. Masa de sărbători a legat pururea familia și a fost binecuvântată de Dumnezeu, precum Cina cea de taină. Se spune că strămoșii noștri daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
eroii necunoscuți, căzuți la datorie, în lupta pentru libertatea noastră; pe eroul local, Păun Ion, cât și pe foștii profesori și învățători, sau alte personalități locale(nu dețin numele lor). Tradițiile ne mențin identitatea între popoare, iar pomenirea și respectul strămoșilor... este o datorie de onoare, a urmașilor. Au fost mulți oameni destoinici, care au trecut în eternitate, uitându-se de ei... deși au trăit pe aceste locuri, contribuind, fiecare în parte, la prosperitatea comunei, constituind exemple demne de urmat de către
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
și flexibil, schimbător pe măsură ce memoria noastră interpretează și re-explică ceea ce s-a întâmplat. (Peter Berger) * Ce zisa-ți voi? C-aș fi roman, Așa, croit “ca din condei”? Metamorfoză peste an A drepților străbuni ai mei? Și-ar fi lăsat strămoșii felul Trădând cumva, ca dintr-o toană, Ce leagă și-n mormânt inelul? Și-ar fi uitat ei duhu-n goană? * Credința asta e-n zadar, Nu-i demnă de vreun adevăr Clădit temeinic, după har - E-o vorbă spusă în
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMOȘII EROI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eroii noștrii s-au jerfit, Dorind glorie seculară Daciei pământ râvnit, De gloata vremii, prea avară... Eroii noștrii azi țărână, Se zbat în chinuri
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
Ce unora nu prea le place, Voind să fure teritorii... Eroii noștrii în nemurire Vor Dacia nemuritoare, Cu bogății și în unire Spre viață pur înfloritoare... Omagiu tuturor eroilor și mai ales a celor căzuți în decembrie 1989 Referință Bibliografică: Strămoșii eroi / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul V, 23 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
mai apoi destul de multă mâhnire și suferință. Pe câmpurile de luptă tânărul și frumosul comandat de oști se avânta în locul cel mai primejdios, biruind. Era un războinic falnic, curajos, viteaz, un bărbat cumpătat, strategic și un iscusit călăreț, demn de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin podoaba cumpătării, prin fascinanta putere de judecată, prin înțelepciunea dobândită, tânărul Constantin pe care nimeni nu-l putea întrece în bunătatea, frumusețea chipului său
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMOȘII NOȘTRII Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată ca-n povești O țară mândră și frumoasă, Emoții simți, când te gândești La strămoșii ce ne-o lasă Avea munți
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMOȘII NOȘTRII Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată ca-n povești O țară mândră și frumoasă, Emoții simți, când te gândești La strămoșii ce ne-o lasă Avea munți cu piscuri-nalte, Numai ei le știau locul, Ascunzișuri unde să salte Protecția, contra stihiei și focul... Avea păduri cu cetini grele Care-i ascundeau de invazii, Ce-i amenințau cu arme rele, Iar
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu o istorie precară, Iar istoricii noștrii, sunt! Unde? Parcă le este urechea beteagă, N-aud glasul sufletului ce doare, Le este greu, teamă, să înțeleagă, Au greșit, n-au făcut cercetare... Referință Bibliografică: STRĂMOȘII NOȘTRII / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
mocnind, suspină-n drum și luna/ Îi șterge plânsul, tace-ntotdeauna,/ Deși în ea sunt stoluri de cuvinte..... Iubito, ce-amirosești a primăvară,/ Noi suntem condamnați să fim o țară! (pag. 29). Dorul de țară, pulsul adânc al trăirii devine „acum strămoș îmi sunt și turlă. În „grinda Universului” poetul, trubadurul tăcerii, bate la porți ferecate dar cu o rază de speranță, ca în „Poem incert”: Porți ferecate mă privesc în noapte,/ cu viscol încuiate furios,/ Le sunt străinul ce-a plecat
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > STRĂMOȘII NOȘTRII PLÂNG CU SÂNGE Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Strămoșii noștrii plâng cu sânge Când văd că prostii ne tămâie, Iar viața noastră bâlbâie Și lanțul sărăciei strânge! Durerea inima
STRĂMOŞII NOŞTRII PLÂNG CU SÂNGE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353263_a_354592]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > STRĂMOȘII NOȘTRII PLÂNG CU SÂNGE Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Strămoșii noștrii plâng cu sânge Când văd că prostii ne tămâie, Iar viața noastră bâlbâie Și lanțul sărăciei strânge! Durerea inima îmi frânge Și storși de vlaga, ca lămâe, Strămoșii noștrii plâng cu sânge, Când văd că prostii ne tămâie! Iar
STRĂMOŞII NOŞTRII PLÂNG CU SÂNGE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353263_a_354592]
-
în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Strămoșii noștrii plâng cu sânge Când văd că prostii ne tămâie, Iar viața noastră bâlbâie Și lanțul sărăciei strânge! Durerea inima îmi frânge Și storși de vlaga, ca lămâe, Strămoșii noștrii plâng cu sânge, Când văd că prostii ne tămâie! Iar noua inima ne plânge, Că azi ne-au oferit pe tavă O cupă plină cu otravă Și lanțul sărăciei strânge... Strămoșii noștrii plâng cu sânge! Referință Bibliografica: STRĂMOȘII NOȘTRII
STRĂMOŞII NOŞTRII PLÂNG CU SÂNGE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353263_a_354592]
-
îmi frânge Și storși de vlaga, ca lămâe, Strămoșii noștrii plâng cu sânge, Când văd că prostii ne tămâie! Iar noua inima ne plânge, Că azi ne-au oferit pe tavă O cupă plină cu otravă Și lanțul sărăciei strânge... Strămoșii noștrii plâng cu sânge! Referință Bibliografica: STRĂMOȘII NOȘTRII PLÂNG CU SÂNGE / Marilena Dumitrescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
STRĂMOŞII NOŞTRII PLÂNG CU SÂNGE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353263_a_354592]
-
lămâe, Strămoșii noștrii plâng cu sânge, Când văd că prostii ne tămâie! Iar noua inima ne plânge, Că azi ne-au oferit pe tavă O cupă plină cu otravă Și lanțul sărăciei strânge... Strămoșii noștrii plâng cu sânge! Referință Bibliografica: STRĂMOȘII NOȘTRII PLÂNG CU SÂNGE / Marilena Dumitrescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
STRĂMOŞII NOŞTRII PLÂNG CU SÂNGE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353263_a_354592]
-
și pe care era nevoit să le soluționeze, amploarea și capcanele acestei gingașe, dar trudnice ocupații. Înainte de toate, remarcabil este că autorul antologiei Testament (titlu împrumutat de la Arghezi, bineînțeles, dar învestit și din partea traducătorului româno-australian cu sensul care privește moștenirea strămoșilor săi, iar, de acum, și a sa personală) s-a orientat cu precădere către poezia cu rimă. Dacă e la mijloc remanența în propriul psihism a sonorităților folk, acelea care i-au însuflețit adolescența, e un fapt care are importanța
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
grav afectați de igrasie și din această cauză slujbele religioase se oficiază în capelă. Acesta este lăcașul în care am primit taina Sfântului Botez și binecuvântarea divină, în care mi-au fost creștinați, cununați și binecuvântați pentru înmormântare moșii și strămoșii, în care participam cu uimire și încântare la slujbele religioase. Din curtea casei părintești auzeam adeseori glasul preotului în timpul slujbelor și al clopotelor care trăgeau fie a moarte, fie a sărbătoare și bocetul vreunei femei în cimitir. Nu voi uita
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
Simona PUȘCAȘ: În suflet, românul, poartă cu el CREDINȚA! Caută o biserică în apropierea locului unde este stabilit, iar duminicile le petrece acolo acomodându-se cu locul și noii prieteni... Eu cred că credința este importantă pentru că ne leagă de strămoși și de locurile natale, ne leagă de exilați ca și noi pe care îi cunoaștem si cu care ne împărtășim bucuriile sau necazurile vieții de emigrant. Credința ne dă speranță, ne dă putere să mergem înainte. Avem aici în Italia
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
identitatea etnică în exil? Simona PUȘCAS: Identitatea etnică se pierde dacă uiți de unde vii, dacă uiți că ești român, dacă faci greșeli provocate de snobism, dacă fiind obsedat de integrare în noua societate cu orice preț îți uiți limba și strămoșii. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Simona PUȘCAS: Consider că încă este insolvabilă. Sincer cred că depinde și de țara de unde vii și de țara gazdă. Aici în
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
simțeam atât de acolo, încât nu mai conștientizam că sunt acolo. Există, se pare, paradoxuri existențiale revelatorii care te trezesc dintr-o stare de vegetare în care nici nu știi că ești. Poate că s-au răsculat în mine toți strămoșii mei moldoveni din tata în fiu când au auzit că am plecat în America, dar i-am împăcat spunându-le că aici am descoperit mai acut, mai cu dor ce înseamnă să fii român. Am descoperit că-mi doresc să
HAI SǍ NE-MPǍCǍM! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353505_a_354834]
-
mea înlăcrimată, De ce te legi mereu de opincile mele! În Țara aceasta de obârșie tracă Nu am venit ca un dor de haiduc, De-atâtea ori mi-ai spus, „opincarule, pleacă!” Din casa mea unde ai vrea să mă duc? Strămoși mei, care știu, te înspăimântă Și întunecă vederea ochilor tăi, În opincile-acestea, ca lacrima sfântă, I-a purtat viața pe Munți și pe văi! La cei de o seamă cu tine, mișei, Dintotdeauna le-a fost teamă de ele, Tu
OPINCILE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353518_a_354847]