1,841 matches
-
de la Kremlin ornau întreg orașul, scrie Ana, de parcă am fi fost o regiune Kaliningrad la Marea Neagră. Scandalos și fără speranță. Tot aici, pe „bulevardul Europa”, dăm câte o raită pe la unguri și pe la polonezi, foștii frați „de lagăr”. Ultimii poartă straie naționale, sărbătorești, oferă cu generozitate vizitatorilor pliante și CD-uri promoționale. Azi - coincidență! - e ziua Poloniei la Expo 2000, e prezent și președintele Kwaśniewski, un fost comunist care a deprins rapid manierele unui lider occidental: zâmbește în stânga și dreapta, glumește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mi-am imaginat că sunt atât de mulți turiști la castel, ieșiți din case pe o vreme ploioasă. Cercetez încăperile edificiului. Sală după sală, adăpostind mici muzee de obiecte prețioase: sculpturi, crucifixe, veselă de argint, aur și porțelan, icoane, sipete, straie cusute cu fir etc. Un adevărat labirint, care, desigur, așa cum îi stă bine unui loc fermecat, se dovedește mult mai încăpător pe dinăuntru față de cât ți-ar sugera dimensiunile exterioare ale incintei. Nu-i găsesc pe ai mei, și peregrinările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cavalerilor. Prima se oferă Jessica Falzoi, blonda din stafful german. Deși arată tare caraghios în „corsetul de fier al cavalerilor teutoni”, nu-i pasă, râde cel mai tare. Vasile dă curs și el invitației gazdelor și încearcă să-și tragă straiele cavalerești. E un întreg ritual îmbrăcarea lor. Ai nevoie de doi scutieri care să-ți încheie toate curelele. Pe sub armură ți se propune să îmbraci un soi de cojoc care să amortizeze apăsarea fiarelor exterioare. Vasile luptă cu estonianul Karl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
câteva săptămâni de absență, când nu am riscat să-mi consum banii pe convorbiri telefonice, ci doar am schimbat cu Anișoara, colega de la redacție, mesaje electronice. Celularele colegilor vest-europeni par, deocamdată, niște unelte din viitor pentru noi. Seara, îmbrăcați în straiele noastre cele mai bune, mergem la Primăria Vilniusului, pentru întâlnirea/recepția rituală cu oficialitățile orașului. Simt, din nou, că suntem în centrul atenției comunității locale, și cum altfel? - o caravană de scriitori adunați de pe întreg continentul, ajunsă într-unul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
parte de responsabilitate; prezența ta în „zonă” avea acoperire legală sau, mai bine zis, o acoperire negociată. Acum ești solitar, căzut în afara programului, în faptul serii, într-o țară ce nu respectă regulile, când măștile bunăvoinței se scutură ca niște straie de arlechin și rânjetele sardonice ies la lumină. Aflăm, mai târziu, de la amicii iugoslavi că macedoneanului i s-a permis, în ultima clipă, să traverseze frontiera cu noi, în baza unei fotocopii a pașaportului, dar a trebuit să coboare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sfânt, și asta e prea mult. Când te-ai săturat de compromisul molâu al "valorilor comune", de suficiența vagă care acoperă "o anumită concepție despre om" sau de reuniuni ad-hoc care nu durează mai mult de o clipă demnitari în straie multicolore dând drumul la niște porumbei de pe treptele vreunei biserici -, când preferi realmente să fii adevărat decât să fii văzut, e mai bine să stai cu preopinentul față în față și să faci pereche cu el pentru a evita greșeala
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Așa s-au părăduit toate averile boerești. Caceaunu Mishodolschi. Nistrul văzut de sus, dela școala technică 25 Iulie. La Vasile Cudalbă, moldovan care-și aduce aminte de la 1877 și mai dincoace chiar când norodul din Basarabia umbla îmbrăcat încă în straie albe și cu cojoacele... Acu obiceiul acesta s-a pierdut și toată lumea poartă straie rusești (adică evropenești, cu șapcă și blană rusă). Femeia lui, Ecaterina Andreevna a avut mamă și bunică care au trăit peste 100 de ani. Una a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
școala technică 25 Iulie. La Vasile Cudalbă, moldovan care-și aduce aminte de la 1877 și mai dincoace chiar când norodul din Basarabia umbla îmbrăcat încă în straie albe și cu cojoacele... Acu obiceiul acesta s-a pierdut și toată lumea poartă straie rusești (adică evropenești, cu șapcă și blană rusă). Femeia lui, Ecaterina Andreevna a avut mamă și bunică care au trăit peste 100 de ani. Una a murit chiar anul trecut. Ea ne vorbește despre una din aceste bătrâne care le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sufletul fiecărei femei, înflorește și se ofilește un trandafir. lazuri = curături. grohotișuri = adunături de bolovani și morene. Braniște = rezervă domnească de pământuri. Seimeni îmbrăcați în roșu, darabani în haine cerchezești verzi, calarași cu bonte și nadragi albaștri și arnăuțime cu straie cusute cu fir și înarmată cu pistoale și iatagane. Fabrica de avioane Din orașul zis Arad Nu ne costă milioane Ci bătând fii lui Arpad. (Ionescu tipograful) Pământ mormânt Pavimentul, monumentum dovezi de viață îmbielșugată, ordonată și civilizată odinioară. harșaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tată bătrân mamă bătrână dubit dubălărie mătușă moșneag pe brînci Ioane al meu! aesta aiasta zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
RUXANDA] [1927]* Dintr-o colindă basarabeană: Câte flori sunt pre pământ Toate mărg la jurământ. Numa spicu grâului Și cu lemnu Domnului Stau la poarta Raiului Și judecă florile Unde li-s mirosurile. Le-au luat madamele Să-și stropască straele. (Șezătoarea an. XXXVI, no. 6-7.) Tot din același loc din Iertăciune la nuntă: Că (Dumnezeu) în raiu a făcut Pe strămoșul nostru Adam, De ne tragem și noi din neam, Cu frumusețele din soare Și cu ochii din mare; Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Umblă cu vorba (boierii) Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) S-a săvârșit și s-a mutat întru veșnica viețuire. 1471 50 1421 14 Sept. 1472. Maria din Mangop Ioanichie dela Rădăuți Laiotă Mihai Vrânceanu a îmbrăcat Birtoc (cuscru) ( ) straiul de Spătar Bodea, vornic Varlaam dela Zografi Duma dela Hotin hram Sf. Gheorghe Mârza dela Cetatea Albă (r.t.) Luca dela C.A. pentru odihna sfânt răpo Pascu dela Kilia saților păr. noștri cu Fete Gotcă Roman inima cernită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
disciplină. Liniște și curățenie. "Candelele noastre ard cu aer și oleu dela ghiauri dobândă cu sabia." "Domn al veacului său" Sultanul. În juru-i feluriți slujitori, bărbieri, paici, picheri, cafegiu, cel care taie bătăturile și unghiile strălucirii sale, cel care aduce straiele parfumate; cel care aduce papucii roșii ai umbrei lui Alah pe pământ. Bucătarul Măriei sale are o sută de calfe și Barlavagiul Măriei sale cinci sute de calfe. În jurul Măriei sale se află și câzbaragoși și vizirii, și vracii, și cetitorii de stele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dincolo... Tuturor sultanilor le plăceau ceasornicile mecanice pe care le scorniseră apusenii și mai ales maurii din Gramà. Stratonic povestește lui Ionuț despre încăperile saraiului și despre grădina cu kioscuri și tainiți unde împărăția își ține haremul de fete "ghedlicâz". Straie subțiri albe, comănace bătute cu mărgăritar, pantofi de cordovan roș, buze roșii, dinți frumoși, ochi negri. Elias Diavolul " Oile de Angora cu coada lată pusă pe cărucior" oglu mărgele și hormuzuri (Ormuz India) turà = pecetea împărătească Generalisimul stă pe covor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
coviltir, trasă de boi împodobiți cu care se călătorește în Balcani Cazangilar jianis căldărilor imafel cazovgilar Cali imera celebi Caravansarai foc, sabie, robie! Sfântu Vasile: "umilința monahului să se arate întru toată a lui înfățișare, să umble nepieptănat și cu straiele mârșave." Șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări Să nu intre acolo cu nimic femeiesc harbaz zamuz! smochin Se închină la panaghia portetisa (fecioara deasupra porții de intrare) "Atos pământul lui Dumnezeu" dedicat sfintei Fecioare Atosul e guvernat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lanțuri de gât și cu alte asemeni ornamente care toate se lasă în jos de la umărul stâng peste piept sub brațul drept până la coapse, cu o pungă de pănură, cu câțiva galbeni într-însa. * V. Veranțiu ... Moldovenii țin morțiș la straele lor, și cu moarte se pedepsește la ei oricine ar adopta ori îmbrăcăminte, ori sabie, sau orice alt asemenea de la Turci sau altă națiune. * Militarii se chiamă și voinici. * La rezbel se luptă mai mult călări. * V. Veranțiu Despre fuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
haina și l-a mușcat, în ogradă la mine, pe când trecea să iee vin dela Vidrașcu. Acasă, se face supărat. Iaca, a drac chine. Mușcat și rupt strae. Asta nu se pote! Unde te-o mușcat, omule? Mușcat și rupt strai, în ograde la buer. Este acolo chine reu. Superat și dus la jandarm. Dat judecat buer și pe mine. Buer pentru lasat chine slobod, mine pentru trecut fara voe. Dat judecat. Cum se poate, omule? Cum să dai boieru în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Doar ești om cât un munte și ai putea lucra. Domnule negustor, răspunde mândru cerșetorul; îți atrag atenția că nu-ți cer sfaturi, ci monede. Virtuțile sunt instituții omenești; pasiunile, divine. Patima nu se leapădă ușor cum ai arunca un strai. Sărăcia nu e vițiu; e ceva mult mai rău. O fată naivă se prezintă la un confesional, îngenunche și așteaptă. De la o vreme, văzând-o că tace, preotul o îndeamnă. Hai, vorbește, mărturisește; ce-ai făcut? N-am făcut nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat camerile și la primirea musafirilor. Are o femeie servitoare cam nătângă (Mărioara), care ia subt protecția ei pe Irimie, spălându-i și călcându-i straiele de muntean, cu care el se îmbracă duminicile. Se miră de stăpână-sa că pune pe masă atâtea șervete, tacâmuri și farfurii "pentru trei fasole la doi oameni". Întâlnirea între lița Sofia și lelea Măriuca. Întâlnirea între lița Sofia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îi va împărtăși condiția superioară și astfel emblema inițiatică slujește cele două puncte majore: anticiparea eroizării și finalitatea maritală. Atunci când semnele astrale nu sunt imprimate pe trupul protagonistului, el este îmbrăcat, într-o fază superioară a ritului de trecere, cu straie frecvent descrise în colinde: „D-un veștmânt prelung,/ Lung până-n pământ./ Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna;/ În spatele lui,/ Soare cu căldura;/ În ambii umerei/ Doi luceferei;/ Jur-prejur de poale/ Cerul plin de stele,/ Toate văzdurele”. Enumerația aglutinantă compune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
non a succesiunii la coroana ființei, iar tatăl eroului, care pare a-l nesocoti pe mezin (de fapt îi testează puterile morale, ceea ce îl face în mod implicit un maestru inițiator), a fost și el cândva un Întemeietor arhetipal. Calul, straiele și paloșul lui din tinerețe sunt un argument simplu în acest sens, la acestea adăugându-se indicația/ interdicția tărâmului sacru, prezentă în basme și în balada Antofiță a lu Vioară I (11). Pescarul senior a parcurs și el ritualul sacrificial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de fapt un model pe dos: „Cât din ceriu până-n pământ,/ Atât Vidrosul de adânc,/ Furisitul n-are fund!/ Odată că l-am vânat,/ Numai eu că am scăpat,/ Toți nevodarii c-am înecat” (Celei - Gorj)327. Adeseori fiul solicită straiele de mire; valoarea rituală a acestor veștminte, folosite în practicile funebre pentru ținuta celui dispărut, cumulează încărcătura magică a victoriei inițiatice, fiindcă, ne-o spun orațiile de nuntă care trimit la motivul vânătorii din colinde, „tânărul nostru împărat”, acum tată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
antropomorfizat un ghem de mătase roșie care o va transforma, desigur, în mireasa împăratului. Capacitatea de a face firul să compună o nouă existență are, în consecință, puteri recuperatoare magice. Mutilată de mama vitregă, fecioara își recapătă ochii în schimbul unor straie mirifice, făcute în absența vederii, ca rezultat comun al interdicției luminii și al suferinței inițiatice: „Ea a cusut cum a putut cămașa pânî a doua zi, că ața nu se mai sfârșea și parcă îi erau degetele vrăjite, așa umblau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în Fărcașele, Olt. Culoarea spectrală specifică neofiților rezultă aici dintr-un apelativ ce cumulează forța regeneratoare a laptelui și afecțiunea instanței narative: Lăptița. Sora ei mijlocie are capacitatea de a crea armuri magice ce conferă invincibilitate împărăției: „...i-aș face straie dă i-aș îmbrăca toată oastea lui dă luptă și să fie puternici să nu-i doboare nimenea”, însă mezina dalbă aduce pe lume copii ai luminii: „. dacă ai lua-o dumneata de soție, ea ț-ar face doi feț
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]