3,542 matches
-
cele speciale. Astăzi, creativitatea a dobândit accepțiuni diferite, dar și unele unilaterale: * Inteligență fluidă (R.B. Cattell) * Gândire direcționată creatoare (E. Hilgard) * Gândire divergentă (J.P.Guilford) * Rezolvare specifică de probleme ( A. Newell, J.C.Shaw, H.A.Simen) * Rezolvare specifică de probleme slab structurate (J. Bruner) * Imaginație creatoare (Th. Ribot, J. Piaget) * Imaginație constructivă ( A. Osborn) * Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii creativității, Teresa M., Amabile a reliefat ce nu este creativitatea: nu este inteligență, nu este supradotare, nu este
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sunt mereu altele, iar școala poate transmite părinților din „experiența sa” utilizând forme diverse de educare a părinților, bazate pe colaborare, iar cei care vor avea de câștigat sunt copiii, părinții și profesorii. Competențele specifice profesiunii didactice sunt: competența profesională - structurată pe trei dimensiuni: competența de specialitate, competența psihopedagogică și competența psihosocială și managerială; capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare cu eșaloanele ierarhiei superioare directori, inspectori; competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate. Strategii creative în lucrul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ipoteza că un program de pregătire suplimentară a elevilor cu aptitudini comunicaționale la nivel de oraș și chiar de județ, program axat pe exerciții de îmbogățire a vocabularului, pe abordarea textului literar prin exerciții creative, pe elaborarea unor compoziții proprii structurate dar mai ales libere, cu pronunțat caracter creator, ar reuși să stimuleze și să dezvolte posibilitățile de exprimare a elevilor, oral și în scris. În cadrul unei lucrări anterioare, am prezentat rezultatele unei microcercetări pe grup comparat cu el însuși, vizând
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
al acestuia, gândirea intuitivă cedând locul celei operatorii, bazată pe construcții logice, mediate și reversibile (J. Piaget, 1970). În literatura de specialitate se precizează faptul că gândirea școlarului mic este capabilă de a se orienta și subordona unui scop, calitate structurată treptat, în cursul activității instructive. Deși orientarea gândirii elevului din clasa I și a II-a rămâne în esență concretă, este vorba totuși de un concret mai puțin imediat, mai detașat de percepția directă, primele operațiuni logice se substituie intuiției
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
vorbire la Saussure, dar în loc de termenul vorbire el va utiliza termenul discurs. Acesta jucând același rol, adică actualizarea, concretizarea individuală a limbii. În Dicționarul general de științe - științe ale limbii, discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă; termenul desemnează generic cele mai diverse forme de utilizare a limbii: scrise și orale, dialogice și monologice” (Bidu- Vrânceanu, 1997:174). 1.3. Manifestări ale limbajului natural 1.3.1. Limbajul constituie și exprimă gândirea Limbajul și gândirea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discurs sau o secvență discursivă. Un discurs bine format este acel șir de enunțuri, care, pe lângă aceste „mărci de coeziune” gramaticale, prezintă și o „coeziune tematică”, numită și coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
propagandistic, deoarece ideologia se instituie și dăinuie doar prin propagarea și vehicularea ei către ceilalți. Prin urmare, orice ideologie are nevoie de propagandă. Propaganda ar fi „forma specifică a persuasiunii de masă (implicând producerea și transmiterea unor texte și mesaje structurate specific) desemnată să producă sau să încurajeze anumite reacții ale audienței de masă”. (Tim O’Sullivan, 2001:265). Ea le spune oamenilor, mai curând, ce să gândească și nu cum să gândească. Discursul propagandistic nu ia atât o formă argumentativă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
se constată în fotbalul contemporan expresia unor certe valori și a unei experiențe îndelungate pentru formarea unității echipei prin faptul că jucătorii abili reduc la minimum timpii morți iar maeștrii îl suprimă complet prin utilizarea unei tehnicii deosebite consolidată și structurată preponderent pe viteza de joc, pe viteza de execuție. Se preconizează, pentru viitor, un joc de fotbal caracterizat de viteza de circulație a mingii și a jucătorilor fără minge, de perfecționarea calităților motrice de bază (în special viteză în regim
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
fotbalul contemporan, între mecanismele deciziei individuale și dinamica interșanjabilă a jucătorilor constituie expresia organizării sale profunde, de tip neliniar. Având în vedere cele de mai sus, cu tot respectul pentru actualii antrenori, consider că pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal structurată pe compartimente (atac, apărare, mijloc) sau pe specializări (vârf de atac, extreme, mijlocași, coordonator, fundași, libero) este în prezent perimată și folosirea în continuare a acestei metode de antrenament nu poate duce la obținerea unor performanțe, ținând cont de ceea ce
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
care se prezintă inclusiv prin exemple de calcul, modalitățile de proiectare / dimensionare a unor lucrări, preponderent hidroameliorative, de conservare a solului și protecție antierozională a terenurilor în pantă: valuri, canale de coastă, debușee, terase și drumuri tehnologice. Materialul este corespunzător structurat, iar partea scrisă și cea grafica sunt expuse cu acuratețe. Evitând încărcarea materialului, la efectuarea îndeosebi a unor calcule hidrologice și hidraulice, se fac trimiteri la bibliografia citată. În anexe se prezintă prevederile unor acte normative (standarde) privitoare la încadrarea
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
inferioară celei observate la sora sa geamănă, care nu a prezentat nici o deficiență fizică sau organică și care a avut o evoluție mult mai bună sub aspect somatic. 5. Examenul psihopedagogic a evidențiat următoarele aspecte: manifestări specifice sindromului de instituționalizare structurat și frecvente tulburări de comportament: negativism, capacitate scăzută de autocontrol și inhibiție voluntară etc.; deficiențe cognitive, tulburări de învățare și de adaptare; instabilitate psihomotrică; bizarerii și ticuri verbale (ex: repeta anumite cuvinte/ expresii perioade diferite de timp); crize disproporționate și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
formularea propozițiilor. Aceste fenomene de retard cantitativ și calitativ țin și de particularitățile cognitive, întârzierea mintală potențând și complicând aspectul limbajului. 7. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintala moderată, dislalie polimorfa, instabilitate psiho-emoțională și psihomotrică, comportamente patologice pe fondul sindromului de instituționalizare structurat. 8. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului (de nivel moderat, datorită și manifestărilor dislalice în articularea consoanelor/ grupelor de consoane). 9. Prognostic: Evoluție lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită complicării particularităților limbajului cu dizarmoniile din planul întregii personalități. 10
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Încadrare într-un grad de handicap: grav; Diagnostic medical principal: hipoacuzie neuro senzorială profundă congenitală bilaterală; Alte diagnostice medicale: întârziere accentuată în dezvoltarea limbajului; Stare generală de sănătate: bună; Subiectul este protezat auditiv bilateral. 3. Ancheta socială: Este o familie structurată, formată din mamă, tată, un frate mai mare și o soră mai mică, fratele geamăn a decedat înainte de împlinirea vârstei de un an. Tatăl lucrează, mama este asistent personal și se ocupă de creșterea și îngrijirea copiilor. Este al doilea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
antrenați în atingerea acestora. Proiectul de intervenție logopedică a fost construit având la bază Programul terapeutic - recuperator modular și unele elemente din terapia ABA (Applied behavior analysis). Principalele obiective de proces au fost: Formarea abilităților de participare la o activitate structurată; Formarea capacității de imitare generală; Formarea capacității de imitare vocală; Formarea receptivității față de comunicarea verbală; Exersarea și dezvoltarea abilităților de limbaj impresiv; Educarea mișcărilor fono-articulatorii; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
imaginative în joc sau în alte activități spontane. Gândire preoperațională. Orientarea în spațiul cotidian este relativ bună. Nu prezintă deficiență mintală propriu-zisă. Voința nu este exersată. Nu perseverează în realizarea sarcinilor care îi sunt propuse, se angrenează greu în activități structurate, are nevoie constantă de stimulare și motivare extrinsecă. Din punct de vedere afectiv se constată o labilitate accentuată, iritabilitate, izbucniri de mânie, cu plâns și țipete, reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Mario este puțin cooperant, cu frecvente
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
grup În tematica abordată în lucrarea metodică am considerat utilă și necesară și cunoașterea percepției cadrelor didactice, respectiv învățători, asupra sistemului actual de învățământ din perspectiva unei pedagogii a creativității. Pentru aceasta, aplicând metoda focus -grup, am realizat un interviu structurat, o discuție focalizată pe temă. Au participat un număr de 8 cadre didactice din învățământul primar, 5 cu studii superioare de specialitate și 3 cu studii medii (unul cu studii superioare, dar nu de specialitate). Majoritatea (7 din 8) au
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. În consecință, și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la aceste prezumții pleacă și construcția realismului clasic. Gândirea politică în domeniul Relațiilor Internaționale a fost însă structurată, încă de la început, de două mari direcții de gândire filosofică, deja dezvoltate de gânditori clasici precum Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Jean-Jacques Rousseau sau Machiavelli. Aceste două mari tradiții filosofice dominante sunt: realismul și liberalismul. Realismul susține că omul este rău
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
Penrose nu este periodic, ci quasi periodic, aceasta însemnând că șablonul folosit se repetă frecvent, păstrând o anumită ordine. Partea interesantă este că studiul quasicristalelor folosind figura de difracție produsă de razele X denotă existența unei structuri quasi cristaline tridimensionale structurată întocmai după modelul matematic al lui Penrose ! Descoperirea quasi-cristalelor joacă un rol extrem de important nu numai în cristalografie, cum s-ar crede la prima vedere, ci va revoluționa întreaga concepție științifică și tehnologică, printr-o altă descoperire extrem de interesantă, făcută
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Nici o teorie din mecanica cuantică nu a putut prezice mărimea electronului, masa sa ori sarcina electrică; 5. Nucleul atomic și norul electronic pot fi vizualizate ca o structură rezonantă; 6. O undă electromagnetică staționară poate fi gândită ca un volum structurat, definit de trei vectori ortogonali; 7. O undă electromagnetică nu posedă inerție și moment și poate interfera cu altă undă electromagnetică fără a se influența una pe alta. Însă o undă electromagnetică staționară posedă inerție și moment, evidențiate în timpul interacțiunii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
comunicării referitoare la recepția mesajului, a înțelegerii și a provocării unei reacții (răspuns la întrebare sau afirmație) din partea receptorului. Pe parcursul desfășurării auditului se pun în aplicare abilitățile de comunicare - conversația, expunerea și tehnicile de chestionare deținute. Conversația trebuie să fie structurată (introducere, evaluare și finalizare). În partea de introducere se va cere auditatului să facă o prezentarea a elementului supus auditului. Evaluarea tehnică va cuprinde întrebări prin intermediul cărora să se poată constata nivelul de performanță sau de conformitate atins, responsabilitățile și
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit”. Examinarea definiției permite să se clarifice cuprinsul auditului. Încă de la început apare cuvântul proces prin care se stabilește că există un ansamblu de activități logic corelate și structurate care transformă intrări în ieșiri. Procesul de audit se desfășoară sistematic, în conformitate cu un set de reguli și criterii regăsite într-o procedură / reglementare, astfel încât în timpul desfășurării să nu se omită elementele auditabile (produs, proces, entitate organizatorică, sistem) stabilite prin obiectivele
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
timp pentru primirea răspunsului la întrebare. Astfel, se vor elimina răspunsurile incomplete și nu se vor produce blocaje. Interviul se realizează într-un interval de timp planificat care trebuie respectat. Planul de interviu formează scheletul interviului și conține întrebări pertinente, structurate logic pentru a se obține răspunsuri revelatorii asupra obiectivului propus. Flexibilitatea și spontaneitatea în formularea întrebărilor și abordarea subiectelor pe măsură ce sunt expuse, primirea feedback-ului, pot determina modificări esențiale în planificarea inițială. În același timp, pot declanșa subiecte care să
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
DE DIALOG: * Dialogul formal (caracteristic unei situații oficiale de comunicare; respectă toate regulile limbii) * Dialogul informal sau conversația cotidiană (caracteristică unei situați obișnuite de comunicare) * Discuția argumentativă (cuprinde trei etape: afirmația, motivația, concluzia) * Interviul publicistic (poate fi nestructurat, semistructurat sau structurat, în funcție de rigurozitatea cu care sunt gândite întrebările) * Interviul de angajarepoate fi clasic (șefsubaltern), cu juriu (cu patru-cinci porsoane cae audiază), în lanț (audierea persoanelor, una după alta), în grup (audierea persoanelor se face odată) * Dialogul de cercetare (pornește de la o
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
stil interpretor de comenzi) și posibilitatea de a dezvolta programe sursă în limbajul propriu sistemului (stil compilator), prin comenzi și funcții care descriu datele și pot efectua prelucrările necesare dezvoltării aplicației. Progra mul sursă folosește atât tehnica de programare procedurală (structurată, modulară) cât și cea de programare pe obiecte. Într-un program sursă pot fi utilizate de asemenea și comen zile din nucleul SQL, care permit o programare descriptivă și de manipulare a datelor la nivel de tabel. 9.1. Programarea
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
modulară) cât și cea de programare pe obiecte. Într-un program sursă pot fi utilizate de asemenea și comen zile din nucleul SQL, care permit o programare descriptivă și de manipulare a datelor la nivel de tabel. 9.1. Programarea structurată Limbajul are comenzi specifice pentru implementarea celor trei structuri de program fundamentale: secvențială, alternativă (IF și CASE) și repetitivă (WHILE, FOR și SCAN), dar nu are comenzi pentru salt necondiționat. Tehnica programarii modulare se utilizează la rezolvarea unor probleme complexe
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]