12,164 matches
-
sufletesc, o realitate psihică specifică. Autorul reușește să transfigureze poetic o stare de exaltare senzorială cu semnificații adânci: astfel, copacii au crescut ca bărbații călări, au la tălpi viță de vie, gleznele din copaci, femeile poartă la gât salbă de struguri, poetul însuși a fost rupt dintr-un strugure. Se evocă obiceiuri stranii de nuntă cu semnificații în moarte. Într-un fel ca la Ion Barbu nunta și moartea se confundă, moartea semnificând doar sfârșitul unui ciclu și începutul altei existențe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în volume este tot mai nostalgic și mai obosit 1: Toată noaptea scoicile vin să moară pe țărm/ Marea atunci se întoarce pe partea cealaltă.". "În volumul "Grădinile ascunse" reînvie melancolia dezrădăcinatului și retrăirea nostalgică a obsesivului gest culegerea de struguri: "Vița de vie și-a scuturat frunza pe cer, deasă și n-a găsit pe nimeni acasă". Din când în când versurile ne trimit la solemnitatea tristă a invocaților simbolistului Iacobescu: "A mai trecut prin secunde o vară/ printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Desenele în acuarelă fac din Doina Sălăjan o virtuoasă: "Un stârc încremenit într-un picior,/ Un cer senin și bolta argintie/ Pe care sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau crizanteme albe-pe lujerii mlădii." Bogat este universul ei floral: nuferi, crizanteme, liliac, floarea de strugure; un adevărat paradis de mirosuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
priculicii, șerpii, florile de câmp, combinate cu motive livrești, compun climatul satului și al copilăriei. Imaginile sunt neobișnuite și stridente: "Începe toamna, dantură de cal, crizantemă cețoasă/ Un cort de duh torid alienat/ Îmi place miezul dulce al pământului de strugur putrezit./ Un cal și țipetele de păsări care trec îmi plac". Imaginile, în cuprinsul volumelor, continuă să fie stranii, asociațiile de obiecte ne trimit la tehnica suprarealistă; un ciclop de nisip intră livid în ochi, primăverile spectrale sunt nefirești, de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
l-a portretizat Ion Barbu: "Balcanic și greoi trăiesc,/ Cu mari genunchi în foc drăcesc,/ Cu părul ruginit în plopi." Un spațiu important în volum este destinat și evocării satului și copilăriei. "Copilul în vin" evocă un obicei cunoscut, frământarea strugurilor în butoaie. Momentul îi stăruie în amintire întocmai ca lui Lucian Blaga, care trăiește și el cu emoție anii când se scufunda în cada cu grâu (poemul "Mirabila sămânță). În evocarea copilăriei pătrund într-o sonoritate retorică și amplă elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că la din contra, acei doi se vor mușca pe ceea lume. Cînd mănînci cu pălăria sau căciula pe cap, atunci dracul rîde și Dumnezeu plînge. Poporul crede că este iertat a mînca într-o grădină sau vie poame sau struguri pentru a-și stîmpăra pofta gurii; a lua însă din ele și acasă se ține de furt. Nu ținea blidul pe brațe cînd mănînci, că faci a sărăcie. Se crede că dacă păstrează copiii dintr-o casă unele bucate pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din sara Domnului Iisus Hristos (Vinerea Paștelui) și-l îngroapă în vie, nu-i bate piatra via în acel an. Să scuturi coșul de funingine și să o duci în ziua de ajun la vie, ca să se încarce via de struguri cum se încarcă coșul de funingine. Vierme Pentru viermi la picior sau în orice parte a corpului, se despică pielea cu pene cu tot de la un pui negru și se pune la viermi. Vin Cînd la masă se varsă vinul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de bou agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de struguri să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi mîncau cei ai casei. La Sf. Marina ( 17 iulie ), din primele roduri de porumb, se dădea de pomană copiilor din vecini și călătorilor. La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
că nu se mai poate împarte/ la două țâțe, la două sprâncene,/ la două urechi, la două călcâie/ la două picioare în alergare/ neputând să rămâie/ Că nu se mai poate împarte la doi ochi,/ la doi rătăcitori, la doi struguri,/ la doi lei răgând, și la doi/ martiri odihnindu-se pe ruguri". Într-o altă secvență lirică, frustrarea a fost cauzată de ruperea prin naștere, de Marele Tot: "Organul numit iarbă mi-a fost păscut de cai/ organul numit taur
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
litri de ulei s-au vândut? 2. Dan are 72 de timbre, Mihai de 3 ori mai puține, iar Andrei cu 51 mai multe decât Mihai. Cine are cele mai multe timbre? 3. O fermă viticolă a expediat 369 de vagoane cu struguri albi și de 3 ori mai puține vagoane cu struguri negri. Câte vagoane cu struguri s-au expediat în total? II.Probleme cu grad de dificultate medie: 1. Într-o cutie sunt 69 de bomboane de ciocolată și fondante. Câte
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de timbre, Mihai de 3 ori mai puține, iar Andrei cu 51 mai multe decât Mihai. Cine are cele mai multe timbre? 3. O fermă viticolă a expediat 369 de vagoane cu struguri albi și de 3 ori mai puține vagoane cu struguri negri. Câte vagoane cu struguri s-au expediat în total? II.Probleme cu grad de dificultate medie: 1. Într-o cutie sunt 69 de bomboane de ciocolată și fondante. Câte bomboane sunt de fiecare fel, dacă cele de ciocolată sunt
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ori mai puține, iar Andrei cu 51 mai multe decât Mihai. Cine are cele mai multe timbre? 3. O fermă viticolă a expediat 369 de vagoane cu struguri albi și de 3 ori mai puține vagoane cu struguri negri. Câte vagoane cu struguri s-au expediat în total? II.Probleme cu grad de dificultate medie: 1. Într-o cutie sunt 69 de bomboane de ciocolată și fondante. Câte bomboane sunt de fiecare fel, dacă cele de ciocolată sunt de 2 ori mai multe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
muzică și artă plastică „Octav Băncilă din Iași. Este directorul acestei școli până în anul 1955. 1954 Participă la Expoziția interregională de la Iași cu lucrările Autoportret, Flori, Natură moartă cu pești, Peisaj din Iași, Iașiul văzut de la Moara de Vânt și Struguri. 1955-1963 Este președinte al Uniunii Artiștilor Plastici - Filiala Iași. 24 1956 Este vicepreședinte al juriului expoziției interregionale de la Iași. Expune 16 lucrări dintre care amintim: Vedere din Bucium, Cap de țăran, Iașul industrial, Iașiul cultural. Întreprinde o călătorie de documentare
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
stare/ Să-și deschidă coastele/ Ca să mă primească?" Drumul către înviere este foarte greu, cu atât mai mult cu cât fiecare pas duce, de fapt, către moarte: "Atât de puține lucruri mă pricep să fac / Nici piersici ca piersicii,/ Nici struguri ca via,/ Nici măcar nuci/ Ca arborii cu umbră amară/ Și foșnet ușor,/ Un singur lucru știu să fac/ Cu o pricepere extraordinară:/ Știu să mor.// Nu mă laud,/ Știu să mor cum puțini oameni știu -/ Mă învelesc întâi în tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și renașterea cuvântului urmează traiectul binomului deconstrucție-reconstrucție. Încă un pas este un poem edificator în acest sens, care se pliază perfect pe teoria lansată de Alina-Iuliana Popescu: "Atât de puține lucruri mă pricep să fac/ Nici piersici ca piersicii,/ Nici struguri ca via,/ Nici măcar nuci/ Ca arborii cu umbră amară/ Și foșnet ușor,/ Un singur lucru știu să fac/ Cu o pricepere extraordinară:/ Știu să mor.// Nu mă laud,/ Știu să mor cum puțini oameni știu -/ Mă învelesc întâi în tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
iar structura lor este mult mai gingașă. Particularitățile lor fiziologice determină o valorificare mult mai complexă, mai dificilă decât a altor produse vegetale, dacă ținem seama de destinația lor. Diversitatea speciilor cultivate de legume, fructe și flori, a soiurilor de struguri de masă, este foarte mare. Sortimentul cultivat într-o anumită zonă este întro permanentă transformare. Soiuri, grupe de soiuri, varietăți sau chiar specii noi îl îmbogățesc mereu, create și răspândite datorită competitivității sau calităților nemaiîntâlnite pe care le au. Uneori
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
castraveți, dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, gulii, cartofi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate (locul 16), salată (locul 26), ceapă (locul 31) etc. Printre fructele cu valoare nutritivă semnificativă se numără nuciferele, fructele de arbuști (coacăzele negre, afinele etc). Căpșunile, merele sau strugurii au doar parțial aport nutritiv, importanța lor constă însă în momentul, frecvența și accesibilitatea consumului, relativ mai mare în comparație cu speciile menționate pe primul loc. Proprietăți antinutritive sau chiar toxice trebuie și ele menționate Unele legume (spanac, ridichi, sfeclă roșie, salată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
blochează calciul asimilabil. Există legume Fabaceae (Leguminoase) cu un conținut specific în protide antinutritive (tripsin inhibitorii de natură globulinică și hemaglutininele-albumine cu efect anticoagulant). Amigdalina din endocarpul (sâmburii) drupaceelor și alcoolul metilic rezultat prin demetoxilarea pectinelor la fermentația mustului de struguri hibrizi producători direcți, sau a marcurilor de fructe pomacee trebuie eliminate în procesul tehnologic de producere a distilatelor. Tuberculii de cartof expuși la lumina solară pot forma după un timp în zonele înverzite alcaloidul solanină care este toxic (acțiune hemolitică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ineficient. Hipocrate (460-370 î. Chr), care este considerat părintele medicinei și medicul grec cel mai renumit al tuturor timpurilor, avea ca dicton “alimentele voastre să fie medicamente și medicamentele voastre să fie alimente.” Pastile obținute din usturoi și semințe de struguri 3.3.6. Valoarea energetică Nu conferă în sine o calitate deosebită alimentelor. Dimpotrivă, prelucrarea, transformarea și rafinarea excesivă, care reține doar partea comestibilă calorică, crează prejudicii nutritive iremediabile. Consumul de produse rafinate era considerat un privilegiu. Numai cei bogați
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
energetică în patru categorii: a) cu valoare energetică ridicată (de ordinul miilor de Kcal/kg) sunt nucile, alunele, migdalele, dar și măslinele, avocado, alături de câteva sortimente tradițional deshidratate, de tipul stafidelor, smochinelor, curmalelor etc; b) cu valoare energetică importantă sunt strugurii, cireșele tardive, cartofii, mazărea, bobul, usturoiul etc; c) cu valoare energetică medie pot fi considerate majoritatea produselor; d) cu valoare energetică redusă sunt castraveții, dovleceii, tomatele, ridichile, ciupercile, legumele de la care se consumă frunzele etc. CAPITOLUL 4. TEXTURA PRODUSELOR HORTICOLE
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nu are pigmenți la soiurile cu căpățâna de culoare albă. Epiderma fructelor de măr sau a frunzelor de varză este acoperită de cuticulă, un strat subțire de ceruri, care poate fi continuu, sau sub formă de granule, solzi. Prunele și strugurii au epiderma acoperită cu pruină. Piersicile și agrișele au epiderma prevăzută cu perișori. Legumele de frunze au stomate în epidermă, iar fructele și tulpinile au formațiuni similare numite lenticele, care permit schimbul de gaze și vapori cu exteriorul. Rizoderma (epiderma
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aflate la maturitatea fiziologică. Gradul de fermitate Gradul de fermitate (numit și fermitate structo-texturală), rezultă din interdependența dintre textură și structură. Produse elastice. Fructele și legumele cu membrane celulare subțiri, cu celule epidermice mai puțin modificate (cazul cireșelor, vișinelor, prunelor, strugurilor, afinelor, coacăzelor, tomatelor, castraveților), au la o perioadă de timp după recoltare o fermitate slabă, dar își mențin elasticitatea. Produse care se ofilesc. Legumele de frunze, păstăile de fasole sau mazăre, cartofii timpurii, ardeii, sparanghelul, evoluează într-un timp mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt: cartofii, fasolea păstăi, morcovii, cireșele, vișinile, murele, zmeura, coacăzele, prunele, strugurii, perele (se lasă la fundul apei). O aplicație practică este metoda Stohman de aproximare a conținutului în amidon din cartofi, pe baza masei lor specifice. Este o metodă orientativă bazată pe date practice în număr cât mai mare. Urmărind modul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]