2,009 matches
-
A format pe câmp, o baltă. A plouat cam mult la munte, Și pe câmp e-acum un lac, Cu știuci mari, dar și mărunte Unde cântă un brotac. În curând se văr pe maluri Plante de un verde pur, Stuful se întinde-n valuri Papura jur-împrejur. Iar în stuf trăiesc în pace Berze, șerpi și rațe mici, Broasca lintița desface Alergând țânțari voinici. Stau în apă fără frică Crap, biban și somnul gras, Mai la fund e o plătică Și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93448]
-
mult la munte, Și pe câmp e-acum un lac, Cu știuci mari, dar și mărunte Unde cântă un brotac. În curând se văr pe maluri Plante de un verde pur, Stuful se întinde-n valuri Papura jur-împrejur. Iar în stuf trăiesc în pace Berze, șerpi și rațe mici, Broasca lintița desface Alergând țânțari voinici. Stau în apă fără frică Crap, biban și somnul gras, Mai la fund e o plătică Și mai sus e mult caras.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93448]
-
nu și-au dat mai târziu duhul în taberele lor nevăzute. Domnul Banks a fost încântat să constate că, în mare parte, cadavrele celor abandonați erau în stare bună, iar armele și podoabele lor - sulițe, coliere de scoici, coșuri de stuf, piei și altele - se păstraseră și ele nestricate, așa că pe mine m-au legat de un copac în așteptarea pedepsei, iar ceilalți deținuți, colegi de-ai mei, au trecut la tranșarea și ambalarea căpățânilor. La urmă, când cele șase butoaie
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
un vârf de deal și își începeau tam-tam-urile. Cunoașterea acestor ritmuri nu le venea din învățături, le era în sânge, în intuiție. Purtau la ceremonii coroane de pene. Băiat fiind, Norai, crescu într-o colibă în formă conică, acoperită cu stuf, unde se simțea foarte bine. Acolo, toți copii ai libertății se hrăneau cu fructe de pădure, căci aceasta le dădea din abundență de toate cele. Ei se adunau la fiecare copac ce creștea, rugându-l cu urări de bine să
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
timp de iarnă și război cu copii mici să te descurci. Nu avea pe nimeni care să o ajute... Doar Dumnezeu cu mila Sa. În acel an 1942 s-a întâmplat ca și ... casa noastră să ardă! Fiind acoperită cu stuf a ars fără milă lăsându-ne asupra iernii fără acoperiș. Aceasta s-a întâmplat pe 13 spre 14 Septembirie 1942 de Ziua Cruci. O vecină se certase cu mama de la păsările din curte și sa răzbunat. Doar asta-i mai
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
mare. Azi nu urmăm exemplul lui ureseseu ? Și, doamne ferește, dacă se schimbă roata, cine cade vinovat ? Uite că nu-i nimeni vinovat. Așa pică potriveala. Trecând pe lângă un teren curățat de ruine și plin de bărătci din plăci de stuf, tăietorul comentă : - Ia te uită ! Să-nvie grecu’ Ioanide și să vadă, ar muri a doua oară. Ce palate erau aici, parcă gândea grecu’ că n-a mai muri. Nici vrabia n-o lăsa să zboare pe deasupra. După un timp
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
unul din cele la intra rea cărora scrie Crâng cu majusculă, parc înfipt în mijlocul orașului, încadrat solemn de două orfelinate, cu bănci pe care se descalță bătrâni cu mădulare ruinate. Băbuțele oftează cu năduf, spre seară se-aud împerecheri în stuf. Tot acolo, clanul lui Păpădie racketează vânzătorii de vată de zahăr printre statui de nimfe pe care voi să le perpetui. — Eu zic, îi spuneam... eu zic... că ce e între noi e o treabă așa și pe dincolo. A
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și chipiu care șușotea ceva cu țiganul Păpădie s-a oprit din șușotit și a scuturat din cap aprobator spre mine. Păpădie mi-a dat un like cu pumnul tatuat, degetul mare în sus. Ajunseserăm în fundul parcului, unde se întinde stuful de împerechere. I-am prezentat cu un gest larg iarba. S-a întins pe spate și „s-a crăcit“, cum zice profetul Iezechiel despre cetatea Ierusalimului. Mai zice Iezechiel, profetul cu bale: „Și te-ai dat, târfo, fiilor Eghipetului, celor
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
învăț să trișezi la skanderbeg.“ M-a răsturnat și s-a urcat ea pe mine, lăsându mă să văd că Păpădie și militarul în uniformă veneau întins spre noi. întins veneau - spaimă răscoleau. S-au oprit și ne-au examinat, stuf cât vedeam cu ochii. — Futaiul e motorul lumii, a declamat Păpădie, care pretinde că un bulibașă străbunic de-al lui discuta filozofie cu Kogălniceanu. Militarul a comentat, privindu-mă aprobator: — Și mie îmi plac oleacă șleampete, cu sânii puțin căzuți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de salamandră. Acest comerț luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților și inunda galeriile peșterilor; frecventele răufăcătorii ale tâlharului erau singurele dovezi ale existenței sale. Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de dragoste. Meșteri o păpușă de ceară amestecată cu pământ
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
somnoroase și i se mută-acum și lui căscatul. Se-ntinde și își zice: "Picurii de rouă-s mari și calzi, cornițele mijesc, iar mugurii sunt plini. - Să fie primăvara?" ÎNFRIGURARE Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. Pe-o coastă-n vreji de nouri crește luna. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine și din spuma de lumin-a licuricilor verzui ți-adun în inimă surâsul. Gura ta e strugure-nghețat. Numai marginea subțire
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
la becaține, la iepuri, după vulpi sau mistreți, la „răpitor“ sau după stăncuțe (ni se mai întâmpla), cu sau fără alaiul hăitașilor. De mii se ori mi-am prefirat pe buza somnului liorpăitul fericit al câine lui înotând voinicește prin stuf după rața sau gâsca sălba tică împușcată, extazul fugii prin zăpada picurată de sângele iepurelui, excitația ogarilor la vederea cartușierei și-a întregului harnașament ce prevestea expediția și câte alte detalii de sălbăticie virilă și satisfacție războinică. Sigur că toată lumea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în nebunia lui, îl confundă cu Simion Bărnuțiu: Va fi condamnat la doi ani și jumătate închisoare. Securiștii și procurorii declară că numai face pe nebunul, dar e perfect conștient. Face aproape un an de închisoare la Canal sau la stuf. Acolo muncește în general conștiincios. Numai din cînd în cînd are ocazia să devieze: cînd vede indivizi care i se par a fi tatăl sau fratele lui Avram Iancu (Ťtatăl meuť, Ťfratele meuť), Simion Balint, Axente Sever etc. Atunci începe
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
viața. Asta mi s-a părut un atuu al punctului de vedere regizoral, altminteri, singurul fluierat nițel în seara premierei. Scenografia sobră a lui Christian Schmidt, spectaculoasă și surprinzătoare, însă, în multe momente-cheie, rîul din final, cu pontonul acoperit de stuf, din care te aștepți să apară „lebăda”, luminile inspirate, un poem în sine, încărcat de emoție și sensibilitate, au însoțit citirea unui Lohengrin bine decupat în cele două fețe: cea publică, de super erou, și cea intimă, fragilă, vulnerabilă, sub
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
o lege în parlament pentru executarea măsurii, și a subscris un număr de acțiuni la bursă. Lucrările au început în 1771. înainte de construcție, teritoriul din vecinătate era izolat, terenurile minere destul de neproductive și puteai vedea doar o căsuță-două acoperită cu stuf ici și colo. Dar în momentul în care canalul a început să funcționeze, s-a produs o schimbare, magică aproape, a feței și sentimentelor comitatului, o schimbare accelerată de înființarea uzinei metalurgice din comitatul Monkland. S-au făcut lucrări publice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pentru ca disperarea lor fără margini, de osândiți prinși în blocul de gheață, să le rămână întreagă. Noi înșine, însă, plîngîndu-i pe ei, cei care, în crusta lor de azotat de argint sau încifrați în litere risipite pe-o rogojină de stuf, sau pictați pe-o frumoasă urnă greacă, sânt jupuiți de adîn-cime și timp, sîntem la rândul nostru atinși de-o agnozie ciudată. Ce straniu li se va fi părând celor întregi cu adevărat că noi percepem întotdeauna doar jumătate din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în continuarea lotului de După Biserică, până la D.J. 208, în satul Bursuc Deal; - Bălătău - fânaț mlăștinos, la hotarul dintre Heci și Probota; - Balan - partea stângă de la Podul la Balan, până sub Peter; - Bodești - fost sat în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
familii). Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10% din chirpici, 85% din lemn și paianță, pe fundament de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă într-un procent de 10%, internită 70%, iar restul cu stuf, paie și carton (bitum). Are o școală cu cinci săli de clasă, construită în 1910, iar Căminul cultural construit în 1969. Satul era însă neelectrificat. Activitățile se desfășurau în vechea școală, transformată în cămin cultural. Ca structură, satul este de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
D.J. 208. Satul este străbătut de D.J. 208 și de calea ferată București - Suceava Nord (1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord care este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele s-au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tristețe la gândul unei asemenea risipe. Dependența de cuvântul scris, de cititul pe arhaicele foi de hârtie, era pentru ei un viciu precum fumatul sau băutul în exces, o reminiscență a unor vremuri în care pe Vechea Terra lemnul și stuful creșteau secundă de secundă. Hârtia nu numai că era una dintre cele mai scumpe materii din Univers, dar ea devenise în ultimii ani și un fel de simbol al Statului Major, mai ales de când proiectul Regulamentului fusese imprimat pe câteva
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din satele vecine luncii și de mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule suprafețe acoperite cu papură și stuf, din care oamenii satelor vecine își îndestulează cea mai mare parte a nevoilor de construcție (acoperișuri de case și șoproane, garduri, perdele, rogojini, coșuri, etc.ă și combustibil. Din peștele prins în apa Prutului ori în bălți și prutețe, oamenii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
urmă Ghecetul copilăriei mamei mele și ne îndreptăm spre Măcin. Cam pe la jumătatea distanței, paralel cu șoseaua ce duce la Măcin, se înalță o stâncă numită „Piatra Fetei.” Până nu de mult era înconjurată de bălți pline de papură și stuf, cu apă verde, stătută, murdară, acum însă zona este parțial uscată și dezafectată de vegetația acvatică. Stânca apare ca un monument uriaș de cremene brună, iar țancurile (vârfurile ascuțite și înalte de stâncă) ei mohorâte se ridică cu mult deasupra
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
au o arhitectură specific dobrogeană, diferită de cea moldovenească cu care eram obișnuit, nu într-atât de înalte, cerdacul sprijinit pe piloni groși de lemn, iar la cele foarte vechi - așa cum văzusem la Luncavița, Garvăn și Jijila - acoperișul era din stuf. Dincolo de locuri, tradiții, obiceiuri, rămân însă oamenii, aceeași oameni ca peste tot în țară, obosiți, măcinați de probleme, permanent - cum spun părinții mei - cu grija zilei ce va urma. Am revenit în Brăila destul de târziu și-i tot spuneam bunicii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
gâștele lui sălbatice, eu stăteam la pândă pentru a surprinde scufundările torpilă ale pescărușului albastru și aparițiile timide ale lișiței, o pasăre cenușie cu o pată lăptoasă pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf și papură, dar nu conta căci eu mă distram mult prea bine... Toamna era caldă și mănoasă, cu ploi potolite, excelând doar în luna octombrie. Ploile mocănești ale lunii octombrie erau țârâite și îndesate de te ustura pielea dacă te
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]