2,985 matches
-
întâlnesc două forțe agresive, apare un conflict fundamental de energii și intenții. Homosexualitatea masculină necesită supunerea unui partener celuilalt, prin adoptarea rolului feminin, atât din punct de vedere fiziologic, cât și psihologic, iar atunci când această practică devine un obicei, ea subminează complet rolul fundamental yang menit de natură. Dacă privim această situație de conflict yang la un nivel științific microscopic, atunci când sperma a doi bărbați diferiți se amestecă și este observată la microscop, se observă clar că spermatozoizii se luptă între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cetățenii, potențiali alegători. Internetul este ultima mare provocare a inovațiilor tehnologice în comunicarea de masă54. Fiecare inovație a modificat informarea publică și participarea politică, insă istoricii consideră că de-a lungul istoriei, fiecare nou medium a fost tentat de a submina vechiul monopol 55. Rareori a fost un medium cu un potențial atât de larg și eficient de a schimba semnificativ formă comunicării precum Internetul. Nici chiar introducerea televiziunii, mediumul preferat al tuturor politicienilor, acum mai bine de o jumătate de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
care o are În sine cultura scolastică și, Într-un moment În care Încearcă să afirme cu putere auto ritatea Scaunului roman asupra Întregii creștină tăți, nu ezită să pună pe plan secund autoritatea ecle zias tică locală, pentru a submina prerogativele episcopului și ale cance larului, pentru a stabili un raport direct cu noii intelectuali. De la sfîrșitul secolului al XII-lea, universitatea a Început să elaboreze statute, afirmîndu și, cu capaci tatea de a-și da autonom o normă, propria
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
mondial și înaintea apariției termenului "dezinformare" care avea rolul de a mușamaliza înșelătoria suferită atît de suporteri, cît și de inamici. Înșelăciunea pe timp de război, atunci cînd vizează mai degrabă inamicul decît concetățenii, are mai mult intenția de a submina interesele adversarului, în folosul propriu. Inamicul este de obicei indus în eroare asupra forțelor adverse (fie în mod pozitiv sau negativ), asupra strategiei, armelor folosite și a momentului acțiunii. De exemplu, Whaley (1984:56) notează că pînă în 1935 manevrele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ideal de birocrație, conform lui Weber; distanța dintre limbajul tehnic și discursul obișnuit este mai mare aici și are mai multe șanse să inducă în eroare. Există ceea ce Jackall (1980: 52-53) numește "o neîncredere față de valori intangibile care amenință să submineze atingerea obiectivelor calculate". Această neîncredere conduce la o "alchimie greșit direcționată a moralei spre pragmatică" și are drept consecință utilizarea unui "vocabular neutru". Jackall dă drept exemple "stabilirea prețului" pentru fixarea prețului, "rezolvarea problemei" și "asigurarea că lucrurile nu vor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că "mulți l-ar fi numit mincinos și șarlatan dacă ar fi avut ocazia". Samuel Johnson (1963: 363) ar fi numit cu siguranță poveștile lui Laski "Minciuna Vanității" și ar fi interesant de știut dacă reputația sa i-ar fi subminat cariera academică în cazul în care el n-ar fi fost și o importantă personalitate politică. Astfel, în ceea ce am numit domenii ambigue, găsim cerințe diferite în privința sincerității și a cinstei. Sistemul justițiar are proceduri fixe prin care impune corectitudinea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
principal răspîndirii adevărului, sau (2) că, dacă nu au acest scop, cel puțin ar trebui să-l aibă. Într-adevăr, primele scrieri ale lui Habermas (1970) par să sugereze acest lucru. Argumentele prezentate în capitolele precedente ar fi trebuit să submineze orice încredere în prima presupunere existențială; ne vom opri la a doua, cea normativă, mai tîrziu, în capitolul 11. Unii autori, în special Marshal McLuhan (1962) au pus în contrast restricțiile asupra transmiterii cunoștințelor care, se spune, au caracterizat cel
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
El rezumă "avantajele amestecate" ale auto-amăgirii spunînd că: Auto-amăgirea promovează o sănătate psihică pe termen scurt și decizii de adaptare. De asemenea, favorizează o anumită stabilitate socială și politică. Sănătatea psihică de lungă durată și schimbarea socială benefică sînt totuși subminate în acest mod. Simmel (1958:258) admite la rîndul său valoarea pozitivă a auto-amăgirii. El a ales termenul Lebenslüge, tradus de Wolff prin "minciuna vitală", pentru a se referi la condiția individului care are foarte des nevoie să se mintă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Farb (1973:133) susține că Defoe și alți autori de romane de călătorie "au mințit pur și simplu pentru că semenii lor asta așteptau de la ei", afirmație prin care el vrea să spună că aceștia au oferit o modalitate de a submina prejudecățile etnice și religioase ale cititorilor. Însă mințeau ei cu adevărat? În ciuda acuzației aduse lui Defoe, pare mai plauzibilă presupunerea că acești autori erau convinși că cititorii aveau să-și dea seama despre ce fel de discurs era vorba. Nu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
guverne care nu au acceptat faptul că nu ar fi existat nici o legătură între textul literar și lumea reală. În sfîrșit, apariția genului numit "facțiune" și a altor amestecuri similare de fictiv și real arată că autonomia discursului literaturii este subminată chiar de propriii săi practicanți. În acest capitol am ignorat minciunile intenționate pentru a ne îndrepta privirea, într-un mod care trebuie să fie oarecum superficial, asupra afirmațiilor false spuse fără intenția de a minți. Scopul meu a fost de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în mod inexplicabil. Cercetările de mai tîrziu au dovedit că n-a avut dreptate în privința societăților preindustriale, iar evoluția societăților industrializate, în special datorită apariției mijloacelor de informare și a dezinformării crescînde generate de guverne și grupuri opresive, i-au subminat prezicerile legate de viitor. Cu toate acestea, contribuția lui Simmel este însemnată. Din păcate, în tratatul său asupra minciunii, Bok nu amintește de lucrările lui Simmel. Vorbind despre principiul autenticității, ea spune că "încrederea într-un anumit grad de autenticitate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minoră, o distanțare de la consensul de bază. O a treia speculație este lansată de Bok (1978:18) care vorbește de situația cînd toate afirmațiile ar fi "adevărate sau false în mod întîmplător"; atunci, spune ea, "acțiunea și opțiunea ar fi subminate din start". Și aceasta este o condiție ipotetică; ar putea fi simulată în laborator, însă în lumea reală e greu de crezut că ar putea exista. Puțini autori au discutat despre situația extremă în care toată lumea ar spune permanent doar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
scurt avantajele și dezavantajele detectării minciunii, menționînd interesele naționale, intențiile altruiste și dreptul individului de a avea secrete personale, ca motive în favoarea nedetectării sau nedezvăluirii minciunilor în anumite situații. El spune: Cred că merită subliniat faptul că, uneori, depistarea minciunii subminează o relație, trădează încrederea, dezvăluie informații care, din motive întemeiate, erau tăinuite. În capitolul 6 am menționat comentariul lui Scheibe cu privire la efectul terapeutic al unor minciuni inofensive, iar în capitolul 7 am amintit pledoaria lui Snyder în favoarea auto-amăgirii "la nivel
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ne bazăm pe excesul de minciună pentru a menține un anumit nivel de scepticism în rîndul publicului larg. Avem nevoie de o pluralitate de surse de informare pentru a compara fapte și păreri, chiar dacă această pluralitate ar diversifica minciunile. Diversitatea subminează puterea minciunii. În aceste domenii ambigue are o mai mare relevanță recomandarea noastră vagă cu privire la minciunile mai puține, însă mai eficiente. Totuși, recomandarea nu are nimic vag atunci cînd îndeamnă la o mai precisă depistare a minciunii, o înțelegere a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
benefic al năpastei și o posibilă degajare a chipurilor, a sufletelor, a spiritului. Două poeme capătul lumiiîn calea unei furnici pământul crăpat Genovel-Florentin Frățilă Dincolo de orice considerent alegoric despre calamitatea care a crăpat pămîntul, poemul are un ton ironic care subminează ideea panicardă de apocalipsă (reiterată zilnic În porții digerabile) la tv. Sigur că există sugestia unei secete severe care a produs crăpăturile solului, dar aceasta este Împinsă parcă-n plan secund de jocul de cuvinte capătul lumii / furnică, ca și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pot urmări țeluri pe care le prețuiesc mai mult decât supraviețuirea", Waltz (1979:92) admite că asemenea state pot alege în mod rațional să nu adopte un comportament de echilibrare. Iar în practică Waltz introduce mai multe motivații suplimentare care subminează fatal coerența logică a teoriei sale. Waltz pretinde că statele caută "cel puțin supraviețuirea proprie și cel mult impunerea dominației universale" (1979:118). Supraviețuirea nu este totuși o cantitate scăzută de dominare, după cum nici dominarea nu este un surplus de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
provocate de structurile sociale moștenite și accentuate de dinamica naturală a pieței, au cunoscut un vizibil declin. În plus, dispariția multor industrii tradiționale în economiile occidentale, efectele schimbărilor tehnologice, concurența din ce în ce mai mare pentru investiții și producție și mobilitatea capitalului au subminat puterea de negociere a sindicatelor. Suveranitatea capitalului a început să domine atât asupra comportamentului intervenționist al statului, cât și asupra puterii colective a muncitorilor organizați. Există o dezbatere considerabilă asupra globalizării, între liberalii care cred că aceasta constituie o fază
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anii 1970 au necesitat acte deliberate ale statelor intervenționiste. În actuala fază a globalizării, suveranitatea economică națională a fost nu atât pierdută, cât fie oferită cu entuziasm, fie concedată cu reticență. Capacitatea statului de a dirija economia națională a fost subminată deliberat și semnificativ prin globalizarea relațiilor de producție și de schimb. O mare parte a puterii suverane a fost cedată deținătorilor de obligațiuni, managerilor de fonduri, agenților de schimb valutar, speculanților, băncilor transnaționale și societăților de asigurări grupuri care prin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este un semn că influența corupătoare a statului se diminuează rapid. Companiile transnaționale și piețele de capital exercită o influență semnificativă asupra formei economiei mondiale, omogenizând în același timp economiile politice ale tuturor statelor membre ale comunității internaționale. Globalizarea a subminat statul-națiune în alte moduri decât și-ar fi dorit liberalii. Capacitatea fiecărui stat de a dirija loialitățile cetățenilor săi a fost diminuată prin creșterea conștientizării de către populație a problemelor cu care se confruntă întreaga specie umană. Statul nu-și poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Punctul esențial este de fapt că nici realismul și nici revoluționarismul nu recunosc performanța la care au ajuns statele în crearea unei societăți inter-naționale. Școala Engleză insistă, totuși, că supraviețuirea ordinii internaționale nu poate fi niciodată garantată, deoarece poate fi subminată de puteri revoluționare sau agresive. Nu există nicio garanție că vreo societate internațională va supraviețui pe termen nedefinit sau va reuși să țină sub control interesele egoiste ale statelor, însă atâta timp cât societatea internațională există, este important să ne întrebăm cum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
toate statele au un drept egal de a-și procura arme de distrugere în masă (1977: 227-8). Un aspect legat de acesta este că statele au idei diferite și adesea conflictuale cu privire la dreptate, și că există pericolul ca ele să submineze societatea internațională dacă încearcă să-și impună punctul de vedere în fața celorlalte. Eforturile de aplicare a principiilor de drept în relațiile internaționale au fost deseori foarte selective, cum a fost în cazul tribunalelor crimelor de război la sfârșitul celui de-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fie teroriștii care au cauzat un asemenea rău de neiertat, ci reacția Statelor Unite. Situându-se în afara regulilor, normelor și instituțiilor societății internaționale în purtarea războiului împotriva terorismului, Statele Unite nu numai că reduc perspectivele unei ordini mondiale pașnice și juste, dar subminează chiar principiile pe care aceasta a fost fondată (Habermas 2003; Dunne 2003; Devetak 2005). Dimensiunea praxiologică: cosmopolitismul și etica discursivă Una dintre principalele intenții aflate în spatele unei sociologii a statului este evaluarea posibilității de a pune capăt puterilor monopoliste și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
substanțială a relațiilor internationale. În vreme ce teoreticieni critici importanți au condamnat motivele din spatele acestei provocări, constructiviștii au văzut-o ca pe o oportunitate de a demonstra puterea euristică a perspectivelor non-raționaliste (Walker 1989). În al doilea rând, sfârșitul Războiului Rece a subminat pretențiile explicative ale neorealiștilor și neoliberalilor, deoarece niciunul dintre ei nu a prezis și nici nu a putut înțelege în mod adecvat transformările sistemice ce dădeau o nouă formă ordinii globale. De asemenea, a subminat asumpția teoreticienilor critici potrivit căreia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rând, sfârșitul Războiului Rece a subminat pretențiile explicative ale neorealiștilor și neoliberalilor, deoarece niciunul dintre ei nu a prezis și nici nu a putut înțelege în mod adecvat transformările sistemice ce dădeau o nouă formă ordinii globale. De asemenea, a subminat asumpția teoreticienilor critici potrivit căreia teoria determină practica în orice mod direct sau restrâns, pe măsură ce politica globală manifesta din ce în ce mai mult o dinamică ce contrazicea așteptările și predicțiile realiste. Sfârșitul Războiului Rece a deschis astfel un spațiu pentru perspective explicative alternative
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și minimizând protestele violente se depășește spectrul unei stări naturale "hobbesiene"... În Japonia, pe de altă parte, interacțiunea intimă dintre normele sociale și legale dezvăluie un stat ce trăiește în simbioză cu societatea sa și care nu este ușor de subminat. Eliminarea terorismului și limitarea protestelor violente erau sarcinile comunității "groțiene"... Invers, implicarea activă a Germaniei în evoluția normelor legale internaționale arată o concepție de apartenență la o comunitate "groțiană" internațională. Lipsa de preocupare a Japoniei pentru consecințele împingerii teroriștilor în afara
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]