1,669 matches
-
directorul unui spital la care au fost internați Mahler, Wittgenstein și chiar Klimt. Realizată în 1902, această pictură este specială datorită formatului ei neobișnuit, vertical și extrem de îngust, care pare inspirat de arta japoneză. Într-o altă licitație, de artă suprarealistă, ce va avea loc în 28 februarie la Christie’s, lotul-far va fi La corde sensible de René Magritte, realizat de pictorul belgian în 1960 și estimat între 14 și 18 milioane de lire sterline. Magritte a considerat întotdeauna drept
Două licitații excepționale, cu lucrări de Klimt și Magritte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105780_a_107072]
-
în acest caz este negarea celei a umbrelei, împiedicând contactul acesteia cu apa. Magritte, Vacanțele lui Hegel Realizat de Magritte ca dar pentru soția sa Georgette, Coarda sensibilă este una dintre picturile în ulei cele mai mari realizate de artistul suprarealist. Ea a fost apoi vândută de soții Magritte negustorului de artă Renée Lachowsky, care a cedat-o lui Ronald Winston, fiul cunsocutei familii de bijutieri Harry Wilson, făcând parte din colecția familiei până în 1990. În 1998, imaginea a fost folosită
Două licitații excepționale, cu lucrări de Klimt și Magritte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105780_a_107072]
-
să dea totul pentru ultimul truc, giumbușlucul suprem peste care poate cădea cea din urmă cortină. Corpul le joacă feste, dar mintea vibrează, hipnotizează, iar amintirea gloriei trecute transformă lumea întreagă într-o feerie, un manej al miraculosului, un decor suprarealist. Emilian Mârnea, Florin Calbajos și Petre Ancuța șn Angajare de clovn Publicul le este complice amuzat în această aventură, o joacă de-a viața și de-a moartea în care nimic nu este ceea ce pare, iar sala de teatru se
Caleidoscop teatral de primăvară by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105769_a_107061]
-
raiul parizienilor care adoră să ofere cadouri kitschoase, denumite féeries d’auteuil. Nu ocoliți zona Grands Magasins, locul pentru care Parisul se mai numește și Capitala Modei, cum ar fi Place Vendôme și Faubourg Saint-Honoré. De la Mexicul revoluționar la Egiptul suprarealist, de la sărbătorile de la Versailles la Tino Sehgal, de la Andres Serrano, cel care a provocat America, la imperiala Annette Messager, Parisul îi așteaptă pe iubitorii de artă. În timpul Vechiului Regim, la Castelul Versailles, sărbătorile și petrecerile erau probleme la fel de serioase ca
Sărbătorile de Crăciun între Paris, Capitala Luminilor, satul lui Moș Crăciun din Disneyland, Lyon și Alsacia by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105896_a_107188]
-
Întâlnirea nebănuită dintre o mașină de cusut și o umbrelă de ploaie pe o masă de autopsie" Un artist pe care trebuie să-l redescoperim Expoziția etalează peste 100 de opere ale pictorului suprarealist, care subliniază ambiguitatea reprezentării în artă. În 5 secțiuni, retrospectiva revine asupra elementelor la care Magritte n-a încetat să se refere de-a lungul creației sale: focul, umbra, draperiile, cuvintele, corpul fracționat. Organizatorii subliniază aportul artistului la suprarealism, revenind
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
la nivel vizual, dar și pe erotismul operelor sale. De la primele sale colaje la celebrul tablou "Imperiul luminilor", ea nu ilustrează numai visele, ci și metamorfozele. Un atac împotriva realității raționale. Expoziția propune vizitatorilor de a urmări cronologic evoluția pictorului suprarealist și jocul său în raporturile dintre cuvânt și reprezentare, precum în tabloul " Aceasta nu este o pipă". Ea aduce noi elemente despre Magritte, oferind o nouă semnificație. Un artist pe care trebuie să-l redescoperim. Rene Magritte a creat cea
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Bruxelles, lucrând apoi în domeniul graficii publicitare. Frecventează grupul "Dada", artiștii de avangardă, debutând cu compoziții abstracte. Împreună cu Marcel Lecomte, Camille Goemans, Paul Nouge, E.L.T. Messens, formează în 1924 un grup realist și editează revistele Esophage și Marie, de orientare suprarealistă. Apoi, stabilindu-se la Paris, vine în contact cu grupul suprarealiștilor, din care făceau parte Dali, André Breton, Paul Eluard ș.a. Magritte filtrează într-un mod personal experiența lui De Chirico, ca și propunerile apărute în ambianța artistică franceză. Participă
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
lui Hegel, Arta de a trăi). Construiește formele cu acuratețe, vădind buna sa formație academică, interesându-se totodată de culoare pe care o consideră un factor important în conceperea operei de artă plastică. Un suprarealist fără dogmă Despre toți pictorii suprarealiști, de la Max Ernst la Salvador Dali, de la Yves Tanguy la René Magritte, se poate afirma cu siguranță că au fost originali în sensul că nici nu au copiat și nici nu au fost copiați, deși unii dintre urmașii lor au
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
într-o confruntare poetică. După cum este cunoscut, Magritte a scris foarte mult: scrisori, foiletoane, manifeste, considerații clarificatoare cu privire la intențiile sale. În 1922 se produce ruptura de dadaism și, după doi ani de frământări, căutări și tensiuni polemice, se constituie Grupul suprarealist. În manifestul Arta pură, pe care l-a semnat în 1922 împreună cu Victor Servranckx, Magritte a evidențiat importanța legăturii dintre inteligență și subtilitate în dezvoltarea artei. În 1927 se stabilește lângă Paris. Inițiază contacte cu câțiva artisti plastici printre care
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
inteligență și subtilitate în dezvoltarea artei. În 1927 se stabilește lângă Paris. Inițiază contacte cu câțiva artisti plastici printre care se numără Hans Arp, Joan Miro, Salvador Dali și cu poeții Paul Eluard și André Breton. Se încadrează în Grupul suprarealist parizian. Din această perioadă datează compoziția Îndrăgostiții. Vălurile care ascund chipurile personajelor sugerează universalitatea iubirii. Mișcarea suprarealistă se extinde în mediile artistice din țările Europei, dar cunoaște convulsii interioare care duc la noi separări din pricina vederilor social-politice, astfel încât se delimitează
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
plastici printre care se numără Hans Arp, Joan Miro, Salvador Dali și cu poeții Paul Eluard și André Breton. Se încadrează în Grupul suprarealist parizian. Din această perioadă datează compoziția Îndrăgostiții. Vălurile care ascund chipurile personajelor sugerează universalitatea iubirii. Mișcarea suprarealistă se extinde în mediile artistice din țările Europei, dar cunoaște convulsii interioare care duc la noi separări din pricina vederilor social-politice, astfel încât se delimitează două direcții și anume: cea anarhistă "ortodoxă" a lui A. Breton, care respinge ideea oricărui control, chiar
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
scrisoare din iunie 1946, adresată de pictor lui Breton, se precizează că "noi nu trăim să facem profeții care să provoace suprarealismul", insistând asupra necesității unei schimbări. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, atunci, în muzeele suprarealiste, vizitatorii se vor plictisi precum o fac în celelalte muzee". Referirea la realitate și mister nu a fost pierdută niciodată, chiar dacă pictorul a căutat noi căi de comunicare între ele. "Vreau să pictez numai tablouri care evocă mister cu același
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
se bazează pe autenticitatea marcantă a artistului. În același timp, poate fi subliniată o serie de caracteristici principale care deosebesc pictura sa de așa-numita "pictură modernă". Demersul lui Magritte în pictură s-a bazat, încă de la începutul perioadei sale suprarealiste, pe o declarație a cărei implicație a putut fi înțeleasă mult mai târziu și anume că cea mai fidelă copie a obiectelor și a lucrurilor determină spectatorul să-și pună întrebarea asupra înțelesului propriu al tabloului. Realitatea și arta vizuală
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
a lucrurilor determină spectatorul să-și pună întrebarea asupra înțelesului propriu al tabloului. Realitatea și arta vizuală au conviețuit foarte bine de-a lungul celor mai importante momente. Magritte a dorit ca prin intermediul "cunoscutului" să descopere "necunoscutul". Niciunul dintre pictorii suprarealiști francezi nu a acționat mai puternic decât Magritte prin celebra sa declarație despre frumusețea întâlnirii neașteptate și nepotrivite a obiectelor și anume: "Frumos... precum întâlnirea nebănuită dintre o mașină de cusut și o umbrelă de ploaie pe o masă de
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
care mă recunosc și pe care vi-l recomand! Aici nu mai sunt străin. Și aceasta reconfortează. Pe de altă parte, Helmut Stürmer ne convoacă la un rendez -vous cu Urmuz și Fuchsiada pe care o descopeream prima oară, aventura suprarealistă de o complexitate verbală și vizuală derutantă, ludic excitantă, împlinită sub ochiul unei prezențe "fantomatice" a regizorului: Helmut Stürmer. El se agită pudic, melodic și dezinvolt, grație unei proiecții pe ușa ce servește de prag între exterior și interior. El
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
o știință la fel de exactă ca geometria) să i se poată aplica și prozei lui Céline. Dar Buz ia doar "stilul de suprafață" și îl combină - dacă ar fi să ne luăm după totalul obscur al acestor proze - cu un element suprarealist: dicteu al gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune (André Breton). Desigur însă că procedeul elipselor nu era suficient pentru a declanșa degringolada de impresii, gânduri, vorbe, vise: Buz introduce și caracterele italice (prezente în proporții nesemnificative în primele
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
de film-cult și premiată pentru cel mai bun actor (Thomas Fisher) și regizor la Festivalul Fantasporto, Portugalia. Regizat de Ben Hopkins, aflat la al doilea film (după debutul cu Simon Magus) și făcut din improvizații video în alb/negru, gaguri suprarealiste și cu un buget la fel de mizerabil ca și cel al lui It Happened Here (al cărui plot deviant îl reflectă, oarecum), e o comedie neagră excentrică și debordînd de imaginație despre sfîrșitul lumii adus de un străin à la Zelig
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
europeană” nu sunt accesibile, în vreme ce „europenii” au acces la toate facilitățile orașului belgian - ale cărui impozite nu le plătesc. Pentru cine cunoaște și apreciază orașul Bruxelles, e destul de clar, totuși, că anarhia pacifică a acestei capitale - melancolice ca Jacques Brel, suprarealiste ca René Magritte, visătoare ca o muzică de Maurice Maeterlinck, multicoloră ca un tablou de Pieter Bruegel - va depăși cu un compromis inteligent hotarul dintre capitala Belgiei și capitala Europei.
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
-le astfel o notă de fin romantism, sau cele viu, dar nu țipător colorate, cu pelerine lungi și pălării fanteziste din petrecerea mascată, reliefând zborul și mirajul aripilor, împreună cu scenografia simplă dar de mare efect, au povestit aproape singure fantezii suprarealiste în care visele se contopesc cu realitatea. În ceea ce-i privește pe interpreți aș spune ca s-au descurcat binișor toți. Doar că vedetele incontestabile ale serii au fost Vlad Toader - „Bufonul” cu tehnica și carisma lui recunoscută și, Adela
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]