6,950 matches
-
Nu, domnule. - Ei bine, Ramos imobilizat în cătușe a fost figura serii. Ea spuse: - Știți mai bine decât mine că singurul motiv pentru care se afla la fața locului era ca să fie filmat riscându-și viața aia blestemată în căutarea supraviețuitorilor... Sunt curioasă, domnule: Ramos va candida pentru a fi reales în curând? Până și simpla confirmare a unor asemenea comentarii te poate scoate devreme la pensie. Sau fără pensie. Marlow nu spuse nimic. - Și care e...? - Concluzia? Buzele lui Marlow
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de la atacul de la Pearl Harbor, armatele japoneze care Încercuiau Shanghai-ul luaseră În stăpînire Așezarea Internațională. Marinarii care capturaseră vasul american Wake și ocupaseră Bundul Își sărbătoreau victoria mergînd În pas de paradă prin fața hotelurilor și a băncilor. Între timp, supraviețuitorii răniți de pe vasul Petrel și civilii englezi care ajutaseră la salvarea lor rămăseseră pe bancul de nisip, lîngă gura de scurgere. Un grup Înarmat al poliției militare coborîse de pe debarcader și venise printre ei. Căpitanul Polkinhorn, rănit la cap, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
străbată ieșirea de incendiu. O scară de metal ducea la aripa opusă, legată print-un pod ruginit de salonul aflat sub cel al lui Jim. Jimse coborî repede scara și traversă podul. Undeva, la acel etaj, erau tatăl lui și supraviețuitorii de pe vasul Petrel. Ferestrele salonelor care dădeau spre pasarelă fuseseră vopsite În negru, pentru camuflaj. Sub privirile mirate ale orfanilor, străbătu pasarela, Înconjurînd aripa clădirii. Ușa din spate a salonului era Închisă, dar cînd apăsă pe clanță, copiii chinezi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Ransome era deseori nesigur de el Însuși, la fel cum era de furtul lui Jim. — Trebuie să-i dau cîte ceva lui Basie, de cîte ori Îl văd. — Știu. E un lucru bun că ești prieten cu Basie. E un supraviețuitor, deși supraviețuitorii pot fi periculoși. Războaiele există pentru oameni ca Basie. Doctorul puse roșiile În mîna lui Jim. Vreau să le mănînci tu, Jim. Am să-ți dau eu altceva pentru Basie. — Doctore Ransome... Jim căuta o cale ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
deseori nesigur de el Însuși, la fel cum era de furtul lui Jim. — Trebuie să-i dau cîte ceva lui Basie, de cîte ori Îl văd. — Știu. E un lucru bun că ești prieten cu Basie. E un supraviețuitor, deși supraviețuitorii pot fi periculoși. Războaiele există pentru oameni ca Basie. Doctorul puse roșiile În mîna lui Jim. Vreau să le mănînci tu, Jim. Am să-ți dau eu altceva pentru Basie. — Doctore Ransome... Jim căuta o cale ca să-l liniștească. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
limbă latină ale lui Jim, dar se plictisea redepe, așa Încît Jim hotărî să nu recite tot timpul trecut al verbului amo. — Am Învățat și cîteva cuvinte noi englezești. „Pragmatic“, de pildă, la care Basie Îl privi cu tristețe, și „supraviețuitor“. — Supraviețuitor? chicoti Basie. E un cuvînt folositor. Tu ești un supraviețuitor, Jim? — Păi... Doctorul Ransome nu folosise cuvîntul ca un compliment. Jim Încercă să-și amintească alt cuvînt interesant. Basie nu folosea niciodată aceste cuvinte, dar părea că le pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
latină ale lui Jim, dar se plictisea redepe, așa Încît Jim hotărî să nu recite tot timpul trecut al verbului amo. — Am Învățat și cîteva cuvinte noi englezești. „Pragmatic“, de pildă, la care Basie Îl privi cu tristețe, și „supraviețuitor“. — Supraviețuitor? chicoti Basie. E un cuvînt folositor. Tu ești un supraviețuitor, Jim? — Păi... Doctorul Ransome nu folosise cuvîntul ca un compliment. Jim Încercă să-și amintească alt cuvînt interesant. Basie nu folosea niciodată aceste cuvinte, dar părea că le pune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Jim hotărî să nu recite tot timpul trecut al verbului amo. — Am Învățat și cîteva cuvinte noi englezești. „Pragmatic“, de pildă, la care Basie Îl privi cu tristețe, și „supraviețuitor“. — Supraviețuitor? chicoti Basie. E un cuvînt folositor. Tu ești un supraviețuitor, Jim? — Păi... Doctorul Ransome nu folosise cuvîntul ca un compliment. Jim Încercă să-și amintească alt cuvînt interesant. Basie nu folosea niciodată aceste cuvinte, dar părea că le pune la păstrare pentru zile mai bune, de parcă s-ar fi pregătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
oferit cu dragoste și stimă tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu buchete de flori. La ora 10, 30 aeronava prezidențială a decolat de pe Aeroportul Otopeni, Îndreptându-se spre Budapesta ... De ce nu cade odată și aeronava asta prezidențială... Povestea cu supraviețuitorul unei catastrofe rămas singur pe lume: O planetă moartă cu un singur cetățean. Hotărârea să se sinucidă. Se aruncă de la etaj. În timp ce cade, undeva Într-o cameră zbârnâie un telefon, apoi se zdrobește cumplit de caldarâm. Vară, anotimp, ce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nu mă așteptasem ca posibilitatea de a alege să îmi fie oferită așa de ușor. Nu exista nici o dovadă asupra adevăratei mele identități. Nu exista nici un indiciu despre cine fusesem în trecut. Crucea Roșie nici măcar nu mă pusese pe lista supraviețuitorilor. Conform datelor lor, probabil murisem în timpul marșului forțat sau imediat după aceea, în Mauthausen. Ar fi putut avea dreptate dacă soldatul german - care nu arăta mai arian decât ofițerii SS ce ne duceau spre vest sau mai uman decât nenorocitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
inferioară; în parcarea gării până într-o seară când m-a întrebat dacă mașina mea era cea pe care a văzut-o când a trecut pe lângă gară în acea după-amiază. Gările o tulburau. Sora ei îi spusese povestea unuia dintre supraviețuitorii celor mult prea multe vagoane pentru vite, care s-a așezat pe șine și a așteptat să treacă trenul peste el. Accidentul, dacă putem să îi spunem așa, a oprit trenurile din ambele direcții timp de ore întregi. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
în priviri. —Face parte din campanie. Este o listă de persoane cărora trebuie să le scriem. Tatăl Annei Frank este pe listă. Ți-am zis că încă trăiește. Locuiește în Elveția. —Elveția, am repetat eu. Îi văzusem numele pe lista supraviețuitorilor de la Crucea Roșie. Citisem despre el într-un articol scris cu ocazia publicării jurnalului. Dar acele reportaje erau la fel de iluzorii ca și zvonurile. Acum el se afla în bucătăria mea. Nu puteam să mă mai prefac că nu există. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
despăturit-o. Din nou, numele meu era așezat deasupra cifrelor. Ochii îmi alunecau pe pagină. Autorul, care îl reprezenta pe domnul Otto Frank, voia să mă informeze că listele oficiale ale Crucii Roșii nu conțineau nici un Peter van Pels la supraviețuitori. Ultima dată când domnul Frank l-a văzut pe Peter van Pels, care se ascunsese cu el în Prinsengracht 263, a fost în spitalul de la Auschwitz. Amintirea era extrem de dureroasă pentru domnul Frank. Îl rugase pe băiat să rămână. Băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
a crezut. Cel puțin s-a prefăcut că nu mă crede. I-am spus despre scrisoarea către Otto și despre răspunsul de la avocații lui. Poate nu se preface. La urma urmei, când numele dumneavoastră nu a fost pe lista de supraviețuitori, a tras concluzia că sunteți mort. Trăiește cu această tristețe de mult timp. Poate că e prea dureros pentru dânsul să mai nutrească vreo speranță. — Dacă este atât de distrus, de ce a denigrat amintirea tatălui meu? Se teme să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Nu voiam să merg cu mașina până la New York. Nu sunt singurul psihiatru din New Jersey. De data asta nu i-am răspuns. — Nu v-au mai spus și altceva despre mine? — Nu îmi amintesc. — Deci nu știți că lucrez cu supraviețuitorii din lagăre? — Nu am nimic în comun cu acei oameni. Ei sunt speriați. Ei trăiesc în trecut. Eu l-am lăsat în urmă. Dar aveți această poveste în comun. Hârtia pe care tocmai ați citit-o este înregistrarea unui interviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
toată lumea: niște bătăi transmise ca un semnal unic de către partea nordică, distrusă, a globului pământesc și interceptate de acel ultim țărm, peste care plutea norul letal, tălmăcit ca o vagă speranță; aceste bătăi ar putea fi încă un semn al supraviețuitorilor și, în cazul ăsta, mai mult decât o ușă desprinsă din rosturile ei și bătută de vânt. Și mama săpa în grădina care se întindea în fața ferestrei mele până la câmpie și izlaz răzoare pline de flori. Ea, care pe timpul războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
a remarcat impertinența. Faptul că am împărtășit aventura cu petrecerea origami și prima ta întâlnire cu Ed ne-a legat. Eram ca victimele unei răpiri care au trecut prin traume inimaginabile împreună. Am oftat. —Așa că ați format grupul privat al supraviețuitorilor? Maria a zâmbit. — Pur și simplu ne-am dat seama că nu ne uram, asta-i tot. Și în timp ce totul o luase razna, a fost bine să avem cu cine discuta despre tot ce se întâmpla, cineva care cunoștea toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
auzise la Veneția, cu o vară Înainte, despre un membru al unei vechi familii venețiene care se călugărise sau era pe cale să se călugărească, dar care era practic răpit de la mânăstire și obligat să se Însoare, pentru că era ultimul descendent supraviețuitor pe linie bărbătească din familie, care, altfel, ar fi urmat să se stingă. Decise să plaseze acțiunea piesei În Anglia sfârșitului de secol XVIII, Într-una dintre enclavele vechii nobilimi catolice, care Își practica religia fără zarvă În zilele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
hotărât spre Kensington. 3 Așa Începu convalescența lentă a spiritului. Duminică dimineață se trezi cu mult Înaintea zorilor cu un oribil sentiment de depresie și Își aminti imediat și cauza. Fără speranța de a mai adormi, rămase În pat, ca supraviețuitorul unui naufragiu aruncat pe nisipul rece al unei plaje pustii, prea ostenit și demoralizat pentru a se târî dincolo de limita fluxului, abia mai păsându-i dacă trăiește sau moare, lăsând vălurelele descurajării să se spargă deasupra sa. Ce Îl supăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
atunci când un văr de-al mamei mele, unchiul Franz, care, poștaș fiind, s-a numărat printre apărătorii Poștei Poloneze din Piața Hevelius, a fost împușcat imediat după sfârșitul scurtei lupte, conform ordinului dat de germani, la fel ca aproape toți supraviețuitorii. Judecătorul militar care a motivat, rostit și semnat sentințele de condamnare la moarte a mai fost încă multă vreme după sfârșitul războiului în poziția, prin nimic periclitată, de a semna sentințe în calitatea sa de judecător în Schleswig-Holstein. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
țânțari. Mai târziu își va afla refugiul acolo, asemenea mie, Oskar Mazerath, înainte să fi fost urmărit și supus la cazne de către copiii din vecini. De acolo exersa cântatul cu efecte la distanță; pentru mine, însă, a devenit important cufărul supraviețuitor. Văd petele de soare pe pielea lui jupuită. Nu, nu a existat nici un porumbel al cărui uguit să-mi atragă atenția. Mie și numai mie mi-a revenit privilegiul de a-l descoperi în apropierea locului meu secret de citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de zile îi datoram exepriențe cinematografice care, precum Ștrandul de pe râul Tenne, nu le erau „permise tinerilor“. Oare încă de atunci am văzut, prin fanta de lângă aparatul de proiecție, imediat după jurnalul săptămânal, în care Goebbels stătea la taclale cu supraviețuitorii în fața ruinelor, filmul Kolberg, care îndemna la rezistență, cu Heinrich George în rolul principal? Mai târziu, nu mai știu cine spunea în șoaptă că unii dintre băieții care, în timpul filmărilor, avuseseră de luptat cu vitejie și în costume de epocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fi fost de găsit, de asemenea, și bucăți de trupuri. ăsta a fost băiatul care adineaori cânta încă atât de bine la muzicuță? Îl recunoșteam pe, infanteristul pe ai cărui obraji se usca spuma de ras... Printre cadavre se târau supraviețuitori - sau stăteau încremeniți ca și mine. Unii urlau, deși nu erau răniți. Cineva scâncea ca un copil mic. Eu am rămas locului, în pantalonii uzi de pișat, și mă uitam la doi pași de mine, la trupul sfârtecat al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ea a durat până în visele din primii ani de după război. Nu, dureri tot nu aveam. Ațipeam doar pentru scurt timp, pentru ca tot mereu să tresar speriat. Și până la urmă tot am dormit, nu știu cât. Când mărfarul a oprit la destinația finală, supraviețuitorii și morții - omul de lângă mine - au fost descărcați. Un medic de campanie, care ținea lista aici, i-a sortat pe cei răniți ușor și pe răniții grav. O privire era de ajuns. Cât de repede mergea! Meißen, străvechiul oraș cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
proaspăt călcate, se străduia zadarnic, atâta timp cât noi, așadar și eu, nu voiam să credem ceea ce ne arăta el: fotografii alb-negru, imagini din lagărele de concentrare Bergen-Belsen, Ravensbrück... Am văzut mormanele de cadavre, cuptoarele. Am văzut oameni flămânzi, morți de foame, supraviețuitori din care nu mai rămăsese decât scheletul, imagini dintr-o altă lume, de necrezut. Iar frazele noastre se repetau: „Și ziceți că germanii au făcut asta?“. „Niciodată germanii n-au făcut așa ceva!“ „Germanii nu fac așa ceva.“ Iar între noi spuneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]