162,438 matches
-
de a institui o tradiție locală a scriiturii românești; pe de altă parte, multe dintre aceste versiuni (de n-ar fi decât echivalentele joyciene și faulkneriene ale lui Mircea Ivănescu) sunt autentice monumente de limbă română. Adaptându-se la asemenea surse, Angela Martin obține în traducerea de față rezultatee ce merita, după mine, sagacele diagnostic călinescian despre scrisul lui Rebreanu: ăFrazele, considerate singure, sunt incolore că apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
cîntăreți ai iubirii nu erau deloc și iubiți. Mulți trubaduri, spune Paz, nu ajungeau niciodată la o relație reală cu doamna inimii lor, pentru că rezervă lor s-ar fi datorat, între altele, prea mării distanțe care îi separă de doamne. Sursă mai temeinică a acestei rezerve s-ar putea să fi fost, totuși, faptul ca trubadurii erau poeți profesioniști, care scriau despre un sentiment abstract, complet detașat de persoana lor. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că a existat o dragoste în
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
Dos Passos sau Ken Kesey, cu a sa Licitație în garajul lui Kesey, uriaș "document" al generației "hippie") ba chiar din "Informație bibliografica falsă", fapt care ne aruncă direct în spațiul literar al... postmodernismului, cu autori care își inventariază necontenit sursele, ca Borges sau și le parodiază că Mircea Horia Simionescu (Bibliografia generală). De altfel, Alexandru Călinescu va zăbovi, în Utopia postmodernista, asupra principiilor postmodernismului, înregistrând, printre altele, redescoperirea trecutului (caracterul sau "istorist"), poziția critică față de structuralism (prin reluarea dialogului cu
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
în care au fost făcute cuiva de către cineva, dar devin în clipa imediat următoare simplă legendă sau zvon. Istoria lui Schmitt este, din acest motiv, o istorie a narațiunilor despre gesturi sau a imaginilor care le conserva, o căutare a surselor care le evocă, le comentează și în felul acesta le păstrează, indiferent cît de discutabila ar fi depozitarea lor. Intenția lui Schmitt nu este de a crea o tipologie a gesturilor; de altfel, nimic mai neinteresant decît o istorie constatativa
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
nu doar exterioare". Păstrîndu-și conștiința de "criptoservitoare", deci preluînd exclusiv corvezile îngrijirii familiei și casei, femeilor le rămîne puțin timp pentru autodezvoltare, ceea ce se resimte în plan profesional. E și vina lor. Că și Cristina Cărtărescu, Mihaela Miroiu identifica adevărată sursă a temerilor masculine: În România există destui bărbați simpatetici față de feminism. Puțini dintre ei și-l doresc însă în propria casă sau în propria instituție. Nu feminismul îi sperie, ci întrupările lui în femeile reale lîngă care își petrec viața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
România, si nu un fragment din vreun discurs pe la Babadag al lui Iliescu, ori chiar, Doamne ferește, una din ieșirile antioccidentale ale lui Ceaușescu! Incredibil, de sute de ori incredibil! Așadar, pentru dl Emil Constantinescu Occidentul rămâne același model odios, aceeași sursă de prostire a populației române, acelasi pericol pentru ființă națională de care vorbeau antecesorii săi într-ale președinției! În acest context, în care structurile rămase intacte ale comunismului domină justiția, armata și forțele polițienești, se explică de ce dl Constantinescu începe
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
de minți la fel de subtile, la fel de exersate în lectură și cu un vocabular la fel de bogat că al ziaristei - s-au dus de mult. * Tot ignoranța și impostura denotă și articolele traduse din publicații în limbi de circulație, fără nici o indicare a sursei, și uneori semnate cu dezinvoltura de traducător în calitate de autor. Procedeul incorect e evident cînd în text sînt nume rusești, poloneze, cehe etc. păstrate cu grafia franceză sau engleză. De exemplu, în COTIDIANUL nr. 246 am putut cîți titlul de o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
ploicica", 2150) sau mijloace expresive și orale de realizare a sensului superlativ: "ninge cît vedem cu ochii" (2699). Semnale orale, dependente de existența unei perspective subiective sînt și folosirea prezumtivului ("o fi mai cald, dar...", 2692), luarea unei distanțe față de sursa informației ("în următoarele zile, cică ninge, sufla vîntul...", 2673) sau metaforă depreciativa ("ghiveci" de soare cu ceață", 2676). Frecvente sînt metaforele animiste, în care factorii meteorologici sînt agenți - " Se zbîrlește vîntul" (RL 2116, 1997, 11); "vîntul ne ăomoară" (2014) iar
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
se asociază nu o dată cu o sete de supunere. Oare revoltă profeților biblici mînioși, la care a fost raportat Arghezi, n-are că fundament o paradigmă divină, o adorație mistica? Oare acel profet modern care a fost Léon Bloy - negreșit o sursă de inspirație pentru poetul român - n-a pornit, în fastuoasele-i diatribe, de la structura unui homo religiosus? Obiectul admirației aprinse a lui Arghezi, din deceniul patru (poate cel mai pregnant al întregii sale publicistici) a fost regele Carol al II
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
treptat, pentru informare, începe să studieze sistematic cărți de istorie. De aici pînă la elaborarea unor studii de istoriografie nu e decît un pas. Dl. Sorin Alexandrescu l-a făcut. Desigur, aceasta nu o face prin examinarea unor documente de sursa primară sau a lecturii presei timpului, ci prin lectură unor cărți bizuite pe o bună documentație. Rezultă, de aici, studii de "joc secund", în care interesul cade pe nuanțarea punctelor de vedere și pe formularea unor concluzii mai totdeauna fecunde
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
un politician nu atît secret, cît abulic: nu ascunderea intențiilor de a acționa l-a caracterizat, cît incapacitatea de a le realiza". Prin astfel de fine aprecieri, scuzam faptul că tot studiul se sprijină, în citări, pe o singură carte (sursă documentara), cea a d-lui Stan Apostol despre Iuliu Maniu. Aștept cu interes al doilea volum al cărții d-lui Sorin Alexandrescu. Sorin Alexandrescu, Paradoxul român. Editură Univers, 1998
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
conflictuale de același tip. Iar cînd un singur guvern are la activ două mineriade, ce e mai important - că minerii n-au ajuns la București sau că în România există mișcări de refuz al reformei? Cînd aceste mișcări violente devin sursă de dispute politice, iarăși e greu să-și închipuie un observator de la distanță că România tocmai a izbutit să-și rezolve chestiunile care țin de funcționarea statului de drept, cum afirma o mare parte a comentatorilor politici de la noi. Cu
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
asemenea știre apare în chip diferit în diferite ziare nu trebuie privit, neapărat, drept o dovadă de neprofesionalism din partea ziarelor, ci ca o probă că în momente importante, la noi nu stie stînga ce face dreapta și că, dintr-o sursă foarte credibilă poți lua o știre, iar din altă sursă, la fel de credibilă, poți obține cu totul altceva. * ADEVĂRUL de luni reia o declarație a unei deputate PRM pentru BBC prin care aceasta recunoaște că liderii locali ai PRM au participat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
trebuie privit, neapărat, drept o dovadă de neprofesionalism din partea ziarelor, ci ca o probă că în momente importante, la noi nu stie stînga ce face dreapta și că, dintr-o sursă foarte credibilă poți lua o știre, iar din altă sursă, la fel de credibilă, poți obține cu totul altceva. * ADEVĂRUL de luni reia o declarație a unei deputate PRM pentru BBC prin care aceasta recunoaște că liderii locali ai PRM au participat la mineriada, dar nu în calitate de membri ai acestui partid, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
Rodica Zafiu În structura și în limbajul anunțurilor publicitare ale ghicitoarelor, prezicătoarelor, vrăjitoarelor etc. se mai pot descoperi destule lucruri interesante. Pentru a sistematiza puțin "domeniul de cercetare", aș adaugă că reperelor deja discutate - nume, calitate ("profesie"), sursa a competenței (moștenirea harului) - li se adaugă alte informații și argumente aproape obligatorii: spațiale (adresa, rază de acțiune, călătorii, renume în afara granițelor, mediatizare etc.) și metodologice (instrumente, procedee, cazuri tratate). Reperele spațiale completează repertoriul onomastic pe care l-am discutat
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
un fel de mumie eterica, nu atât pentru a se supune vreunei necesități, cât, mai degrabă, pentru a-și verifica puterea gratuită de a construi an registre diferite. Și an această sărăcie extremă, ăn această materie deșertica, artistul găsește nenumărate surse pentru voluptăți rafinate. Gestul sumar dinainte devine acum axiomatic, un adevărat ritual de ăntemeiere, după cum raportarea la gol, la acestă metaforă a neantului, poate alimenta subtil o dorință secretă de posesiune demiurgica. Dacă umilință sau vanitatea se situează aici an
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
filmului finlandez. 18-22 octombrie (printre acestea numărându-se și două: Juha - filmul din 1936, al lui Nyrki Tapiovaara și cel din 1999 semnat de Aki Kaurismäki - creații ce meritau să fie văzute și pentru că demonstrau exemplar cum, pornind de la aceeași sursă literară, se pot realiza două filme bune, dar total diferite că stil, registru dramatic, interpretare actoriceasca); Gală filmului ceh. 26-29 octombrie unde ne-am delectat revăzând excelentul Kolja, semnat Jan Sverak și am descoperit un neliniștitor Sekal trebuie omorât, film
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
Manolescu Titlul editorialului meu nu este, din păcate, o glumă. Acuzația pe care el o conține a fost formulată și a circulat în media românească și europeană. Am luat cunoștință de ea din ziarul Adevărul, din 11 noiembrie. Indicînd drept sursă postul de radio Deutsche Welle, citat de Agenția RADOR, Adevărul se referea la două articole despre România din cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung (6 noiembrie). Din articolul d-lui Dieter Schlesak, cunoscutul poet român, stabilit în Germania, erau reproduse aceste
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
din Australia. În secțiunea de istorie culturală a limbii române apar și unele mențiuni discutabile: Nicolae Milescu e citat cu titluri de lucrări care n-au fost scrise în românește, iar în ultima parte a articolului - probabil din cauza folosirii unor surse românești mai vechi -, persistă includerea între puținii autori reprezentativi ai secolului a lui Zaharia Stancu. Dincolo de aceste detalii, prezentările domeniului lingvistic românesc alcătuiesc un ghid întru totul recomandabil pentru informarea cititorului străin.
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
motive diferite. Postmodernismul presupunea diversitatea opțiunilor aducând referințe multiple care făceau aluzie la pluralismul cultural și la legitimitatea oricărei alegeri. În schimb, realismul socialist a recurs la pastișa, colaj, fragmentarism, din cu totul alte motive - în primul rând acela de sursa marxista, după care forțele sociale și-ar fi exprimat programul politic prin artă, iar o construcție realist socialistă trebuia, în aceste condiții să țină cont de solidaritatea de clasă, transistorică, si sa se constituie într-o mărturie vie a faptului
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
de determinările contextuale: "un simbol... al disprețului foștilor puternici ai zilei față de cetățeanul de rînd" ("România liberă" = RL, 2028, 1996, 1); "asista nepăsător la o controversă pe spatele amărîtului de cetățean" ("Evenimentul zilei"= EZ, 1051, 1995, 1). Din toate aceste surse, mai cu seamă din conotațiile uzului pentru "ins nedeterminat" și "ins supus legii", s-a constituit tendința de a-l folosi pe cetățean în contexte negative și de a-i asocia o valoare depreciativa. Același proces s-a produs de
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
chiar dacă scris inițial an engleză și tradus de Dana Lovinescu și Anamaria Beligan. Acțiunea se petrece an 1982 ăntr-un burg din Germania unde mai mulți est-europeni și alți defavorizați de istorie se află an lagăr. Autoarea s-a documentat de la sursă, pentru ca an același an 1982 ea ănsăsi a părăsit România și a petrecut șapte luni de lagăr an Germania ănainte de a emigra an Australia. Hotelul Arkadia unde se află cazați Asylbewerber-ii este populat cu figuri (poate prea) simbolice, iar
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
contemporană, conceput în perspectiva tradiționalist- spiritualista. Așa cum, platonic, Nichita Stănescu spunea că poetul nu este decît o moașa de țară, prin al carei ceremonial transcendență se încorporează în text, Sorin Dumitrescu afirmă inplicit că individualitatea artistică se resoarbe în transparență sursei și că gestul individual este deplin doar dacă el se gaseste la capătul unei mecanici divine. Citită în această cheie doctrinara și privită în ordinea ei interioară de o coerentă impecabila, expoziția Rudenie și patrimoniu este unul dintre cele mai
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
a justificat absența reformelor pentru că era NATO cu ochii pe liniștea din țara noastră anima acum ideea armoniei cu ochii la ceas. Frenezia combinațiilor politice post Helsinki răzbate de cîtva timp în ziare venind dinspre partidele din coaliție sau dinspre surse aflate în medii bine informate. În precedentă legislatură, presa a dat de nenumărate ori că sigură înlocuirea premierului Văcăroiu, iar sursele furnizau și numele înlocuitorului și echipa ministerială de rezervă. În timp ce ziarele făceau și desfăceau guverne de schimb, dl Văcăroiu
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
ceas. Frenezia combinațiilor politice post Helsinki răzbate de cîtva timp în ziare venind dinspre partidele din coaliție sau dinspre surse aflate în medii bine informate. În precedentă legislatură, presa a dat de nenumărate ori că sigură înlocuirea premierului Văcăroiu, iar sursele furnizau și numele înlocuitorului și echipa ministerială de rezervă. În timp ce ziarele făceau și desfăceau guverne de schimb, dl Văcăroiu și-a dus misia pînă la alegeri, plus prelungirile de pînă la predarea Palatului Victoria noului guvern. PDSR-ul nu aștepta
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]