2,093 matches
-
pentru aleșii locali: riscul politic redus pe care îl prezintă acestea. Mai mult decât o chestiune între cetățeni și reprezentanții lor, comunicarea la nivelul orașelor devine o afacere a profesioniștilor și a consiliilor aleșilor. Dacă în cadrul unui oraș comunicarea poate suscita ironia sau sarcasmul unora dintre locuitorii săi, rareori se întâmplă ca ea să declanșeze o adevărată opoziție activă. "Aici e paradoxul: marea vizibilitate a acestor acțiuni nu înseamnă neapărat și punerea lor în discuție pe agenda politică"486. În anumite
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
opoziție activă. "Aici e paradoxul: marea vizibilitate a acestor acțiuni nu înseamnă neapărat și punerea lor în discuție pe agenda politică"486. În anumite circumstanțe, formula consiliilor de cartier poate să blocheze înscrierea pe agenda politică a unei probleme care suscită dezbateri și mobilizări. Astfel, în timp ce presa locală reflectă neliniștea diferitelor asociații și locuitorilor pricinuită de proiectul de a înălța un obelisc într-o piață importantă din Bordeaux, primarul s-a mulțumit să reamintească ferm în cadrul consiliului de cartier respectarea condițiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ajungând o forță invizibilă, eficientă tocmai prin faptul că pare invizibilă, un factor de rutină. Problema influenței nu a fost doar o opțiune determinată de factori ideologici, de rațiuni comerciale și politice, ci constituie, în mod obiectiv, o temă care suscită interes, preocupare, chiar îngrijorare. Acești factori intrinseci, „obiectivi” s-au conjugat și cu un climat favorabil la nivelul opiniei publice. Aflată încă sub înrâurirea experienței din primul război mondial, a știrilor cu privire la iminența celui de-al doilea, dar și sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
conștient că marile trusturi de presă, posturile de radio, agențiile de publicitate erau din ce în ce mai preocupate de efectele comunicării de masă și, prin urmare, erau dispuse să investească sume uriașe pentru a descifra aceste efecte. Încă de atunci, cercetările sale au suscitat, într-o manieră rămasă unică, interes atât din partea oamenilor de afaceri, cât și a cercetătorilor, a lumii academice în general. Lazarsfeld lansează conceptul cercetare administrativă, prin care înțelegea cercetare empirică, inițiată ca răspuns la o frământare publică, la o solicitare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
anilor 1960, după cum remarcă Grafmayer, cercetările se orientează masiv către o reformulare critică a problemelor ridicate de comanda publică și au ca scop evidențierea determinanților economici și politici ai fenomenului urban. Spre sfârșitul anilor 1970, activitățile de natură monografică au suscitat în Franța un nou interes, din motive care țineau în același timp de istoria internă a sociologiei, cât și de evoluția societății înseși. Astfel, făcând bilanțul schimbărilor care urmau să se producă în această disciplină, un număr special al revistei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de educație națională. În ansamblul lor, lucrările reunite în La société des voisins reflectă o parte semnificativă a preocupărilor etnologiei și sociologiei franceze pentru modul de viață urban, într-un context cultural în care alte teme majore de viață urbană suscită periodic interesul științelor sociale, între ele cea a violenței urbane ieșind ostentativ și în spațiul public cotidian (Vezi și Alain Bauer, Xavier Raufer, Violences et insécurité urbaines - 2001 sau Cyprien Avenel, Sociologie des „quartiers sensibles” - 2004). Mihai Pascaru Cf Jean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cinste, virtute, idei luminate decât lui Roland și admiratorilor acestuia; la toți ceilalți nu vedea decât josnicie, ignoranță sau trădare. Ea a inspirat între gului partid această înfierbântare părtinitoare care a contribuit din plin să-i înstrăineze spiritele și să suscite împotrivă-i uri. În multe rânduri i-am făcut reproșuri în această privință Doamnei Roland, și subiectul stârnea între noi discuții destul de aprinse. Îmi amintesc printre altele de o zi când vorbeam despre Ludovic al XVI-lea; ea îi sfâșia
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cina cu ea. Seara ne-am dus să-l vedem pe Talma în Manlius; juca mai mult pentru ea decât pentru public și era răsplătit pentru asta de entuziasmul pe care îl simțea Doamna de Staël și pe care îl suscita în jurul ei. Când am ieșit de la spectacol, ea s-a urcat în trăsură pentru a se înapoia la Coppet. Își încălcase exilul, cu riscul a tot ce ar fi avut de suportat, ca să vină la o reprezentație a lui Talma
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
organizației sale. Pe măsură ce organizațiile au evoluat, conștientizând că esența lor nu constă în resursele materiale, fizice sau tehnologice, ci în resursele umane, s-a impus un nou termen și un nou raport, cel dintre management și leadership. Acest raport a suscitat printre specialiști numeroase controverse. Astfel, unii susțin că cele două concepte abordează în fapt aceeași realitate, se suprapun, alții susțin, dimpotrivă, că între cele două concepte există mai mult decât deosebiri de nuanță, ele referindu-se la două preocupări distincte
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din perspectivă organizațională. Ea ar trebui să motiveze școala în sensul dezvoltării tuturor dimensiunilor sale, inclusiv în planul creșterii calității serviciilor educaționale. În ceea ce privește stabilirea strategiilor și planificarea strategică, deși sunt recunoscute ca două funcții esențiale ale managementului strategic, ele au suscitat printre specialiști adevărate contradicții legate de utilitatea lor reală, motiv pentru care nu putem vorbi de existența unui singur model de analiză a managementului strategic. Astfel, unii au considerat că, atât timp cât pentru organizații învățarea și adaptarea la solicitările mediului extern
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sub influența unor forțe cosmice, care asigură pe mai departe crearea ființelor vii. Continuitatea vieții este asigurată de instinctul de reproducere, unde regresia spre moarte este la fel de posibilă și la fel de instinctivă. Iată o paradigmă a vieții instinctive umane care a suscitat numeroase dispute în rândul specialiștilor, a psihanaliștilor, dar și a medicilor, a naturaliștilor și psihologilor. Cea mai criticată ipoteză a lui Freud a fost cea a existenței și însemnătății unui instinct al morții. Postulatelor biologice ale acestei paradigme Freud le-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
bine documentat (Gross și Brewer, 2007; Marcus et al., 2000; Valentino et al., 2011). Pornind de la astfel de contribuții, ipoteza noastră este aceea că magnitudinea efectelor cadrajelor orientate pe conflict se află în directă legătură cu sentimentele pe care le suscită în rândul privitorilor. Cele trei emoții negative pe care le considerăm inerente conflictului și pe care le vom analiza în cadrul cercetării de față sunt furia, frustrarea și dezgustul. Pe scurt, susținem că încrederea în clasa politică sau în capacitatea acesteia
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
poziție a fost criticată de către Pippa Norris (2000) și alți autori europeni (Holtz-Bacha, 1990), care au argumentat că acest fenomen are cauze multiple și că media nu este principalul vinovat. Îngrijorările legate de efectele nocive ale știrilor politice au fost suscitate, în primul rând, de modul conflictual în care media încadrează politica, accentuând, de fiecare dată, aspectele polemice și scandalurile prezente pe scena politică. Astfel de reflectări ale politicii intră într-o logică a conflictului, în care politicienii apar ca niște
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
acest tip de cadraj pare specific politicii interne, nefiind atât de bine reprezentat în celelalte tipuri de știri (europene și economice). Motivele pentru care cadrajele axate pe conflict au devenit un standard în relatarea politicii sunt numeroase. Dincolo de faptul că suscită interesul publicului, cadrajele conflictuale au câteva caracteristici care le fac să fie preferate de jurnaliști: pot fi personalizate în termeni de personaje (Bennett, 2006), aduc constant episoade noi mereu intervin noi manevre și strategii (Patterson, 1994) -, și, poate cel mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ignorarea ei putând duce la aprecieri exagerate ale efectelor media. Prezentarea circumstanțelor și evenimentelor poate, de asemenea, afecta (în mod indirect) preocupările politice ale audienței. Spre exemplu, creșterea șomajului determină acordarea unei atenții mai mari acestui subiect din partea mass-mediei și suscită îngrijorarea publicului legată de șomaj. Dat fiind că este un subiect de preocupare publică, șomajul întră în situația respectivă și pe agenda politicienilor. Într-un astfel de caz, construcția agendei publice presupune și alertarea de către media cu privire la problemele de interes
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o analiză a relațiilor jurnaliștilor cu sursele de unde își extrag informațiile (în amonte) și cu publicurile cărora le adresează aceste informații (în aval) (Rieffel, 2005/2008, p. 139). Autorul precizează că, dintre aceste trei domenii, al doilea sfera organizațională a suscitat cel mai mare interes din partea cercetătorilor. Primul nivel a produs un număr important de cercetări în special în mediul anglo-saxon. Abordarea autoreflexivă pleacă, pe de o parte, de la așteptările și motivațiile jurnaliștilor și, pe de altă parte, de la percepțiile legate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
investigat, în mod deosebit, în literatura franceză de specialitate. Tabelul de mai jos sintetizează contribuțiile majore la definirea și înțelegerea faptului divers, în contextul informației mediatice. Autor și an al apariției Definiții (elemente de noutate) Roland Barthes (1964) Faptul divers: * suscită proiectarea (identificarea) cu anumite personaje și are, deci, un rol cathartic; * are, de regulă, o formă stabilă: deschidere, intrigă, deznodământ; * suscită un răspuns emoțional din partea privitorilor; * revendică un anume tip de autenticitate prin intermediul "efectelor de real". Jules Gritti (1992) Faptul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
divers, în contextul informației mediatice. Autor și an al apariției Definiții (elemente de noutate) Roland Barthes (1964) Faptul divers: * suscită proiectarea (identificarea) cu anumite personaje și are, deci, un rol cathartic; * are, de regulă, o formă stabilă: deschidere, intrigă, deznodământ; * suscită un răspuns emoțional din partea privitorilor; * revendică un anume tip de autenticitate prin intermediul "efectelor de real". Jules Gritti (1992) Faptul divers: * trimite la semnificații umane mai profunde; * favorizează aspectele tragice; * poate fi de două tipuri: știri scurte sau articole/ reportaje de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de vedere al eficienței, rămâne un subiect controversat. Cert este faptul că media contribuie la o mai bună cunoaștere a subiectelor campaniilor și a pozițiilor adoptate de candidați în legătură cu subiectele respective, iar o competiție strânsă între candidați, prin faptul că suscită mai multă atenție și generează o mai mare cantitate de informație, are mai multe șanse să contribuie la formarea unor alegători informați (Iyengar și Kahn, 2009). Sintetizând, informațiile care circulă către cetățeni sunt un instrument deosebit de valoros în campaniile electorale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Persoanele care se simt furioase sau dezgustate își pot transfera astfel de frustrări asupra celor mai evidente ținte: actorii conflictului, politicienii implicați. Urmând aceeași logică, efectele conflictelor relatate pot avea consecințe negative și asupra jurnaliștilor. Pe termen scurt, conflictele pot suscita mai multă atenție și interes, pe termen lung, însă, ele pot avea un efect de bumerang, crescând neîncrederea în mass-media și în jurnaliștii care supralicitează astfel de informații (cf. Cappella și Jamieson, 1997). O întrebare legitimă în acest context ar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
McDermott, 2008; Gross, 2008; MacKuen et al., 2005; Marcus, 2007). Totuși, Druckman și McDermott (2008) subliniază că impactul emoțiilor este diferit, în funcție de tipul emoției și de subiectul care le-a provocat. Alți autori au investigat dacă tipuri diferite de cadraje suscită aceleași emoții (Gross, 2008), iar distincția a fost făcută între cadraje episodice și cadraje tematice. Cadrajele episodice prezintă o anumită problemă oferind un exemplu concret, un studiu de caz, în timp ce cadrajele tematice plasează problema într-un context mai larg. Cadrajele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
factor explicativ al efectelor cadrajelor din știri axate pe conflict. A început să fie larg acceptat faptul că știrile, prin intermediul cadrajelor folosite, declanșează atât răspunsuri cognitive, cât și emoționale (MacKuen et al., 2010; Valentino et al., 2011), astfel încât investigarea emoțiilor suscitate de cadrajele conflictuale a părut legitimă în contextul acestui studiu. Sintetizând, dincolo de variabilele dependente (cinism, încredere și implicare politică) și de cele independente (cadrajele conflictuale), studiul a investigat posibilitatea existenței, în primul rând, a patru variabile care condiționează impactul cadrajelor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
negativ asupra a) încrederii politice, b) cinismului și c) activismului politic. Ipoteza 1: Cadrajele conflictuale din știri au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele neutre. Informația prezentată într-un unghi conflictual pare să suscite o mai mare atenție din partea privitorilor. Mai mult decât atât, maniera în care sunt prezentate conflictele politice dă naștere la reacții diferite. Controversele lipsite de principii, bazate pe atacuri nefondate îi pot face pe indivizi să resimtă un disconfort psihologic
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de conflicte și, implicit, în declanșarea anumitor reacții față de cadrajele din știri. Frustrarea diferă de activitățile cotidiene motivate de atingerea unui anumit scop și este intrinsec legată de conflict (Marcus et al., 2000). Sintetizând, anticipăm faptul că informația conflictuală va suscita furie, dezgust și/sau frustrare, care se vor traduce într-o creștere a cinismului și o scădere a încrederii și participării politice. Ipoteza 8: Cadrajele conflictuale vor declanșa furie, dezgust și/sau frustrare, care vor amplifica impactul negativ asupra încrederii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
că fiecare informație reprezintă un stimul diferit, care angajează emoții diferite, anticipăm faptul că diferența dintre diversele tipuri de conflicte prezente în știri va produce emoții diferite. Astfel, în funcție de subiectul lor și de maniera în care sunt formulate, conflictele vor suscita furie, dezgust și/sau frustrare într-o proporție diferită. Aceste trei emoții vor amplifica neîncrederea, cinismul și apatia politică. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]