7,731 matches
-
în afară de faptul că sunt membre ale N.A.T.O., mai fac parte și din Uniunea Europeană (organizație suprastatală, având ca obiectiv crearea unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei și căreia statele membre i-au transferat competențe din atributele lor de suveranitate în conformitate cu Tratatul de la Lisabona) se complac într-o asemenea postură? Când Uniunea Europeană, ori cel puțin un segment important al acesteia, se lasă influențată și controlată de către oponentul înveterat în năvăliri peste alții ciopârțind teritorii și înghițind totul în cale (pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Bielorusia, Ucraina și altele au fost părți componente ale acesteia și nu fuseseră subiecte de drept internațional (chiar dacă U.R.S.S. le împinsese pe unele în sistemul O.N.U. ca membre). Este clar că a avut loc o schimbare de suveranitate dezmembrându-se, U.R.S.S. a dispărut și ca subiect de drept internațional, iar din acest trunchi, s-au desprins și s-au constituit ca state suverane-subiecte de drept internațional, cele trei state care înființaseră, la vremea respectivă, Uniunea; dar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
se convine reglementarea respectivă; în caz contrar, înseamnă că își arogă drepturi pe care nu le are, dar pretinde cu aroganță și dictatorial, un drept de control asupra celorlalte state, pe care le tratează a fi vasale și le știrbește suveranitatea. Participând la ea statele dunărene, Convenția de la Belgrad nu devine un tratat cu o participare universală, ci rămâne un tratat cu participare redusă tratat închis, deoarece nu se prevede posibilitatea de aderare la ea și pentru alte state, fiind avute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să se aplice prevederile Convenției de la Barcelona asupra regimului căilor navigabile de interes internațional (1921) o codificare a materiei, la care la care România este parte și care consacră ideea că statele riverane ale unei căi navigabile (fiind întotdeauna supuse suveranității sau autorității lor) sunt cele care stabilesc regimul de navigație; deci, regimul de navigație este opera statelor al căror teritoriu este scos de sub jurisdicția lor teritorială, spre a permite navigația în favoarea statelor neriverane. Dar forța juridică a Convenției de la Barcelona
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a consumat în anul 1958, când Bucureștiul a reușit să convingă conducerea sovietică să-și retragă trupele și consilierii din țara noastră. Aceasta a urmat unui alt act de dezrobire, respectiv, desființarea Sovromurilor, acele societăți mixte sovieto-române, care scoseseră de sub suveranitatea noastră națională peste 40 la sută din economia țării. Apoi, fără ocupația directă militaro-economică, România a putut să-și permită un alt pas hotărâtor, și anume, Declarația din aprilie 1964, prin care ea anunța lumii principiile de bază, pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mijlocii au nevoie, în continuare, de pavăza unor principii de drept internațional, care să le permită să decidă în treburile lor specifice, să-și apere propriile interese, în contextul globalizării europene și mondiale. De aceea, și cedarea unor prerogative de suveranitate națională trebuie să rămână tot un drept suveran al lor și nu unul impus din afară. Din multitudinea de aspecte privitoare la structurile euro-atlantice, ar fi și acela că, bucurându-ne acum de pace, s-ar impune și o justiție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Nici măcar într-un oraș plin de ei. Din obișnuință, măgarul s-a oprit în fața magazinelor lui Moonshy. P.S. Moonshy i se păruse lui Vultur-în-Zbor un om cu care merita să stai de vorbă, chiar și numai pentru că pusese la îndoială suveranitatea ideilor lui Gribb. Dar când s-au așezat în spartana cameră din spate a Magazinului, cea în care se retrăgea Moonshy, nu a mai fost atât de convins de idee. Pe pereți erau lipite afișe galbene, ce îndemnau la sfidarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nu vrea „să afle Zoițica”, „ cum e ea simțitoare...!”. Tipătescu păstrează pentru amicul încornorat o stimă prevenitoare (și în scrisoare se adresează cu epitetul „venerabilul” , ironia fiind subtilă). Această bună organizare a triunghiului conjugal, cu amiciția reciprocă a bărbaților și suveranitatea cunoscută a femeii, convine tuturor. De observat că Trahanache nu-l desemnează pe Tipătescu păzitor al onoarei sale; el are pe lângă „madam Trahanache” rolul cavalerului curtenitor: „trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură”, îl roagă Trahanache pe Tipătescu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
C-tin. Cubleșan, ed. cit., p. 263, se consideră că acest motiv al triunghiului conjugal, prezent și în celelalte două piese amintite (O noapte furtunoasă și D’ale carnavalului), presupune implicații mai ample. footnote>, cu amiciția reciprocă a bărbaților și suveranitatea recunoscută a femeii, situație ce convine tuturor. De observat că Trahanache nu-l desemnează pe Tipătescu păzitor al onoarei sale. Acesta are pe lângă Zoe Trahanache rolul „cavalerului curtenitor”: „trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură”, îl roagă Trahanache
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
în conformitate cu art. 4 al prezentului acord, în scopul exploatării serviciilor convenite pe rutele specificate; 1.4. termenul teritoriu referitor la un stat înseamnă întinderile terestre și apele interioare, apele teritoriale adiacente lor, precum și spațiul aerian de deasupra acestora aflate sub suveranitatea acelui stat; 15. termenii serviciu aerian, serviciu aerian internațional, întreprindere de transport aerian și escală necomerciala au înțelesurile stabilite în art. 96 al convenției; iar 1.6. termenul tarife înseamnă prețurile care urmează să fie plătite pentru transportul pasagerilor și
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
și Guvernul Republicii Zambia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și avere Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Zambia, dorind să promoveze și să întărească relațiile economice între cele două țări, pe baza suveranității naționale și a respectării independenței, a egalității în drepturi, avantajului reciproc și neamestecului în treburile interne, au convenit să încheie o convenție pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și avere, după cum urmează: Articolul 1
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și capital Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Regatului Hasemit al Iordaniei, dorind să încheie o convenție pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și capital, pe baza principiilor suveranității naționale, respectării independenței, egalității în drepturi, avantajului reciproc ��i a neamestecului în treburile interne, în vederea promovării și întăririi relațiilor economice și culturale dintre cele două țări, au convenit după cum urmează: Articolul 1 Persoane vizate Prezenta convenție se aplică persoanelor care
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
această trufașă domniță. Ea a luat-o pe soția gazdei să-i țină loc de mamă, pe țăran și pe copiii acestuia de matori și s-a căsătorit cu fericitul Medor. După nuntă, Angelica dorind să-și învestească soțul cu suveranitatea țărilor ce-i mai rămase, a luat cu el drumul Răsăritului. Ea păstrase dealungul aventurilor sale o brățară de aur încrustată cu pietre scumpe, dar al contelui Roland. Neavând nimic altceva asupra sa, pentru a-l răsplăti pe bunul cioban
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
lăcașuri de cultură, mijloace de trai, școli, biserici, mănăstiri și cimitire (nu crematorii). Dar nu tot ce acuză și cere străinul e drept și nu orice răutate sau conspirație bine înveșmântată poate fi tolerată, mai ales atunci când e vorba de suveranitate, care exprimă dreptul de proprietate și de stăpânire. Prin infiltrarea de capital străin, cumpărarea de pământuri, fărâmarea industriei proprii, acapararea mijloacelor de producție am devenit colonie - la discreția invadatorului. Forțe oculte împing România spre pierire. CUTEAZĂ, CREDE ȘI LUPTĂ! Nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Nimic altceva decât o tăcere strivitoare, copleșitoare, insuportabilă. Apoi se ridică un venerabil seyyed, descendent al Profetului și modernist din primul val, care a susținut Întotdeauna misiunea Shuster. Discursul lui e scurt: — Este, poate, voința lui Dumnezeu ca libertatea și suveranitatea să ne fie smulse prin forță. Dar nu le vom abandona de bună-voie. O nouă tăcere. Apoi o altă intervenție, În același sens și tot atât de scurtă. Dl Pokitanoff Își consultă, ostentativ, ceasul. Prim-ministrul Îl vede, trage, la rându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dintr-una dintre aceste țări să se apuce să negocieze direct cu administrația unei altei țări. Cu toate acestea, lucrurile Încă nu ajunseseră În acest punct, axistase o stavilă până atunci, ca o ultimă formă de pudoare, principiul sacrosanct al suveranității naționale, atât de important pentru maphii ca și pentru guverne, ceea ce, fiind mai mult sau mai puțin evident În fapt care le privește pe acestea, ar fi destul de Îndoielnic În legătură cu acele asociații criminale dacă nu ne-am gândi cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și vechile granițe cu Austria”, cu România. Tratatul de la Paris, încheiat la 28 octombrie 1920, între România, pe de o parte, Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, pe de altă parte, stipula la art. 1: „Înaltele părți contractante declară că recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina și Basarabia, și acest vechi hotar”. Rusia/ Uniunea Sovietică nu a participat la Conferința
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Ismail, precum și a nordului Bucovinei. În urma angajării Armatei Române în război, la 22 iunie 1941, teritoriile răpite cu un an înainte au fost eliberate până la 26 iulie 1941, restabilindu-se vechile frontiere. Statul român își exercita acum, în mod legitim, suveranitatea pe un teritoriu ce îi aparținea de drept și de fapt. În primăvara anului 1944, Frontul de răsărit s-a apropiat de nord-estul României și, la sfârșitul lui martie, trupele sovietice intrau în Cernăuți; în aprilie, linia frontului s-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a dobândit Republica Moldova în condițiile căderii sistemului comunist și ale desființării U.R.S.S. O importanță istorică deosebită o are Declarația de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991 de către Parlamentul Republicii, constituit în urma unor alegeri libere și democratice. Proclamarea suveranității și independenței au la bază, în primul rând, factorul istoric al continuității poporului român și statalității neîntrerupte „în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Dezmembrările teritoriale din 1775 și 1812 au fost în contradicție cu dreptul istoric și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
plan internațional Marea Unire se înscrie și Tratatul semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, prin care se recunoștea apartenența Basarabiei la România. În preambulul documentului, se aprecia că, în interesul păcii generale a Europei, în Basarabia trebuie asigurată o suveranitate care să corespundă aspirațiilor populației și să asigure drepturile minorităților, că, din punct de vedere geografic, etnic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată, că populația Basarabiei a manifestat dorința de unire și că România dă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
indiferent de rasă, religie și limbă, așa cum erau prevăzute prin tratatul semnat la Paris, la 9 decembrie 1919. Pe această bază, părțile contractante, Anglia, Franța, Italia și Japonia - pe de o parte, și România - pe de alta, „declară că recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina și Basarabia, și acest vechi hotar” (art. 1). În alte articole se relua obligația
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
integrității teritoriale, realizată în anul 1918 și recunoscută pe plan internațional prin tratatele din 1919-1920, va reprezenta obiectivul fundamental al politicii externe promovate de statul român. ÎN CADRUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE „Guvernele țărilor noastre își garantează mutual plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia din statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și, în special a oricărei agitațiuni, propagandă și oricărui fel de intervențiuni sau de sprijin al acestora.” Din Nota
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Străine realizat după acordul de principiu convenit în cadrul Conferinței Micii Înțelegeri de la Zagreb (22 iunie 1934), se anunța stabilirea relațiilor diplomatice între cele două state, pe baza următoarei înțelegeri: „Guvernele țărilor noastre își garantează mutual plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia din statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și, în special, a oricărei agitațiuni, propagandă și oricărui fel de intervențiune sau de sprijin al acestora”. În textul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
înlăturate forțele militare și administrația sovietică de ocupație; în localități reintrau în activitate autoritățile românești. Au fost repuse în vigoare legile existente înainte de 28 iunie 1940 și extinse cele intervenite între timp. Statul român își exercita acum în mod legitim suveranitatea pe un teritoriu ce îi aparținea de drept și de fapt. Basarabia și Bucovina au fost organizate ca două unități administrative autonome, cu reședințele la Chișinău și, respectiv, la Cernăuți. În fruntea provinciei (cu personalitate juridică și buget propriu) se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
încetat toate operațiile militare împotriva U.R.S.S. (fără nici o trimitere la Actul de la 23 august), a ieșit din războiul împortiva Națiunilor Unite și s-a alăturat acestora în războiul împotriva Germaniei și Ungariei, „cu scopul de a restaura independența și suveranitatea României”. Cele 12 divizii de infanterie române și serviciile tehnice auxiliare, puse la dispoziția frontului, intrau sub conducerea generală a Înaltului Comandament Aliat (Sovietic). Se urmărea, desigur, înfrângerea mai rapidă a Germaniei hitleriste, ceea ce se va realiza și prin contribuția
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]