1,682 matches
-
e poftit să își suspine patimile, se simte mai bine ca acasă, între patru pereți. E o farsă pe care trăirea mimată o face realității fruste. O piesă ambițioasă, complexă în intenție, este Președintele, „mister social tragi-comic”. Imagistică expresionistă, luciditate tăioasă și umor absurd, scene improvizate, ca în comedia italiană medievală, flashuri de real și inserări în simbolic. Și încă: pasaje în versuri, efecte sonore, „ritmică alegorică”. Sumedenie de personaje, „personaje corale și speciale”, „personaje reci” („voci”, „umbre” ș.a.), personaje-măști, balerini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
un metru, se apropia prudent de momeală... Bibani cu spatele dungat, știuci pestrițe, babuște cu coada de un roșu aprins se iveau din copcă și, desprinse de cârlig, cădeau în zăpadă. După câteva zvâcniri, trupurile le înțepeneau, înghețate de vântul tăios. Șira spinării li se acoperea cu cristale, asemenea unor diademe fabuloase. Vorbeam puțin. Liniștea adâncă a câmpiei înzăpezite, cerul argintiu, somnul profund al marelui fluviu făceau ca vorbele să fie de prisos. Uneori, Pașka, tot căutând un loc mai bogat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vântul rece care trecea peste Ural aducea în stepa noastră prima adiere a toamnei. Totul strălucea în lumina aceea limpede. Copacii din Stalinka se profilau cu o precizie fragilă pe cerul de un albastru înviorat. Orizontul trasa o linie pură, tăioasă. Cu o liniște amară, îmi spuneam că se apropia sfârșitul vacanței. Precum și sfârșitul unei perioade din viața mea, un sfârșit marcat de o descoperire extraordinară: toate cunoștințele mele laolaltă nu-mi garantau nici fericiera, nici contactul privilegiat cu esențialul... Și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la loc cufărul. Sprijinindu-mă în coate de balustrada balconului, mi-am lăsat privirea să rătăcească în auriul străveziu al serii, deasupra stepei. „La urma urmei, la ce le-a slujit frumusețea?, m-am gândit eu cu o luciditate subită, tăioasă ca lumina asfințitului. Da, la ce le-au slujit sânii lor frumoși, șoldurile, rochiile care li se mulau atât de plăcut pe trupurile tinere? Să fie așa de frumoase și să stea îngropate într-un cufăr vechi, într-un oraș
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Da, goi pușcă, sub gheață, nicidecum putrezi. Uite, ca o bucată de holodet! Holodet-ul, carnea aceea în aspic, din care tocmai aveam o farfurie pe masa noastră, a devenit un cuvânt groaznic - gheață, carne și moarte înțepenite într-o sonoritate tăioasă. Ceea ce m-a făcut să sufăr cel mai mult în timpul spovedaniilor lor nocturne era dragostea de nedruncinat pentru Rusia, pe care confidențele lor o trezeau în mine. Rațiunea mea, care lupta împotriva arsurii votcii, se răzvrătea: „Țara asta e monstruoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îmi ardea obrajii. Cu totul absurd, m-am gândit la un polițist care s-ar năpusti pe urmele mele. Am grăbit pasul, bâjbâind pe un gazon ud. M-am sufocat. Vederea mi s-a fărâmițat într-o mulțime de fațete tăioase. Mi-a venit să mă ascund ca un animal. O poartă larg deschisă m-a îmbiat cu golul cețos al unei alei largi care se întindea dincolo de ea. Parcă înotam între două șiruri de copaci, în aerul mat de la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
micimea fenomenalității supuse programului său critic, prin prisma amorului său propriu revanșat. Din această perspectivă, Adrian Marino făcea următoarea observație pertinentă: "Copiii, modeștii, timorații, conformiștii de orice speță n-au sentimentul comicului. În schimb, orgolioșii, vanitoșii, vindicativii, malițioșii, spiritele inteligente, tăioase, lucide, își fac din cultivarea comicului un adevărat regim de viață. Tehnica folosită este afirmarea inferiorității obiectului ridicol, diminuarea sub condiția medie a situației date, cultivarea abia camuflată a disprețului"61. Consecința firească a oricărei ridiculizări este determinarea unei răsturnări
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din acest subcapitol în Ilie, Loredana, "Satira caragialiană și postcaragialiană", în volumul Crossing Boundaries in Culture and Communication, vol. 1, nr. 2, Editura Universitară, București, 2010. 8 Cornel Regman insistă asupra incisivitătii verbului caragialian, analizând violența, tonul pamfletar și batjocura tăioasa din bucăti precum 1907. Din primavară până-n toamnă, Caradàle și Budalàle, Toxin și toxice, Cerințe absurde, O lichea, Energie și sațiu, Monumentele lui Brătianu, Dim. A. Sturdza (Cornel Regman, Caragiale pamfletar și parodist în Selecție din selecție, Editura Eminescu, 1972
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și acacii cu ramurile Împletite, cunoscute de la o regiune la alta cu altă denumire (mallee-scrub, mulga scrub, blue-bush, kurrajongul etc.). Spinifex, un soi de mărăcine care fixează nisipul și dunele, și iarba porcului-țepos, cam un metru Înălțime, cu fire ascuțite, tăioase, foarte dure, de culoarea verde-cenușie, care se desfac ca un mănunchi de sulițe dintr-o rădăcină comună, sunt plante specifice regiunilor de stepă. Peisajul dezolant mai este Înviorat de câte o casuarină izolată. Printr-o muncă istovitoare coloniștii au reușit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Church, opera arhitectului Francis Greerway, respirând grandoare clasică și eleganță). Istoricul și etnograful B.Danielsson nu s-a arătat deloc entuziasmat de arhitectura orașului Sydney, pe care l-a vizitat În deceniul al șaselea al secolului trecut. Pe un ton tăios și categoric, ilustrul specialist considera că „arhitectura este surprinzător de depășită” pentru un oraș așa de tânăr ca Sydney. Referindu-se la aspectul principalelor clădiri publice, nu se ferea să constate că Primăria seamănă cu „o piesă montată” la o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din cap, cu buzele strînse. N-o să-i dau satisfacția de a mă vedea afectată. O să-mi păstrez demnitatea, chiar dacă asta Înseamnă să comunic doar monosilabic. — Arăți mai bine, zise, așezîndu-se pe pat. Am fost Îngrijorat. Aud din nou tonul tăios și ferm al Venetiei: Îți cîntă În strună doar ca să te facă fericită. Ridic privirea și mă uit În ochii lui, căutînd un semn care să-l trădeze, vreo fisură În fațada lui fără cusur. Însă el Își joacă rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
au fost întâmpinați cu destule reproșuri. Varujan Vosganian era foarte roșu la față, mieros și "cântând" cuvinte care să placă, a sfârșit prin a se ploconi în fața primarului Simirad, care a fost extrem de dur, după intervenția ta, și ea destul de tăioasă. Am fost mirat atunci de energia cu care i-ați combătut, mai ales că mi se părea un simulacru de partid, Partidul Alternativa României (PAR). Astăzi, 30 oct. 2006, Varujan s-a adresat președintelui Băsescu astfel: "Domnule președinte, mă număr
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
simțim roșind ori de câte ori îndrăznește. Autocompătimirea e uitată. Era mult prea directă pentru a impresiona. Larkin e acum mai aspru: Îmi detest odaia, Boarfele alese cu grijă, Cărțile bune, patul comod, Viața mea în perfectă ordine. Triple Time e un poem tăios. Prezentul e visatul viitor al copilăriei și e pe cale să devină un trecut ratat. Exagerând duritatea și nepăsarea, uneori Larkin alunecă afară din poezie. Se întoarce însă, cu câte un vers ca "unde mi-am netrăit copilăria". The Whitsun Weddings
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de apă din cursul său. Așa povestesc bătrânii și întăresc unii pescari și vânători ce ar fi ajuns pe acele locuri. Din sensul Apei care Curge se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai tăioase unelte de piatră lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nimic. Doar copaci ce se întindeau la nesfârșit. Am înghițit în sec strângându-mi brațul cu putere pentru a opri usturimea. Un alt crănțănit ca de oase și am rupt-o la fugă, picioarele mi se încurcau și împleticeau, vântul tăios îmi îngheța nasul și urechile făcându-mă să mă vâr cât mai adânc în geacă. Am făcut efortul de a nu mă opri, poteca rămăsese mult în urmă și în sfârșit puteam zări luminile din fața casei. M-am furișat în
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
mulți; dacă adăugăm la toate acestea temperamentul lui Iorga care nu era deloc conciliator și numeroasele conflicte în care s-a implicat, motivele animozității sale față de alții par rezonabile. Identificarea lui cu România l-a făcut să aibă replici mai tăioase. În ochii lui, atacurile personale la adresa lui erau de prea multe ori sinonime cu un atac împotriva țării lui. Convingerea că lupta pentru România l-a făcut fără îndoială să piardă simțul perspectivei. Iorga nu a acționat niciodată fără să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc", dar aici Nicolae Georgescu-Cocoș era tot mai greu de controlat. Pe măsură ce anarhia legionară căpăta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbra lui Robespierre. El avertiza că "orice revoluție își are Robespierre-ul ei", incoruptibilul, flegmaticul, tăiosul, nemilosul și arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar a doua zi: "Da! Iorga are dreptate, nu există nici o revoluție fără un Robespierre", explicînd că Iorga nu putea oscila între A. C. Cuza și casieria băncii lui Aristide Blank, de unde-și primea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un sistem autoritarist puterea este indivizibilă - dacă cedezi o parte din ea, ajungi În cele din urmă să o pierzi cu totul. Cu patru secole În urmă, regele Iacob I din dinastia Stuart era conștient de acest lucru - de unde refuzul tăios adresat prezbiterienilor scoțieni care protestau Împotriva puterii episcopale: „Unde nu există episcop, nu există rege”. Gorbaciov și revoluția sa controlată au fost În final măturați de amploarea contradicțiilor pe care le-au generat. Privind În urmă, el observa cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-a judecat fugar, deoarece sentința era dinainte pregătită. Am avut mai mulți avocați în apărare, printre care și Radu Budișteanu, comandant legionar, fost ministru secretar de stat, avocat de mare valoare. Acesta a fost cel mai curajos, incisiv și tăios, acuzând organele de anchetă și susținând cauza noastră pe linie legionară, arătând că nu acești tineri au înființat Frățiile de Cruce, ci Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța, a căror oseminte zac la temelia statului de mâine. Și nu a exagerat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de înmormântare făcute de rude, își regizează singur un pompos ceremonial ș.a.m.d. În general, tehnica narativă mizează pe răsturnarea expectației (anticlimax comic sau, dimpotrivă, tragic), reușind să alieze dimensiunea gravă a vieții cu grotescul, privirea înduioșată cu observația tăioasă, la nevoie sarcastică, a mediilor și tipurilor. Profilurile au uneori linii argheziene, mai ales în prezentarea lumii monahale. Anunțat de unele proze din Nimic despre Japonia (1935), sondajul lumii literare și artistice se continuă la scara întregii cărți în Turnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
original chip, Marin Sorescu dovedind o disponibilitate remarcabilă din acest punct de vedere. Dorind să-și impună spiritul „rafinat”, Mahomed, Îl are În preajma lui pe Pașa din Vidin, un caustic și disponibil la dialog. Pașa angajează cu acesta o polemica tăioasă, pe teme de poetică, filosofie, istorie și politică. Pașa din Vidin Îndrăznește să nu fie de acord cu ideile suveranului. În același act, potrivit unei cunoscute tehnici, cea a „teatrului În teatru”, În conținutul tragediei, Marin Sorescu prezintă și o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și implicit a dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română a migrat la nord de Dunăre, trecând munții în Ardeal, doar în secolul al XIII-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea mult așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională amorsată în avangarda
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională amorsată în avangarda istoriografică prin revigorarea în forță a tezei imigrațiunii, urmată de reacția tăioasă a românilor care au reafirmat teza permanenței neîntrerupte a românității, s-a strecurat și în ariergarda literaturii școlare. Xenopol, protagonismul contra-ofensivei românești, alocă în manualele sale de istorie destinate învățământului primar spații relativ ample dedicate problematicii spinoase a continuității. Teoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată în paradigma junimistă. Istoricul reactualizează astfel o tradiție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]