2,061 matches
-
sale, fără îndoială. Și nu e rău, nu, nu e rău, dar eu... și are unele idei... ce idee, ce idee este de a mă pretinde, a mă pretinde așa..." Și acum, câtă păsărime a cerului așezată pe firele de telegraf, departe de stânjenii câmpului, își zice: ineluctabile nevoi organice... și se înroșește geniu al speciei... lege a lui Malthus... matriarhat... matriarhat?... matriarhat! Tendință socială spre monogamie... căsătorie și patrimoniu 9... geniu al viitorului... pedagogia sociologică... dar cum să-i spun
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și nu respinseră principial ideea. Mărturisiră numai imposibilitatea materială de a o pune în practică. . - Cu stăpânirea e greu să te pui azi, nu mai e ca pe vremeabătrînilor. Atunci nu era poliție, nu era armată. Azi e telefon, e telegraf, știe guvernul când măcăie o rață. Pe urmă, vezi dumneata, cucoană, și de s-ar urni unii, nu poți conta. Unii se răzgândesc, la alții le e frică, pleacă cincizeci și ajung doi. Știm cum stau lucrurile, că la 1907
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sancționat de M. Sa Împăratul, limba maghiară ca limbă de propunere în școalele confesiunilor nemaghiare și degradarea limbii române la rangul de studiu facultativ, de cari autoritățile scolastice să poată până și dispenza pe elevi, chiar pe cei români. Acum "Telegraful romîn" din Sibiu ne aduce textul întreg al acestei reprezentațiuni pe care ne grăbim a-l reproduce în cele următoare: Biserica greco - orientală română din " Ungaria și Transilvania care, în împrejurări vitrege, a fost expusă în curs de secole întregi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alții cari nu sunt interesați. [7 aprilie 1882] MATERIALURI ETNOLOGICE PRIVIND ÎN PARTE ȘI PE D. NICU XENOPULOS, CRITICUL LITERAR DE LA "PSEUDO - ROMÎNUL " D. Nicu Xenopulos, criticul literar de la "Romînul", binevoiește a se juca de-a baba oarba cu cititorii "Telegrafului - fundescu " în socoteala mea. Se preface a se supăra pe un pasaj din darea mea de seamă asupra novelelor lui Slavici; s-a supărat în realitate pe alt pasaj și sfârșește prin a mă face bulgar și a descrie după cum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
place esteriorul și deprinderile mele. Ceea ce spune d. N. Xenopulos în privirea mea sunt creațiunile unei fantazii nervoase, escitate prin lovirea ce i-am aplicat-o în darea mea de seamă. Căci dumnealui nu s-a supărat pe ceea ce citează "Telegraful'' ci pe-un pasaj pe care nu-l citează și care e următorul: "Și noi am avea ceva de citat - in contrarium - la teoria d-lui Maiorescu: romanurile genealogice ale lui Emile Zola. Ar fi interesant a se constata ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prezentul de azi nu e un rezultat organic și necesar al istoriei române, ci ceva factice și artificial. Nu omul in abstracto se mișca în d. C. A. Rosetti în contra boiarilor, ci grecul: nu omul in abstracto, Fundescu, înjură în "Telegraful", ci țiganul din el; nu talentul înnăscut al d-lui Xenopulos își dă în coloanele "Pseudo-Romînului" un aer de superioritate, luând cam peste picior novelele lui Slavici sau o teorie a lui Maiorescu, ci "jidanul " din el își dă aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cătră Poartă cu erori de text. [21 mai 1882] 121 {EminescuOpXIII 122} [" "ROMÎNUL" REPRODUCE"] "Romînul" reproduce din "La Riforma " din Roma următoarele: D. I. C. Fundescu, unul din bărbații notabili (! )din România, poet de talent (? ), director al ziarului politic din București "Telegraful" și reprezintante al țării în Camera Deputaților României, se află printre noi ca reprezintante al României la Congresul internațional. D. I. C. Fundescu, mulțămită stăruitoarei sale munci pentru binele țărei, a ajuns a ocupa un loc însemnat în lumea politică (! ) ș-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
una sau alta se plătește, sau costul construirii sau capitalizarea venitului. A plăti amândouă la un loc e absurd. Presa capitalei e unanimă în condamnarea acestei răscumpărări, esceptînd se 'nțelege pe Don Quixotte al "Romînului" și pe Sancho Pansa a "Telegrafului". Reproducem deci articolele scrise în "Romînia liberă" și în "Binele public" asupra acestei afaceri. [23 mai 1882] ["AM ARĂTAT ÎN MAI MULTE RÎNDURI"] Am arătat în mai multe rânduri că rămânerea la putere a roșiilor va degenera într-un pericol
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sa și o regenerare fundamentală a majorității parlamentare. Dar fie cum o fi - destul că "Romînul" nu întîmpină cu simpatie intențiunea Brătianului de-a trimite la primblare actualele Corpuri legislative înainte de espirarea mandatului lor. Și mai puțin o mistuie aceasta "Telegraful", care, pentru relele cele mai strigătoare din viața publică, află pururea o scuză, numai daca sunt acoperite de bandiera liberală - națională. Pentru opiniile acestei foi, pretinse liberale, care-și nutrește existența într-un mod sărăcăcios din beneficiile ce i se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
da afară din țară, prin întrebuințare de mijloace silnice ale poliției! Esplicabilă, deși nu de scuzat, e această procedare numai prin faptul că orice reorganizare serioasă de partid s-ar îndrepta mai cu seamă în contra trântorilor liberalismului național cari, asemenea " Telegrafului", consideră statul ca pe-o vacă bună de muls, la dispoziția necondiționată a partidului dominant. Până și "Națiunea", foaie ce apare sub patronatul lui Dimitrie Brătianu, fratele ministrului prezident, spune că vânătoarea după portofolii ministeriale și după funcții administrative face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acoperi anuitatea. Și aceste dări se iau - se 'nțelege - de la cel ce n-are nimic de transportat, pentru a se iefteni transportul celui ce are ce trimite în străinătate, precum țăranul din Vrancea plătește anuități pentru ca redactorii "Romînului" și ai "Telegrafului" să se poată preumbla gratis pe la băi. Dar, pe lângă aceste cheltuieli, combinarea înlesnirilor de transport cu regimul liberului schimb produce pierderi de-o însemnătate și mai mare. Daca înlesnirile de transport favorizează pân-la un punct oarecare esportul, ele favorizează și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prezentați de călău, spre a se păstra unitatea de principiu în eticheta maghiară de Curte. Spre caracterizarea furiei de persecuțiune ce-a cuprins pe maghiari în contra naționalităților și în contra românilor îndeosebi, cari sunt naționalitatea cea mai numeroasă, reproducem următoarele după "Telegraful romîn" din Sibiiu: Ziarul "Egyetertes", organul principal al unei partide cu popularitate în Ungaria, al revoluționarilor Kossuthiani, salută cu bucurie hotărârea adunărei protopresbiteratului de confesia augsburgică din Hont. Protopresbiteratul numit a ținut în zilele din urmă o adunare în care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sigură pentru mănținerea păcii decât concesii unilaterale, menite a ne câștiga poate simpatiile unuia, dar cu atât mai proprii pentru a stârni rivalitatea celuilalt. [10 septembrie 1882] [""ROMÎNUL" COMENTEAZĂ ASEMENEA... "] "Romînul" comentează asemenea unul din pasajele noastre, care făcuse deliciile "Telegrafului" în curs de o săptămână, un pasaj pesimist, n-o tăgăduim, prin care arătăm că toată pseudocivilizațiunea noastră, stearpă economic și intelectual, s-a tradus în o cumplită apăsare fiscală și administrativă a țăranului și că sub statul național el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Sibii și creîndu-se, din senin și din nimic, un pretext de persecuție în contra aspirațiunilor legitime ale poporului român. Deducțiunile pe cari "Pester Lloyd" le face din circulara mitropolitului, punerea în paralelă a cuvintelor prelatului cu pasaje și espresiuni din "Telegraful" -Fundescu bunăoară, un pamflet cotidian fără nici o responsabilitate morală sau politică, va dovedi Î. P. S. Sale că chiar dac' ar fi voit să oprească clerul de la întruniri, conform vreunui ordin ministerial, ar fi avut dreptul s-o facă ca autoritate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ordinul circular fără umbră de adevăr, pus[ă ] în suspiciune legitimitatea cererilor credincioșilor săi. Considerente atât de lipsite de temei încît scriitorii maghiari înșiși, pentru a le da măcar aerul unei probabilități, sunt nevoiți a le documenta prin citațiuni din "Telegraful" -Fundescu ori din alte foi, mai bine scrise poate, dar despre cari se știe că enunțările lor nu angajează nici o sferă politică și pe nici un bărbat politic. Lăsăm să urmeze articolul, rezervîndu-ne a-l comenta în alt rând. Meetingurile române
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
principiul că țara aceasta trebuie coruptă până-n măduva ei, pentru ca să fie coaptă a cădea în brațele deplinei anarhii și și mai departe. LA ADRESA D-LUI NICU XENOPOL 2264 Criticul - [... ] - de la "Pseudo - românul ", d. Nicu Xenopol, scrie un lung articol în "Telegraful - Fundescu" în care se preface a se fi mâhnit pe-o dare de seamă a mea asupra Novelelor lui Slavici în care am relevat și insolențele criticului de la "Romînul". Insolențe, zicem, pentru că nu putem a îngădui ca oameni cari abia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
faraonul hel dentăi de la "Tel[egraful ]" fie criticul [... ] de la "Pseudo - românul ". ["D. XENOPOL NE VA DA DECI VOIE... "] 2264 D. Xenopol ne va da deci voie a releva o cestiune care nu privește publicul. Orice - ar inventa și dumnealui și "Telegraful" despre terminația numelor sau despre originea mea, asta nu oprește pe părintele meu de-a fi fost boier moldovenesc, nici fie cu bănat, proprietar de moșie, alegător în colegiul I și în rând cu neamuri cari fără îndoială se pot
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cartierului de vizavi. Dar sclipitoarea aripă nu avea, se pare, numai cinci degete, ci o încîlcitură întreagă. Am umblat ore prin soarele tropical pe străzi identice, triste, de periferie, cu case negustorești și țărănești, cu zmee atârnate de firele de telegraf și cu guguștiuci cântând în frunzișul duzilor, am dat colțuri, am citit tăblițe cu numele străzilor: Bujoreni, Zorilor, Sadova, Maior Anastasie Petru, Perișani... Am privit hipnotizat dărăpănături invadate de buruieni, cu tocurile ușilor și ferestrelor scoase și cu un copil
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca o figură de pe-un sarcofag, și ieși pe stradă, grăbind pasul și aranjîndu-și, cu o mișcare iute a degetelor, bascul de sub care-i curgeau cârlionții castanii. Strada i se ascuțea înainte, melancolică și toridă, cu stâlpii strâmbi de telegraf dați cu păcură, cu cîte-o pisică roșcată ghemuită pe-un vârf de gard. Și era de parcă tânăra femeie ar fi stat pe loc și un motor nevăzut ar fi mișcat, sub picioarele ei, toată partea de oraș prin care ea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vie și 4 fălci cartofi („Dicționarul geografic al județului Suceava”, Serafim Ionescu, 1894, pag. 184). La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, în România s-a construit o infrastructură nouă: căi ferate, telegraf, telefon, șosele pietruite, silozuri, de care a beneficiat și comuna Lespezi prin gara C.F.R., podul peste Siret, depozitele de cereale și alte dotări. Tot în această perioadă s-a introdus învățământul general obligatoriu. Foarte importante au fost dobândirea independenței de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
membrii societății, între instituțiile statului și a înlesnit informarea și culturalizarea populației. Cu trecerea timpului, Poșta a căpătat o dezvoltare și o importanță tot mai mare. Ținând pasul cu progresul tehnic și-a însușit noile mijloace de comunicare la distanță: telegraful, telefonul și radioul, punându-le la dispoziția publicului și al autorităților. Volumul de față, îmbunătățit și adăugit, încearcă să prezinte apariția și dezvoltarea poștei și telecomunicațiilor pe teritoriul care a format, vreme îndelungată, o unitate administrativă cu reședința la Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai scurt, și s-a dispus înființarea de birouri poștale pe lângă toate subprefecturile în scopul asigurării expedierii și sosirii corespondenței rurale. Dar un serviciu poștal la dispoziția populației rurale nu se va realiza decât mult mai târziu. Primele linii de telegraf electric Simplitatea construcției și a manipulării aparatului telegrafic, inventat de americanul Samuel F.B. Morse(1791-1872), a cunoscut o largă răspândire fiind, la vremea aceea, unicul mijloc de comunicare rapidă, la mare distanță. Dacă în anul 1851, lungimea liniilor telegrafice, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
crescut de peste opt ori. Până în anul 1859, rețeaua telegrafică mondială va atinge 160.000 kilometri, iar în 1870, aproape 450.000 km și va continua să sporească. Franța a fost prima țară din Europa, care a introdus în anul 1845 telegraful Morse, Au urmat alte țări, în perioade diferite. În 1846, Belgia și Austro-Ungaria; în 1847, Italia; în 1848, Germania; în 1852, Elveția și în 1853, Rusia. Tot în 1853, a fost construită prima linie sistem Morse, între Timișoara și Viena
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la Suceava, în Bucovina și de aici mai departe la Viena și din Iași, prin Vaslui, Bârlad și Tecuci la Focșani și Galați, iar în Țara Românească se construiesc liniile București-Predeal-Brașov și București-GiurgiuRusciuk. Tot în 1854, începe construirea liniilor de telegraf Timișoara-Brașov și TimișoaraLugoj-Orșova, iar în anul următor București-Ploiești-Buzău-FocșaniIași; BuzăuBrăila-Galați, apoi multe altele, concomitent luând ființă birouri sau oficii telegrafice. În Moldova, existau birouri telegrafice în anul 1855, la Iași, Focșani, Tecuci și Galați, iar până în 1858 și la Bacău, Roman
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
muncăățăranii trebuiau să presteze șase zile de lucru fără plată, în folosul statului) și cu lemnul necesar(din pădurile proprietatea mănăstirilor). Dar, fălticenenii ,,nu prea se înghesuiau să facă donații”. În această situație, pentru a grăbi instalarea, Direcția Centrală a Telegrafului propune la 30 mai 1856, Departamentului Lucrărilor Publice, deschiderea la Fălticeni a biroului telegrafic pentru perioada iarmarocului de Sf. Ilie, justificând astfel necesitatea: ,,Biroul acesta fiind așezat pentru un timp așa scurt, cheltuielile ar fi foarte mici. Aparatele necesare găsindu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]