2,938 matches
-
TV este foarte vizibilă la nivelul politicilor publice europene, de exemplu în Recomandarea nr. R (97) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre cu privire la Reprezentarea Violenței în Mijloacele Electronice de Comunicare în Masă. Un interes aparte este acordat protecției telespectatorilor minori în fața violenței gratuite sau a violenței excesive, nejustificate de context. În scopul stimulării responsabilității sociale față de problematica violenței TV și a protecției telespectatorilor minori, se recomandă desfășurarea unor campanii de sensibilizare și o implicare profundă a părinților și a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cu privire la Reprezentarea Violenței în Mijloacele Electronice de Comunicare în Masă. Un interes aparte este acordat protecției telespectatorilor minori în fața violenței gratuite sau a violenței excesive, nejustificate de context. În scopul stimulării responsabilității sociale față de problematica violenței TV și a protecției telespectatorilor minori, se recomandă desfășurarea unor campanii de sensibilizare și o implicare profundă a părinților și a educatorilor. Totodată, se recomandă promovarea cercetărilor în domeniul reprezentării violenței TV; în acest sens, foarte cunoscut în Europa este, de pildă, Raportul Kriegel (Franța
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
asupra publicului. Raportul Kriegel evidențiază anumite efecte nocive ale violenței TV: achiziția de stereotipuri, scăderea inhibiției în fața actelor de violență, diminuarea sentimentului de culpabilitate în fața actelor de violență și a victimelor. Dincolo de politicile publice la nivel (supra)național, în ceea ce privește protecția telespectatorilor din rândul minorilor, acționează și deciziile autorităților de reglementare în domeniul audiovizualului. De exemplu, în România, acest aspect este reglementat prin Decizia CNA nr. 249 din 1 iulie 2004 privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe, revizuită prin HYPERLINK "http
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în fața violenței televizuale, Consiliul Național al Audiovizualului a lansat în 2003 campania „Audiență fără violență” în cadrul căreia a fost prezentat un mesaj de responsabilizare a părinților: „Apel către părinți”. Evaluarea aplicării signalecticii de către televiziuni Un mijloc eficient de protecție a telespectatorilor minori este sistemul de semnalizare și avertizare privind programele TV (signalectica), impus de autoritățile de reglementare în domeniul audiovizualului. Respectarea de către radiodifuzori a reglementărilor privind clasificarea programelor TV, prezentarea lor și dispunerea lor într-un anumit interval orar are o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
semnalizare și avertizare privind programele TV (signalectica), impus de autoritățile de reglementare în domeniul audiovizualului. Respectarea de către radiodifuzori a reglementărilor privind clasificarea programelor TV, prezentarea lor și dispunerea lor într-un anumit interval orar are o importanță vitală pentru protecția telespectatorilor minori. Cercetarea pe tema „Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale” (realizată în 2004, în beneficiul Consiliului Național al Audiovizualului, de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Drăgan și a conf. univ.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
12 ani) înainte de ora 20 sau a programelor de tip 16 (interzise minorilor sub 16 ani) înainte de ora 22. O plasare corespunzătoare a programelor TV ține cont, astfel, de filtrul orar și de practicile de vizionare a programelor TV de către telespectatorii minori. Pe ansamblul intervalului monitorizat, tind să fie plasate cel mai corect programele de tip AP (100%), urmate, la egalitate, de programele de tip 12 și 16 (96,43%). În ceea ce privește erorile de plasare a programelor TV, PRO TV „conduce” în „Top
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
negativ asupra minorilor) se produc unele erori de plasare, ignorându-se, într-o anumită măsură, respectarea filtrelor orare. Totuși, criteriul plasării corespunzătoare a programelor TV în grilă rămâne unul dintre cele mai importante și mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori (pe locul întâi, înainte de alte criterii ca durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în sfârșit, durata semnului). EMBED Word.Picture.8 Durata anunțului de semnalizare/avertizare. Anunțul de semnalizare/avertizare (anunțul informativ) oferă receptorilor informații de bază privind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
reglementărilor legate de clasificare se accentuează și ea, iar erorile se diminuează. SHAPE \* MERGEFORMAT Durata semnului de avertizare. Durata semnului care însoțește programele TV (de tip AP, 12 sau 16) are o deosebită importanță, permițând identificarea categoriei programelor TV de către telespectatori (în cazul în care n-au putut viziona la timp anunțul de avertizare care precedă programele TV semnalizate). Pe ansamblul intervalului monitorizat, programele de tip 16 sunt cel mai corect semnalizate (85,39%), urmate de programele de tip AP (78
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pentru protecția minorilor, dar mai ales datorită simplității procedurii: spre deosebire de celelalte semne care însoțesc programele TV, semnul 16 trebuie să apară permanent). EMBED Word.Picture.8 Tendințe generale. Atenția acordată programelor de tip 16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este totuși considerabilă și centrată pe probleme fundamentale. Dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare și semnalizare tinde să se accentueze, iar erorile se reduc. Criteriul filtrului orar, al plasării corespunzătoare a programelor în grilă (la ore adecvate), rămâne unul dintre mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori (pe locul întâi, înainte de alte criterii precum durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în final, durata semnului de avertizare). Respectarea signalecticii și controlul parental Nu doar plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor TV de către televiziuni sunt importante
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
locul întâi, înainte de alte criterii precum durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în final, durata semnului de avertizare). Respectarea signalecticii și controlul parental Nu doar plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor TV de către televiziuni sunt importante pentru protecția telespectatorilor minori, ci și respectarea signalecticii de către telespectatorii minori; în acest caz, nu trebuie ignorat rolul familiei în controlul exercitat asupra consumului TV al copiilor și, în general, întregul context de receptare. Un studiu ulterior, „Analiza comportamentelor de consum TV ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în final, durata semnului de avertizare). Respectarea signalecticii și controlul parental Nu doar plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor TV de către televiziuni sunt importante pentru protecția telespectatorilor minori, ci și respectarea signalecticii de către telespectatorii minori; în acest caz, nu trebuie ignorat rolul familiei în controlul exercitat asupra consumului TV al copiilor și, în general, întregul context de receptare. Un studiu ulterior, „Analiza comportamentelor de consum TV ale elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani)”, realizat în 2005 de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională pentru CNA, a inclus o secțiune destinată evaluării respectării signalecticii de către telespectatorii minori și a controlului parental/familial exercitat asupra consumului TV al copiilor și adolescenților. Respectarea signalecticii. Pe ansamblu, numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica: mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani (22,2%), mai mult de o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mai mulți copii și adolescenți preferă să se uite, și se uită efectiv, la TV de unii singuri; totodată, discută despre programele TV cu cei din categoria lor de vârstă, cu prietenii și colegii. Controlul școlar asupra consumului TV al telespectatorilor minori este cvasiinexistent. Dacă prezența (fizică) a familiei (îndeosebi a părinților) în timpul televizionării copiilor de 7-10 ani și de 11-14 ani nu poate fi contestată, această prezență rămâne una mai curând pasivă: copiii nu discută cu părinții despre programele TV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nr.1/2004, Consiliul Național al Audiovizualului, București, p. 10-13. Violența în buletinele de știri românești Drd. Alexandra POVARĂ, Universitatea București În vara anului 2004 Consiliul Național al Audiovizualului a dorit să cunoască amploarea fenomenului violenței la care sunt expuși telespectatorii canalelor TV vizionate în România. Deoarece nu toate cele peste 40 de canale TV transmise prin rețelele de cablu puteau fi monitorizate și analizate, s-a realizat o selecție de canale TV, dintre cele mai vizionate în România. O parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de canalele pentru copii în cadrul emisiunilor de desene animate. Astfel, rezultatele cercetării ne arată că într-o oră de film copilul vede, în medie, 12,24 secvențe de violență, ceea ce înseamnă că, la fiecare 5 minute, copilul și/sau adolescentul telespectator sunt expuși la violență. În cazul desenelor animate, situația este mult mai gravă, expunerea la scenele de violență fiind mult mai frecventă, mai precis o scenă la mai puțin de un minut (în medie 66,18 scene/oră). EMBED Excel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
40% dintre cei de 15-18 ani). Am văzut care sunt programele preferate de copii și adolescenți, am analizat care este cantitatea de violență transmisă în aceste programe și am constatat că ea diferă foarte mult de percepția pe care micii telespectatori o au asupra ei. Mai mult, am observat că această percepție variază în timp și am încercat să găsim explicații ale acestor variații. Cărui fapt se datorează însă diferențele dintre conținutul de violență real, rezultat în urma monitorizării, și cel perceput
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
care am Încheiat-o Înainte de emisiune. Dochin și cu mine nu vom dezvălui intriga romanului nostru cu nici un preț. Deci, dacă nu vă deranjează, să vorbim mai bine despre autori. În fond, cred că asta Îi interesează mai mult pe telespectatori. Purtarea lui Gastinel este cu atât mai surprinzătoare cu cât este un bun vorbitor și nu Întâmpină nici o dificultate În a comenta următoarea carte, urmarea romanului Java neagră, și merge până-ntr-acolo Încât dă În vileag mai multe episoade
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
adevărată bombă cu fitil pentru vechii săi complici. Expresia „mici Înțepături” este o formulă de compromis, În sens freudian, pentru cele două cărți pe care emisiunea le dezbate În același timp. Gastinel compune, astfel, În direct, În fața a milioane de telespectatori, fragmentele unei cărți comune, În stare să ofere o conciliere acceptabilă pentru cele două părți, și În care fiecare să fie În măsură să Își identifice propria operă. Prezentatorul emisiunii nu este Însă singurul care Întâmpină dificultăți În a avea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
din 1961. Un eveniment ce are loc la aproape cincisprezece ani după apariția filmului și care este așadar depășit de vremuri. Ce impresie vor fi făcut acele imagini atât de violente și chiar și figurativ atât de datate milioanelor de telespectatori care le-au văzut pentru prima oară? Cu această ocazie, Pasolini scrie pentru Corriere della Sera un articol în care nici măcar nu încearcă să explice sensul filmului pentru publicul de televiziune, ci se apucă să înșiruiască „stricăciunile” pe care acei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
singura alternativă umanistă față de capitalism”). Totuși, pentru ambasadorul român la Berlin, Krenz era un reformator radical: fapt semnificativ, Începuse prin a renunța la propaganda de partid, permițînd „discuții libere, neorganizate tematic”, transmise În direct la televiziune, telefoane În direct de la telespectatori etc. (p. 245). Interesant e că și această libertate de expresie este comandată: „De la ziariști [...] am aflat că există indicația ca la radio și televiziune să se reproducă interviuri spontane referitoare la toate problemele care-i preocupă pe cetățeni, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a unor interese, ca aducătoare de câștiguri. Mai mult, asociate cu personajele pozitive, cu eroi și eroine, astfel de comportamente sunt gratificate material și psihosocial de colectivitate, fiind considerate, în final, demne de urmat. În cazul multor cititori, spectatori sau telespectatori, un atare conținut slăbește constrângerile și reținerile față de agresiune dobândite prin socializare și educație. Expunerea la violență prin mass-media înseamnă, cu deosebire prin cinematograf și televizor, contactul apropiat cu variate și ingenioase tehnici de luptă și mijloace de agresiune. Oameni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violente. 2) Înmulțirea actelor de terorism, a conflictelor sângeroase grupale și individuale pe toată planeta și prezentarea lor în programele TV sub formă de știri sau documentare au, potențial, o forță de sugestie agresională mult mai mare. De data aceasta, telespectatorii văd scene violente reale, și nu ficționale. Elevii adolescenți pot urmări în detaliu, bunăoară, cum egali de-ai lor își agresează sau chiar omoară colegii și profesorii, uneori părinții. Actanții și scenariile sunt vii și concrete, se întâmplă în locurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Marina Constantinescu Seara de 3 aprilie a fost seara teatrului românesc. Așa au dorit-o prea puțini, vai, oameni din breaslă, așa au receptat-o însă, ca pe o mare sărbătoare, spectatorii și telespectatorii care n-au obosit să urmărească în direct pe TVR1 Gala Premiilor UNITER, spectacol organizat din nou anul acesta la Sala Palatului. Interesul lor înseamnă respect și dragoste pentru artiștii pe care îi știu de-o viață sau pe care
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
mai repede poate apărea În sânul familiei sau, binențeles, În mediul În care copilul crește și se dezvoltă din punct de vedere social și intelectual. Televiziunea poate intensifica anumite comportamente ale copiilor sau poate ,,sugera noi comportamente pe care altfel telespectatorii nu le-ar lua În considerare” (Felson, 1996). De asemenea, telespectatorii, cu timpul, pot deveni insensibili față de diferitele acte de cruzime văzute În filme. Și, poate, cel mai grav aspect este acela că ei pot dobândi o falsă percepție a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]