61,456 matches
-
ale lui, ușor de recunoscut. Puse în relație cu cele ale literaturii franceze, spaniole și italiene, începuturile literaturii române sînt văzute ca o expresie a Ťlatinității răsăritene, ce se rezumă astăzi în poporul românť. Se schițează un traseu al formelor, temelor și motivelor, de la francezele chansons de geste, trecute în Italia și de acolo în poezia populară sîrbă, ajunsă aceasta la curțile domnești din Valahia și Moldova. Aceeași metodă (astăzi s-ar spune Ťretoricăť ori Ťstrategieť, de marketing, se-nțelege), a
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
prozator în înțelesul întreg al termenului este C.Negruzzi și se ajunge pînă la Sadoveanu, Brătescu-Voinești și Henri Stahl. Foarte bogat reprezentată este ceea ce s-ar putea numi Ťproza de ideiť, eventual Ťeseisticăť, în general, nu însă și exclusiv, pe teme de istorie - texte de N. Bălcescu, M.Kogălniceanu, Vasile Conta, B.P.Hasdeu, T.Maiorescu, Alexandru Xenopol, N.Iorga. Tot aici figurează și Regina Maria. Din Caragiale este tradus și un fragment din O noapte furtunoasă (scena IX din primul act
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
Emil Brumaru Dragă Șerban, ! Asta e, n-am ce-i face! Iată care-i chestia. Acum 2 zile (marți seara) Călinescu (nu-mi mai dăduse un telefon de vreo lună ) mi-a solicitat pentru "Dialog" ceva pe tema jocului...Au rămas niște "spații goale", a zis el. I-am dat "Cîntec de pirat"! Altceva nu aveam. "Bine", zic, "dar Foarță"? Și atunci el a avut o idee: "Public poezia ta dedicată lui și poezia lui (știi că ai
Sînt un ticălos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11788_a_13113]
-
apăsător de disperare, îngrijorare, însingurare, îi dispare acea joie de vivre, înlocuită fiind de presiunea, atroce, a noii ideologii, comuniste. Constată îndată, iarăși și iarăși, că nu mai poate să fie reprezentat prin scris, că este silit să scrie pe teme comandate, pe teme la ordinea zilei: în ,Națiunea" scrie despre lupta de clasă, despre Comuna din Paris, despre naționalizarea din 1948, recenzează cartea lui Horia Deleanu, Impresii literare sovietice, în ,Flacăra" își arată adeziunea la ,cauza muncitorimii" și la ,poziția
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
îngrijorare, însingurare, îi dispare acea joie de vivre, înlocuită fiind de presiunea, atroce, a noii ideologii, comuniste. Constată îndată, iarăși și iarăși, că nu mai poate să fie reprezentat prin scris, că este silit să scrie pe teme comandate, pe teme la ordinea zilei: în ,Națiunea" scrie despre lupta de clasă, despre Comuna din Paris, despre naționalizarea din 1948, recenzează cartea lui Horia Deleanu, Impresii literare sovietice, în ,Flacăra" își arată adeziunea la ,cauza muncitorimii" și la ,poziția progresistă", în ,Timpul
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
studii, până în 1989, pe de o parte pentru că nu puteau să treacă de cenzură și pe de alta pentru că exista convingerea că folclorul urban este o prelungire a celui rural, că orașul nu-și avea propria sa cultură folclorică, cu teme și forme de expresie specifice. Or, scrie C. Eretescu, chiar dacă între cele două culturi, rurală și urbană, există echivalențe și interferențe, originalitatea celei urbane este indiscutabilă. O delimitare netă între ceea ce este creație anonimă și creație de autor în folclorul
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
repede să-ți mănânce mâinile Cooperativa artă și precizie sau despre oboseala de a continua o anume fericire Cunosc un calorifer posac. Pe mine nu mă mai vizitează decât poezia și spaima. la 30 de ani încă mă fascinează marile teme: iubire. ură. singurătate. la 30 de ani cineva în lacrimile mele izbește cu ciocanul păianjenul din colțul camerei iar mă iubește cu voce tare sunt orașul locuit de o pisică neagră pe care nu mai am chef s-o răsfăț
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
și ea avută în vedere." Titluri cum sînt Un pașaport pentru Europa, Coaliții, Programe și stiluri, Rădăcinile populismului, Centrul la margine, Ironia în parlament, Arta dialogului, Casa din Dealul Spirii, ,Restitutio in integrum" ne orientează, fie și aproximativ, asupra noilor teme ale tranziției. Textul cel mai acut sub raportul gîndirii politice se intitulează Regim sau conduită? Privind la televizor o emisiune despre obezitate, autorul află că ea nu se vindecă prin regim, care e resimțit ca o frustrare și obține rezultate
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
nocturnă vede o namilă într-un tufiș și sloboade pistolul în ea. Monstrul era un vițel. întîmplarea prilejuiește două comentarii de presă, unul în Sentinela Prahovei, organ al opoziției, celălalt într-un ziar central de limbă franceză. Modelul e, firește, Temă și variațiuni. La întoarcerea fiului risipitor se taie, cum știm, vițelul cel gras. Ce s-ar cuveni să sacrificăm la întoarcerea vițelului turbat? Probabil, ceva din încrederea noastră în micile invenții ale unor farsori literari.
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
adus cu tine primăvara. Privește în jurul meu și spune-mi, ce vezi? Eu sunt cel mai frumos dintre pomi? Văd grădina înverzită, cu ghiocei râzând în soare, cu meri înmuguriți, dar tu strălucești. La revedere! Mă grăbesc să-mi fac temele. Ne vedem mâine. ADĂSCĂLIȚEI MĂDĂLINA
Caisul. In: Alabala by ADĂSCĂLIȚEI MĂDĂLINA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_708]
-
Protestarea, la 28 iunie 1906.2) Gestul lui Caragiale de a o da publicității avea, desigur, semnificația lui. O integrare mai bună în fluxul preocupărilor de durată ale autorului vădește studiul dedicat lui A. Mirea. Este, parțial, o revenire la tema tratată în Despre arta parodiei (cu observația că bucățile lui Topîrceanu date drept parodii după A. Mirea n-au fost compuse cu atare intenție, ci s-au născut ca scrieri autonome, în confluență cu formula Caleidoscopului) și, totodată, o "promisiune
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
examinarea genezei, materiale și conceptuale, a operelor care au decretat succesul european și mondial al gândirii și operei lui Mircea Eliade, în special Tratatul de istorie a religiilor (în cadrul căruia, consideră autorul italian, conceptul de creștinism cosmic "include și o temă dragă tradiționaliștilor români, printre care Lucian Blaga, unul din maeștrii săi"), studiul Le problčme du chamanisme (1946) și Mitul eternei reîntoarceri (1949). Surprind referirile, cu pertinente comentarii comparative, la eseistică și proză (aici Angelini trimite la "Cesara dell'amatissimo Eminescu
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
ales în studierea și afirmarea, cu orgoliu științific și o demnitate intelectuală exemplară, a influenței incontestabile pe care savantul român a avut-o în formarea așa-numitei Școli de la Roma (Raffaele Pettazzoni, Angelo Brelich, Ugo Bianchi, Dario Sabbatucci). Pe această temă, semnalez recenta apariție a unei lucrări la fel de valoroasă ca cea comentată aici, semnată de Gianfranco Bertagni și intitulată Lo studio comparato delle religioni. Mircea Eliade e la scuola italiana (Libreria Bonomo Editrice). În aceeași ordine de idei, trebuie menționat că
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
Libreria Bonomo Editrice). În aceeași ordine de idei, trebuie menționat că momentele decisive în reevaluarea moștenirii lui Mircea Eliade - fenomen intelectual de seamă în Italia - au fost marcate în aprilie 1988, cu ocazia desfășurării la Roma a lucrărilor congresului pe tema Mircea Eliade e le religioni asiatiche, și în octombrie 1996, la congresul organizat la Bergamo sub sugestivul generic Confronto con Mircea Eliade. Iată că, departe de a fi omagială, reevaluarea și reactualizarea gândirii românului Eliade provoacă - cel puțin în Italia
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
mai răsufle. - în ordine, zise Miriam. C., deprimat în amor, încearcă paliative consolatoare: să-i facă, pe înserat, o vizită fostei lui iubiri eterne, V. Sună la ușa vilei ei din Ralet și-i deschide soțul amic vechi și... în temă. Tot ceaiul se consumă într-un fel de trăncăneală surrealistă, timp în care soțul își ține permanent soția îmbrățișată: adică, vezi, pîrlitule, ea tot a mea este, iar tu bați trotuarele ca un ogar ogîrjit... Cine ar fi avut curajul
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
poetizată Soarele și Luna din colecția șG. Dem.ț Teodorescu și veți găsi viziuni prin nimic inferioare celor mai admirate din marile poeme ale omenirei, de la Divina Comedie până la Faust". G. Călinescu a considerat că balada amintită face parte din "temele cele mai vaste, mai adânci în sens universal". Mai târziu, poetul Nicu Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
a încercărilor la care este supus Soarele, a variantelor mai semnificative (V. Alecsandri, S. Fl. Marian ș.a.). Studiu de foclor comparat, monografia confruntă materialele românești cu cele sud-slave, unde se cunoaște doar motivul căsătoriei Soarelui cu o pământeancă, la bulgari tema fiind "aceeași cu a legendelor românești din Moldova centrală". în zona slavilor de sud se întâlnește incestul dintre frate și soră, dar nu ca în balada românească, între cei doi aștri, ci între un crai și sora sa, ca în
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
homerice și tragediile grecilor antici, cu Cântarea lui Roland și cu Divina Comedia, care, firește, "au atins nivelul maxim al perfecțiunii literare". Lipsesc din monografie referirile la latura muzicală a baladei Soarele și Luna și a colindelor despre cununia fraților, temă pe care a abordat-o muzicologul Adrian Vicol în Recitativul epic al baladei românești (București, 2004), lucrare apărută cu puțin timp înaintea cărții lui Ion Taloș, fapt care explică nemenționarea ei. în fine, și monografia, și autorul ei vor reține
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
atunci cînd s-a copt el, pe cînd guvernul cade atunci cînd s-a copt opoziția." (Rîsete, aplauze.) în același an, în preajma lui 1 Decembrie, au început să circule zvonuri insistente privind participarea fostului monarh la festivitățile de la Alba Iulia. Tema a fost abordată și în Cameră, generînd următoarea intervenție liber-schimbistă: ,Multe din controversele care se iscă între oameni decurg din înțelegerea diferită a unor termeni. O asemenea controversă este și aceea privind venirea regelui la Alba Iulia. Este ea îndreptățită
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
putea fi considerat referință la actualitatea imediată. Istoria conținută i-a fost romanului extirpată sau măcar estompată și a fost el însuși sustras istoriei curente. Pentru a fi plasat, protector și complice, în teritoriul vag al reflecțiilor și divagațiilor pe teme etice, e drept că abundente pînă la inflație în romanul lui Augustin Buzura. Dar abundente cu un anumit rost, nu din prolixitate ori neglijență. Fiecare dintre cele două perspective este în egală măsură falsă și adevărată, fiecare dintre ele are
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
salvatei din ghearele mitocanului. I se substituie aceluia, cu alte cuvinte, prins și el în mrejele magneticei femei. Paralel, dar nu și în contrast, fiindcă sînt planuri de viață care nu comunică, Ioana emite la nesfîrșit reflecții și cogitații pe teme etice. Are cultul principiilor, al marilor, frumoaselor principii, pe care le evocă și le invocă frenetic și sfîșietor. În gînd sau cu voce tare, cu un devotament de tînără călugăriță mistuită de caste ardori, ea meditează incontinent despre indiferență, lașitate
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
de Vaclav Havel în fustă. În fustă, de budoar și cam logoreic. * * * Aici, în această expunere detașată și aproape clinică a dedublărilor personalității este de căutat Ťmesajulť scriitorului, nicidecum în reflecțiile unui personaj sau ale altuia, oricare le-ar fi temele și limbajul. Fiindcă nu numai Ioana Olaru se dedă exercițiilor de cugetare semi-eseistică pe teme etice, o irezistibilă atracție pentru această îndeletnicire au în mod vădit mai toate personajele romanului, indiferent de profesie, nivel intelectual și statut social. Este chiar
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
expunere detașată și aproape clinică a dedublărilor personalității este de căutat Ťmesajulť scriitorului, nicidecum în reflecțiile unui personaj sau ale altuia, oricare le-ar fi temele și limbajul. Fiindcă nu numai Ioana Olaru se dedă exercițiilor de cugetare semi-eseistică pe teme etice, o irezistibilă atracție pentru această îndeletnicire au în mod vădit mai toate personajele romanului, indiferent de profesie, nivel intelectual și statut social. Este chiar una dintre ocupațiunile lor preferate. Contaminantă ca o epidemie, această dispoziție este generală și sfîrșește
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
este un Hlestakov și nimeni nu ignoră mascarada, însă nimeni nu i se sustrage. Și nici nu încearcă. Iar blocării în mascaradă îi corespunde blocarea în-tr-un limbaj al mascaradei. Dacă este probabil cert că marea cantitate de frumoase considerațiuni pe teme morale fabricată de personajele Ťnobileť din Refugii au putut da puternica impresie a implicării lui Augustin Buzura în “actualitatea” epocii cînd a fost scris și a apărut romanul său, este astăzi evident că reala lui implicare, implicare de artist, se
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
marionete mînuite mai mult sau mai puțin abil, ci hieroglife ale misterelor existenței, Augustin Buzura nu oferă nici un răspuns și nu pune nici un diagnostic. Dar nici nu elimină semnele și indiciile care fac din patologia ambiguității și a ambivalenței autentica temă a romanului său. Fragment din prefața la romanul Refugii, ediție nouă, în curs de apariție la Editura Corint
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]