1,728 matches
-
fost îmbrăcate în șiță; cu prilejul reînnoirii acesteia, în anul 2007, au fost descoperite zece straturi suprapuse de ,prăștilă”, echivalentul a peste trei secole de istorie. Târnosirea s-a făcut la 12 iulie 2008. Dacă pictura pronaosului a dispărut sub tencuiala aplicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, cea din naos a fost alterată de mâna unui pictor mai puțin priceput. Mai bine păstrate sunt fragmentele din altar, datate, potrivit pisaniei fragmentare de pe spatele tâmplei, în 1820; execuția a fost precedată
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de vest, de sub tencuială s-a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă realizare în stil baroc, ce cuprinde și ușile împărătești. Elemente ale aceluiași stil baroc se regăsesc și la turnul clopotniței, ridicat
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
Gavriil; Iisus Hristos, cu semnătura lui Ioan zugravul, data realizării, 1789, și numele platnicilor. Grație valoroaselor bunuri artistice, tradiția aducerii de la Boiu a bisericii din Uilac, este de netăgăduit, fragmentele din picturile zugravului Ioan, putând fi și pe pereți, sub tencuială. Că la Uilac fusese și mai înainte o bisericuță de lemn, o dovedește clopotul, turnat în 1864 în hramul ”Sfântul Nicolae” pentru filia Uilacului Vidăcut (celălalt clopot, din 1853, provine de la Bodogaia). Mistuindu-se, ea a fost substituită, până la aducerea
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
următorul: ""În această biserică, la 20 august 1850, au primit sf. taină a cununiei Iraclie și Emilia Porumbescu, părinții nemuritorului Ciprian Porumbescu"". O altă serie de lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada 1935-1936, cu acest prilej fiind decapată tencuiala de pe porțiunea de zid de piatră din exterior, iar ocnițele din cărămidă au rămas tencuite. În cursul anului 2007, cu ocazia unor lucrări de curățare a pereților interiori ai bisericii, efectuate sub coordonarea prof.univ. dr Oliviu Boldura de la Universitatea București
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
spre infinitul cerului, simbolizând tendința sufletului românesc spre înaltele idealuri. La început biserica a fost acoperită cu șindrilă, dar din 1950 este acoperită cu țiglă, iar din anul 1970 turnul este acoperit cu tablă zincată. Tot atunci s-au refăcut tencuielile exterioare, iar în 1971 s-a pictat interiorul, în stil tempera, de către pictorul Nicolae Vasile din Ploiești.
Biserica de lemn din Stejărel () [Corola-website/Science/316994_a_318323]
-
fost pustiită. O lungă perioadă de timp (după unii autori câțiva zeci de ani, după alții aproape un secol), lăcașul de cult a fost abandonat, rămânând fără acoperiș. Pe bolta exterioară a bisericii au crescut arbori și iarbă; în urma ploilor, tencuiala a căzut și pictura s-a distrus. Nu există documente sau inscripții care să aducă informații cu privire la momentul când s-a reparat biserica. După informațiile orale, abia pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea un mazil pe nume Calmuțchi, împreună cu întreg
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este condus de Maica Domnului înaintea tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Fața logofătului a fost reînnoită cu tencuială, iar îmbrăcămintea sa reflectă hainele de la curtea suceveană. Scena "Pieta" (a punerii lui Iisus în mormânt) din nișa proscomidiarului, relevă o influență a picturii venețiene din secolul al XVI-lea, în Moldova acelor vremuri. În biserică se află șase morminte
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
face loc unui număr mare de birouri, săli de spectacole și de repetiții. Costul lucrărilor de transformare a Cinematografului „Modern” în Centrul Cultural „Bucovina” se ridică la circa două milioane de euro. Lucrările, începute în octombrie 2010, prevăd, printre altele, repararea tencuielilor interioare și exterioare, refacerea acoperișului, montarea de instalații sanitare, de apă caldă și rece, de încălzire, electrice, de gaze naturale, acustice și de sonorizare, amenajarea pardoselii, construirea unei scene, montarea de scaune, instalarea unui ecran de proiecție etc. În clădirea
Cinematograful Modern din Suceava () [Corola-website/Science/328900_a_330229]
-
construcție unitară, care se compune dintr-un altar pătrat, o navă și un turn clopotniță. Biserica prezintă în interior cca 3 straturi de pictură, acestea au fost acoperite după ce au fost sacrificate (din ordinul Mariei Tereza) cu straturi groase de tencuială în care erau fragmente de marmură, piatră, țigle, care în unele locuri aveau o grosime de cca 8-15 cm. În exterior prezenta cca 3 straturi de pictură: pe bază, altar și la baza turnului. Pe turn erau reprezentate semnele credinței
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
anul 1967 s-a hotărât pictarea bisericii și cu această ocazie s-a descoperit existența unei picturi de valoare ce a fost acoperită cu mortar în anul 1867. Direcția Monumentelor Istorice în colaborare cu Departamentul Cultelor, a organizat scoaterea de sub tencuială a picturii, cu valoare aristică și culturală deosebită, pictorii fiind unii cu renume în epocă, mai ales Radu Zugravu (el și ucenicii săi pictând biserica din Gura Văii-Vâlcea, schitul Brădet-Argeș, schitul Cornet-Vâlcea și scene din viața Cuvioasei Filofteia de la Curtea de Argeș
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
Cuvioasei Filofteia de la Curtea de Argeș). Cea mai reușită pictură a lui Gheorghe și Radu este Judecata de Apoi de pe peretele de apus al bisericii din Hălmagiu, după cum precizează profesorul V.Drăguț în lucrarea „Pictura românească în imagini” (București, 1976). Scoaterea de sub tencuială, dar păstrarea urmelor de buceardare din pereți, a fost executată de pictorul specialist Arutiun Avakian din București, în anul 1968. Tot atunci a fost demolat și balconul. Între anii 1970-1971, au fost scoase în evidență formele vechilor ferestre și figuri
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
XX-lea, templul era plin cu ocazia slujbelor, iar evreii trebuiau să-și plătească locul în sinagogă de sărbătoarea Anului Nou evreiesc. La începutul secolului al XXI-lea, se afla într-o stare de paragină. Acoperișul stătea să se prăbușească, tencuiala de pe pereți era căzută, pereții erau crăpați și geamurile sparte. Se mai vedeau vechile picturi și scrieri. Secretara Comunității Evreilor din Vatra Dornei, Melania Mehler, a afirmat că lăcașul de cult era vizitat de turiști israelieni care au furat unul
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
ale Comunității Evreilor din Câmpulung. În semn de recunoștință a efortului credincioșilor de religie mozaică, s-a amplasat pe frontonul dinspre vest al bisericii o Stea a lui David într-un ancadrament circular. Acest însemn a fost acoperit ulterior cu tencuială. Termenul pentru construirea bisericii era estimat a fi sfârșitul anului 1889 , dar lucrările s-au prelungit mai mulți ani. Biserica a fost sfințită la 1/13 septembrie 1896 de către mitropolitul Arcadie Ciupercovici al Bucovinei și Dalmației, în cadrul unor solemnități deosebite
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
Cisnădioara, în Transilvania) în care preciza că biserica fortificată a fost ridicată în trei etape. Primul a fost înălțat corul, fapt dovedit de modul în care se leagă zidăria sa de cea a zidurilor de est ale navelor laterale, precum și tencuiala calcifiată ce pătrunde adânc în zidărie. La cor se observă și azi tencuiala de pe pereți, în timp ce la cele trei nave atașate ulterior se vede numai zidărie de gnaisuri și micașisturi. Într-o a treia etapă a fost construit etajul turnului
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
trei etape. Primul a fost înălțat corul, fapt dovedit de modul în care se leagă zidăria sa de cea a zidurilor de est ale navelor laterale, precum și tencuiala calcifiată ce pătrunde adânc în zidărie. La cor se observă și azi tencuiala de pe pereți, în timp ce la cele trei nave atașate ulterior se vede numai zidărie de gnaisuri și micașisturi. Într-o a treia etapă a fost construit etajul turnului din nord. Pentru a permite o mai bună apărare, ușa de acces a
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
metri iar altul de 700 metri, ce închideau o curte cu o suprafață de circa 1800 metri pătrați. Construcția de pământ, după unii autori, de piatră, după alții, la data cercetării ruinelor ei au mai putut fi văzute urme de tencuială precum și de săpături făcute de-a lungul vremurilor. Kurt Horedt presupune că decăderea și părăsirea cetății, de unde se supraveghea și "poteca de cai" care trecea prin valea "Râului Mare", peste muntele "Scara" spre Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea, s-a datorat
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
metri înălțime și lat de 1.5 metri, el fiind zidit ulterior. Intrarea în biserică se face pe o singură ușă de acces aflată pe latura sudică, acces ce formează un alt arc frânt ce se profilează evident printr-o tencuială de mortar. Caturile de apărare aveau fiecare șapte metereze, câte două aflate în pereții corului și câte unul pe laturile estice ale absidei. Meterezele au formă dreptunghiulară, destinația lor fiind adresată armelor de foc. Corul și sala sunt prevăzute cu
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
legate cu mortar din mult nisip și puțin var, și datează, probabil, cel mai devreme la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. În pereții bisericii, la interior și exterior, apare cărămidă de la reparațiile ulterioare. Sub tencuieli sunt multe sgrafitte. Pe latura de SE a altarului, pe primul strat de tencuială, se citește printre alte nume (subl.n.) “Ermonah Antoni Mol(doveanu)Vleat 7227 (1718)”. Se mai disting anii 7100 (1592) și 1735. La început biserica a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
devreme la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. În pereții bisericii, la interior și exterior, apare cărămidă de la reparațiile ulterioare. Sub tencuieli sunt multe sgrafitte. Pe latura de SE a altarului, pe primul strat de tencuială, se citește printre alte nume (subl.n.) “Ermonah Antoni Mol(doveanu)Vleat 7227 (1718)”. Se mai disting anii 7100 (1592) și 1735. La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind vizibile în pronaos și naos
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
o inscripție scoasă la iveală în timpul lucrărilor de restaurare: „zograf Vassilii din satul Subonoșa, Sersko și ucenicul lui, Dimităr”. Directorul Muzeului Național de Istorie, Bojidăr Dimitrov a declarat: „Renovarea a adus la iveală o rară inscripție sub un strat de tencuială de pe unul din pereți... Acum știm cu siguranță numele pictorului. Maestrul de la Boiana din secolul al XIII-lea a fost singurul pictor, între regi și nobili, al cărui nume era pomenit în mod regulat la slujbele bisericii.” Restauratorul Grigori Grigorov
Biserica Boiana () [Corola-website/Science/326744_a_328073]
-
acest document apare și localizarea satului în "Transyvaniensis diocesis" sau mai bine spus în "dioceza Transilvaniei". Edificiul religios a fost construit cu amprenta stilului gotic matur, biserica neavând prevăzut vreun turn. Sub streașina aflată pe peretele sudic al corului, sub tencuială, a fost descoperit inscripționat anul 1507, an ce sugerează momentul ridicării boltei corului în formă semicilindrică prevăzută cu penetrații. Ea este îmbrăcată cu nervuri din teracotă romboidale, similare cu cele existente în corul bisericii fortificate din Bazna, biserică a cărei
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
și-a restrâns producția din cauza crizei economice. Totuși, întreprinderea a reușit să se mențină pe piață și în prezent este printre liderii industriei materialelor de construcțiii din Repblica Moldova. produce prefabricate de beton, cărămizi, materiale cu umplutură poroase, amestecuri pentru tencuială uscată și pe bază de ghips, plăci de ipsos . Producția este realizată conform standardelor internaționale și în fiecare an este supusă, în Germania, certificării în conformitate cu DIN. Peste 80% din marfă este comercializate pe piețe externe: Rusia, România, Ucraina, Belarus, Bulgaria
CMC-Knauf () [Corola-website/Science/325191_a_326520]
-
2,73 m, retragerea originii bolții absidei altarului de la pereții bisericii 0,4 m iar înălțimea bolții în absida altarului este de aproximativ 3,37 m. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în interior cât și în exterior. Pentru a susține tencuiala, pe pereții de lemn au fost prinse în cuie nuielușe de mesteacăn așezate în diagonală. Câte trei ferestre se regăsesc pe fiecare din laturile de sud și de nord ale bisericii, câte două, paralele pentru fiecare încăpere a bisericii. Pe
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
se impune privirii prin echilibrul formelor sale, adevărata valoare a bisericii se relevă la interior, acolo unde vizitatorul descoperă pe suprafața pereților existența unui decor iconografic remarcabil. Cea mai mare parte a ansamblului pictural a stat ascunsă multă vreme sub tencuielile impersonale impuse de Reformă în secolul al XVII-lea. Readuse parțial la lumină în anii 1994 și 2009-2010, prin munca de migală a pictorilor restauratori Dan Căceu, respectiv Dan Petrescu, frescele constituie mărturia incontestabilă a unei picturi bizantine de certă
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
de răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de sud, biserica are două intrări, la fel ca și alte biserici moțești. Prima dintre intrări conduce spre pronaosul bisericii, azi folosit ca și depozit. Pereții pronaosului acoperiți cu tencuială nefinisată și nezugrăvită delimitează un spațiu cu lungimea de aproximativ 4,56 metri și lățimea de 5,71 metri. Tavanul, din scânduri susținut de patru grinzi se află la o înălțime de 2,5 metri față de podea. Scândurile tavanului acoperite
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]