6,422 matches
-
pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania și Suedia, unde există mănăstiri de călugări franciscani, precum și fraternități laice. Pe teritoriile românești, terțiarii au acționat în câteva zone din Transilvania (de ex. la Lipova), iar în Țara Românească
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania și Suedia, unde există mănăstiri de călugări franciscani, precum și fraternități laice. Pe teritoriile românești, terțiarii au acționat în câteva zone din Transilvania (de ex. la Lipova), iar în Țara Românească și Moldova au început să se organizeze de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În marea familie franciscană există colaborări și schimburi de experiență, în aceeași
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și simplitate evanghelică a sufletului. În prezent există fraternități ale O.F.S. în peste 70 de state ale lumii. Însemnul distinctiv este TAU, ultima literă a alfabetului ebraic, semn cu care și semna Francisc scrisorile. Pe teritoriul Țării Românești activitatea terțiarilor a fost înfloritoare până în prima parte a secolului XX, adică până la sumbrul Decret din 1.XII.1948. În Moldova fraternitățile laice franciscane au apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost înfloritoare până în prima parte a secolului XX, adică până la sumbrul Decret din 1.XII.1948. În Moldova fraternitățile laice franciscane au apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național al Terțiarilor s-a desfășurat în 1923 la Maria Radna. De o mare importanță a fost și publicarea în 1916 a Manualului Terțiarului Franciscan. Scopul O.F.S. îl constituie dezvoltarea spirituală prin cunoașterea și trăirea Evangheliei, după Regula lui Francisc și în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național al Terțiarilor s-a desfășurat în 1923 la Maria Radna. De o mare importanță a fost și publicarea în 1916 a Manualului Terțiarului Franciscan. Scopul O.F.S. îl constituie dezvoltarea spirituală prin cunoașterea și trăirea Evangheliei, după Regula lui Francisc și în ascultare de Biserică. În istoria franciscanismului, Sfântul Scaun a avut aprecieri deosebite față de activitatea terțiarilor, încă din timpul vieții lui Francisc
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și publicarea în 1916 a Manualului Terțiarului Franciscan. Scopul O.F.S. îl constituie dezvoltarea spirituală prin cunoașterea și trăirea Evangheliei, după Regula lui Francisc și în ascultare de Biserică. În istoria franciscanismului, Sfântul Scaun a avut aprecieri deosebite față de activitatea terțiarilor, încă din timpul vieții lui Francisc. În ultimii 200 de ani, aproape toți sfinții părinți au avut aprecieri elogioase; Leon al XIII-lea a considerat că acest ordin poate regenera Biserica: „Căutați să faceți cunoscut și prețuit, după cum se cuvine
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sfinții părinți au avut aprecieri elogioase; Leon al XIII-lea a considerat că acest ordin poate regenera Biserica: „Căutați să faceți cunoscut și prețuit, după cum se cuvine, Ordinul al III-lea”. Papa Pius al X-lea, i-a considerat pe terțiari ca fiind apostolii epocii moderne „...dacă Sfântul Francisc nu ar fi făcut nimic altceva pentru Biserică, decât să înființeze cel de al III-lea ordin al său, pentru această binefacere ar trebui socotit printre oamenii care și-au dobândit cel
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
profesiune perpetuă. Asistența spirituală este realizată în funcție de regiune: în Muntenia și Moldova de către preoți franciscani conventuali, iar în Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr mare de terțiari, care nu mai aveau însă o activitatea riguroasă; ei știau că trebuie să recite câte douăsprezece rugăciuni de Tatăl nostru pe zi și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr mare de terțiari, care nu mai aveau însă o activitatea riguroasă; ei știau că trebuie să recite câte douăsprezece rugăciuni de Tatăl nostru pe zi și să se salute corespunzător, între ei. Redacția revistei „Viața” a publicat cele zece cerințe pe care trebuie să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aveau însă o activitatea riguroasă; ei știau că trebuie să recite câte douăsprezece rugăciuni de Tatăl nostru pe zi și să se salute corespunzător, între ei. Redacția revistei „Viața” a publicat cele zece cerințe pe care trebuie să le îndeplinească un terțiar franciscan: 1. „să se ferească de mândrie și lux în îmbrăcăminte; 2. să se ferească de jocurile periculoase; 3. să fie cumpătați în mâncare și băutură; 4. să se spovedească și să se împărtășească în fiecare lună; 5. să recite
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de pace; 8. să nu jure și să evite vorbele necuviincioase și inutile; 9. să participe des la Sf. Liturghie, chiar zilnic de le va fi cu putință; 10. să se roage în comun la moartea vreunui membru al familiei terțiare franciscane.” Părintele Iosif Tălmăcel a încheiat articolul din nr. 1 al revistei Viața, 1914, cu urarea reînnoirii și creșterii numerice a terțiarilor din România. Într-un articol publicat de către pr. dr. Anton Bișoc în revista Viața din 1916, s-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de le va fi cu putință; 10. să se roage în comun la moartea vreunui membru al familiei terțiare franciscane.” Părintele Iosif Tălmăcel a încheiat articolul din nr. 1 al revistei Viața, 1914, cu urarea reînnoirii și creșterii numerice a terțiarilor din România. Într-un articol publicat de către pr. dr. Anton Bișoc în revista Viața din 1916, s-a exprimat marea bucurie față de reînființarea fraternităților terțiare în Moldova și Muntenia. Părintele doctor Iosif P. Maria Pal a considerat că pentru această
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
articolul din nr. 1 al revistei Viața, 1914, cu urarea reînnoirii și creșterii numerice a terțiarilor din România. Într-un articol publicat de către pr. dr. Anton Bișoc în revista Viața din 1916, s-a exprimat marea bucurie față de reînființarea fraternităților terțiare în Moldova și Muntenia. Părintele doctor Iosif P. Maria Pal a considerat că pentru această complexă activitate era necesară prezența unui „îndrumător sigur” ca părintele Iosif Tălmăcel, care, cu aprobarea superiorilor, la 15 septembrie 1918 a înființat publicația „Aurora Franciscană
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Moldova și Muntenia. Părintele doctor Iosif P. Maria Pal a considerat că pentru această complexă activitate era necesară prezența unui „îndrumător sigur” ca părintele Iosif Tălmăcel, care, cu aprobarea superiorilor, la 15 septembrie 1918 a înființat publicația „Aurora Franciscană, Curierul Terțiarilor Franciscani din România”, cu următorul program: „În primul rând se vor trata acele chestiuni care privesc de-a dreptul ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui sfânt din ordinul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui sfânt din ordinul franciscan, și, în final se vor da știri și sfaturi folositoare”. Preoții franciscani conventuali, în cele mai multe cazuri, le-au fost îndrumători spirituali terțiarilor. Revista „Viața” a publicat sistematic articole, informații despre Ordinul al III-lea, despre înființarea noilor comunități și a recomandat cu căldură citirea publicației „Aurora Franciscană”. Toate capitolele elective provinciale de după 1920 au acordat mare importanță terțiarilor, alegându-l și realegându
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au fost îndrumători spirituali terțiarilor. Revista „Viața” a publicat sistematic articole, informații despre Ordinul al III-lea, despre înființarea noilor comunități și a recomandat cu căldură citirea publicației „Aurora Franciscană”. Toate capitolele elective provinciale de după 1920 au acordat mare importanță terțiarilor, alegându-l și realegându-l pe Iosif Tălmăcel ca asistent spiritual provincial în: 1920, 1923, 1926, 1929, 1932, 1935, 1938 și 1947, când a fost ales ca asistent spiritual provincial și pentru terțiarii greco-catolici din Oradea (până la acea dată această
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
provinciale de după 1920 au acordat mare importanță terțiarilor, alegându-l și realegându-l pe Iosif Tălmăcel ca asistent spiritual provincial în: 1920, 1923, 1926, 1929, 1932, 1935, 1938 și 1947, când a fost ales ca asistent spiritual provincial și pentru terțiarii greco-catolici din Oradea (până la acea dată această funcție a îndeplinit-o exemplar pr. dr. Dominic Niculăeș, ales în Capitolul provincial din 1938). Ministrul Provinciei „Sf. Iosif” din Moldova, pr. dr. Iosif P. Maria Pal a consemnat în Raportul din 1938
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Oradea (până la acea dată această funcție a îndeplinit-o exemplar pr. dr. Dominic Niculăeș, ales în Capitolul provincial din 1938). Ministrul Provinciei „Sf. Iosif” din Moldova, pr. dr. Iosif P. Maria Pal a consemnat în Raportul din 1938, dezvoltarea activității terțiarilor din Moldova, Muntenia și Transilvania. Este o performanță și astăzi să străbați aceste întinse teritorii și să asiști la întrunirile fraternităților terțiare, când noi dispunem curent de autoturisme, calculatoare, electricitate, instrumente de scris diverse, etc. Dar în urmă cu peste
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sf. Iosif” din Moldova, pr. dr. Iosif P. Maria Pal a consemnat în Raportul din 1938, dezvoltarea activității terțiarilor din Moldova, Muntenia și Transilvania. Este o performanță și astăzi să străbați aceste întinse teritorii și să asiști la întrunirile fraternităților terțiare, când noi dispunem curent de autoturisme, calculatoare, electricitate, instrumente de scris diverse, etc. Dar în urmă cu peste 100 de ani, se circula încă cu tracțiune animală, rețelele de căi ferate și electricitate erau în curs de realizare, telefonia fixă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
franciscane). Recunoștință și admirație pentru acest nobil și preaîncercat părinte. „Aurora Franciscană” a apărut în 3 etape: 1918-1920; 1921 - februarie 1927; martie 1938 - decembrie 1943. În cele ce urmează se vor prezenta în original rapoartele consemnate de către Comisarul Provincial pentru Terțiari, părintele Iosif Tălmăcel, doar pentru fraternitățile din Țara Românească. Recurgem la această procedură, deoarece colecțiile publicistice catolice, unele mai vechi de 150 de ani, există doar în câteva arhive. 1. Act constitutiv „Având învoire specială, conform Dreptului Canonic de la Înalt
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Romano-Catolică din Brăila Ordinul al III-lea al Sf. Francisc de Assisi sub denumirea: „Congregațiunea Ordinului la III-lea Franciscan a Prea Sfintei Inimi a lui Isus”. Așadar prin acest act constitutiv, cu data de Duminică 27 Martie 1938, toți terțiarii din Brăila înscriși în particular ori aparținând de altă Congregațiune, din acea zi formează o Congregațiune canonică cu toate drepturile și privilegiile publice acordate lor de Sfântul Scaun Apostolic. Cu îngăduirea Prea Cucerniciei Sale Pr. Bronislaw Falewski Decan și Paroh
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bronislaw Falewski Decan și Paroh de Brăila, care este numit Director al acestui Congregațiuni s-a determinat și încredințat pentru Congregațiunea din Brăila Altarul Prea Sfintei Inimi din biserica parohială romano-catolică. Încredințarea acestui altar nu înseamnă altceva decât că Congregațiunea Terțiarilor trebuie să aibă o deosebită grijă de acest altar, fără nici un drept de patronaj sau de proprietate a lucrurilor sau hainelor ce vor procura pentru înzestrarea acestui altar. Acest act Constitutiv s-a făcut în 4 exemple, unul pentru Arhiva
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Th. Cisar Arhiepiscop și Mitropolit latin de București ca să binevoiască a da învoire ca cei înscriși să poată forma o Fraternitate Canonică după cum cere Dreptul Canonic. Până în prezent, cei înscriși în Ordin se bucurau numai individual de binefacerile și privilegiile Terțiarilor. La cererea noastră, Înalt Prea Sf. Sa a binevoit să ne răspundă precum urmează: „P.C. Sale Părintelui Iosif Tălmăcel Decan și Paroh de Bacău Prea Cucernice Părinte Decan, Prin prezenta Vă dau bucuros încuviințarea ca să ridicați Asociația „Armata Maicii Domnului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
evlaviei către Maica Domnului și râvnei către imitarea vieții Sfântului Francisc. Salutare și Binecuvântare în Domnul! Iar pentru Sf. Sărbători multă mângâiere sufletească!” Ca urmare la acest binevoitor răspuns al Înalt Prea Sfinției Sale am comunicat Părintelui Paroh din Craiova că Terțiarii din parohia Sf. Sale, din ziua Nașterii Domnului 25 Decembrie 1937 sunt constituiți canonicește în Fraternitatea publică și oficială cu toate drepturile și privilegiile acordate lor de Sfântul Scaun Apostolic. Reproducem aici Actul Constitutiv: Act Constitutiv. Având învoire specială de la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]