541,899 matches
-
și, într-adevăr, am trăit toate ritmurile vieții. D.T.: - Aceasta e scrisoarea la care n-ați răspuns o lună? M.P.I.: - Da... și era îngrijorat. Mult mai tîrziu am aflat. Îi scrisese unui prieten: "După ce a citit scrisoarea, Marga a reflectat timp de-o lună, și nu mi-a răspuns. Am crezut-o pierdută pentru mine. Dar, nu... De Crăciun, venind să-și petreacă vacanța la Brăila, am devenit prieteni-amanți, din prima zi. M-am căsătorit cu ea, în aprilie trecut, după
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
exista... Nu mi-am putut închipui un astfel de om, nici în momentele mele cele mai roze. D.T.: - Ce amintiri mai aveți despre cel căruia, în decembrie 1922, Romain Rolland îi scria: "Dragă prietene, nu mai aștept să-mi găsesc timpul necesar ca să-ți răspund... Nu mai pot aștepta, după ce am devorat "Chira Chiralina", în toiul nopții... Trebuie să-ți spun, numaidecît: e formidabilă!"? M.P.I.: - Acum, scriu tot ce știu despre el. Însemnări, nu pentru publicare, ci pentru cei ce vor
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
și locuință, și că, în felul acesta, comunicarea își pierde una dintre calitățile de bază, precizia, nu interesează pe nimeni. Oricum, vorbitorii noștri, revoluționari ca Mița Baston, au mai găsit un cuvînt bun la toate, așa cum a fost, cu cîtva timp în urmă, conjuncția deci, zadarnic conclusivă, cu care se începea orice replică. Aproape că-i duci dorul răposatei deci, de cînd cu locația. Să ne închipuim ce s-ar fi întîmplat cu literatura dacă scriitorii s-ar fi îmbolnăvit și
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
am înghesuit/ în cuvinte nerostite,/ scorojite de arșiță,/ înmuiate de ploi,/ îndârjite de crivăț./ În fâlfâiri de aripi/ printre roțile Carului Mare,/ cu luna pernă,/ învelit cu noaptea,/ admonestat cu litanii.../ Mi-am întins pe ciolane/ pielea zbârcită/ peste arcul timpului". Cititorul trebuie să se mărginească a dispera în bulboana complicată a metaforei, poetul eșuând în tentativa lui de vânzător, de Iudă fără destin, până la urmă prea mult sentimentală. Sinucigașul ratează, și foarte bine că ratează, prin multă vorbire, prin rătăcire
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
scriitor din anul 1873, Dostoievski povestește o mică întâmplare personală trăită la Petersburg. În mizeria unei veri din nordul imperial, cu mult praf, căldură și vodcă, el dă, și nu mai scapă de ei, de niște inși beți înjurând tot timpul. Exact, dar exact ca la noi. Într-o seară târzie de duminecă - povestește divinul prozator - mi-a fost dat să fac vreo cincisprezece pași împreună cu un grup de șase meșteri beți și m-am convins deodată că toate gândurile, toate
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
-l mai zici a șaptea oară, dacă tot zici că am zis de șase ori?" De atunci, trecură câteva războaie mondiale lungi, plus jumătatea de secol de comunism și ceva ce zgudui Rusia, iar cei șase meșteri petersburghezi, devenind între timp și revoluționari, bine înțeles, rostiră mai departe același substantiv lipsind din dicționare, scurt și energic, diferit de al nostru, noi fiind de gintă latină. (Dostoievski, Opere, volumul 11, Mici tablouri, cap. 2, pagina 124, traducere și aparat critic de Leonida
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
de animație geniali... Operatori foarte buni... Să nu uităm și faptul că guvernele estice au investit foarte mulți bani în școlile de film. În America, prin contrast, nu au existat școli de film. Filmului american i-a luat foarte mult timp ca să părăsească studiourile hollywoodiene. Și atunci ei privesc cu atenție filmele studenților care vin din toate aceste țări est-europene. Or, aceste filme au fost chiar foarte bune în anii ’60 și ’70. Apoi, în Est unele filme sunt încă realizate
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
mult decît șovăitoare atunci cînd atingeau zonele de frontieră ale umanului. Or, acestea sînt necontenit prezente în orice explorare a condiției umane". Indiscutabil, atracția pe care "Secolul luminilor" și pivotul său teoretic, Enciclopedia, o mai exercită asupra unor minți ale timpului actual au generat structuralismul, neopozitivismul îndeobște, într-un aer de stagnare istorică (enciclopedismul fiind prin natura sa antiistorist). În locul gol lăsat de respingerea transcendenței și, în fond, a creației majore care posedă totdeauna un sîmbure transcendent (în altă parte, glosînd
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Pavel Șușară De la un anumit nivel în sus, prin victoriile sale succesive asupra timpului, vîrsta devine o problemă de creativitate, iar vitalitatea biologică un înalt principiu estetic. Instinctul sigur de a ocoli capcanele calendarului și capacitatea rară de a fagocita clipele - fără ca noxele acestora să atace insidios ori să explodeze cu efect întîrziat - sunt
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
pot revendica pînă la capăt. În acest context al performanței biologice, în care cronologia depășește orice funcționalitate măruntă spre a intra în categoria gratuității contemplative, faptul de a fi contemporanul propriului tău centenar bate semnificativ în capodoperă. A lucra în timp, adică a modela sau a ciopli timpul așa cum ai ciopli piatra sau ai plămădi lutul, este o artă pe care puțini artiști au avut harul de a o ilustra. Dacă Pop-Art-ul și Op-Art-ul, dacă Body-Art-ul și Land-Art-ul, și încă multe
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
context al performanței biologice, în care cronologia depășește orice funcționalitate măruntă spre a intra în categoria gratuității contemplative, faptul de a fi contemporanul propriului tău centenar bate semnificativ în capodoperă. A lucra în timp, adică a modela sau a ciopli timpul așa cum ai ciopli piatra sau ai plămădi lutul, este o artă pe care puțini artiști au avut harul de a o ilustra. Dacă Pop-Art-ul și Op-Art-ul, dacă Body-Art-ul și Land-Art-ul, și încă multe altele din aceeași categorie, sunt concepte comune
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
de a o ilustra. Dacă Pop-Art-ul și Op-Art-ul, dacă Body-Art-ul și Land-Art-ul, și încă multe altele din aceeași categorie, sunt concepte comune într-o lume a produselor simbolice atît de variată și de complexă, Crono-Art-ul, adică arta de a da timpului o formă exemplară, este la fel de rară ca resorbția în divin prin iluminare și prăbușire mistică. Reprezentantul unic al acestei arte desăvîrșite, în care Creația și Creatorul se contopesc într-o construcție viguroasă și eterică în aceeași măsură, este acum maestrul
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Centenar acum, adică în plină realitate a Capodoperei, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, Artistul s-a așezat el însuși deasupra timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de gingășie.
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
în Domnul! Ne spune Ieremia prorocul: «Binecuvîntat fie omul care nădăjduiește în Domnul, deoarece acesta va fi ca arborele sădit lîngă ape, care-și întinde rădăcinile pe lîngă rîu și nu știe cînd vine arșița; frunzele lui sînt verzi, la timp de secetă nu se teme și nu încetează a rodi»". Poezia ar fi o formă sublimată a dragostei (a empatiei, cum ar zice esteticienii), a acelui simțămînt fundamental care chezășuiește absoluțiunea. Aserțiune întărită din nou cu citate evanghelice: "De nu
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
amenințările teribile ale imensității ce se refuză oricărei ordonări: "Boala de nevindecat a lui Bacovia este groaza de pustiu. Sentimentul pustiului se ivește aproape în orice text al poetului". Altminteri este însă apreciat Ioan Alexandru. Acesta a suferit, într-un timp relativ scurt, o metamorfoză radicală și, nu mai puțin, contradictorie, trecînd de la agitația dionisiacă, "păgînă", la un simțămînt exclusiv religios, turnat în ostentative tipare sacerdotale: Ne aflăm în fața unui credincios fervent, lipsit de cea mai mică urmă de-ndoială, pentru
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
în Rampa - pe care l-am citit în recentul volum de convorbiri realizate de Sebastian, publicat sub îngrijirea lui Geo Șerban la Editura Universal Dalsi - Rebreanu mărturisește: "Aș spune că nu trebuie să ne pierdem răbdarea și să așteptăm alte timpuri - dar tocmai acum lumea intră într-o groaznică eclipsă a spiritului, o eclipsă a inteligenței și a simțirei. Nu vezi cu cîtă îndîrjire este oprimat intelectualul pretutindeni? Și la noi, mai mult decît oriunde, această mentalitate e menită să aibă
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
considerare. * În sfîrșit, tot în Litere, dl Tudor Cristea semnalează în editorialul său un lucru incredibil: într-o obscură editură cu numele Lider a văzut lumina tiparului versiunea românească a cărții lui Michael H. Hart 100 de personalități din toate timpurile care au influențat istoria omenirii. Și fiindcă ediția engleză nu conținea nici un român, cîțiva politicieni români cu vocație cultural-patriotică au fondat un comitet, condus de dl Adrian Năstase și de dl Răzvan Theodorescu, și numărînd printre membrii săi pe dl
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
pentru tot soiul de transparențe decît președintele Iliescu, premierul a anunțat lansarea campaniei "România curată". În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu salută, în principiu, această inițiativă, dar o privește cu reținere: Sună promițător acest anunțat program «România curată». Dar în același timp e așa de puțin credibil, încît eu, unul, m-aș mulțumi și cu «România curățică»".
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
trăsăturile structurale ale limbii și deciziile culturale care i-au influențat evoluția ar trebui să dispunem de foarte multe date: în primul rînd, de o analiză exhaustivă a modului în care construcția în cauză a fost prezentată, de-a lungul timpului, în gramaticile și în manualele școlare românești. În momentul de față, evaluarea normativă a înlănțuirii de genitive este cuprinsă pe scurt și în aspectele sale esențiale în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram: Se recomandă evitarea mai multor genitive la
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
ei. Dintre perioadele literare, a fost privilegiată aceea de imediat după 1948. Patru sau cinci cărți au încercat să ofere o imagine a realismului socialist (sau a proletcultismului) din anii '50. În ce privește studiile teoretice despre principalele fenomene ale culturii din timpul dictaturii (fie aceasta sovietică ori românească), ele sînt foarte rare. Am numărat doar trei (cele scrise de Lucian Boia, Sanda Cordoș și Mihai Zamfir). În fine, sintezele istorice ale întregii epoci dintre 1948 și 1989 continuă să lipsească. În pofida dimensiunilor
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
trecutul reprezintă, în majoritatea lor, relecturi ale operelor, nu contribuții documentare. Contextul istoric, așadar, nu e cu mult mai bine lămurit astăzi decît era acum un deceniu și jumătate cînd dispărea cenzura. Puține revelații: Anatomia unei mistificări de Stelian Tănase, Timpul rugului aprins de André Scrima, Amurgul demiurgilor de Pavel Țugui. În mulțimea de documente personale ieșite la iveală (jurnale, memorii, corespondență etc.), nici o mînă de istoric n-a pus încă ordine.
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
Liviu Franga Savantul Rareori, cât timp sunt printre noi, savanții coboară în agora. Renumele li-l duce șirul de titluri de cărți acoperind pagini întregi dintr-un c.v. care altminteri nu mai conține altceva atractiv. Apoi, în sertarele savantului se adună, cu vremea, sumedenii de premii
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
nemodificat textul primei ediții (București, Editura Enciclopedică Română, 1974). Cea de-a treia apărută în 2000 (Arta romană în România. București, Editura Meridiane) include, în proporții diferite, contribuții mai vechi. Singura carte pentru care nu există precedente rămâne în același timp opus maximum al savantului. Este, cred, chiar aceea care ne poate demonstra că, deși foarte rar, savantul, oricare ar fi el, dacă este un savant autentic, tocmai prin cărțile lui coboară în agora. Fie și atunci când, împrăștiindu-se pământescul, doar
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
preoților li s-a părut că-s cam sărăcuțe și i-au cerut unui arhitect să mai pună ceva. Iar tipul ăsta, care a construit mai târziu Arcul de Triumf, numele lui îmi scapă, vezi ce neserios sunt, a avut timp să decoreze doar turnul dinspre nord, iar când să se-apuce de cel dinspre sud, ce dă spre Luxemburg, gata distracția! Era în 1789! Lucrările puteau să mai aștepte... Nu ne-a fost prea greu să forțăm un gard, la
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
XXI. Și după? După, nimic. Plecăm, nu vă faceți griji. Prezentare și traducere de Elena-Brândușa Steiciuc De vorbă cu autorul - Olivier Rolin, ce v-a determinat să scrieți Tigru de hârtie? A existat un „declic" inițial? - De fapt, cu mult timp în urmă, am început să mă gândesc la un roman despre anii aceia, „anii ’68", cum se spune acum. Cred că ideea mi-a venit pentru prima dată prin 1988, în orice caz înainte de a concepe, de a pregăti și
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]