2,640 matches
-
McArdle, Stephen Rae, David Diebold și Frank Coughlan de la Evening Herald și Fionnulei McCarthy de la Woman’s Way. Lui Jim FitzPatrick pentru fotografia de pe copertă și Tatiannei pentru cafea, pentru că mă face să râd și îmi hrănește preaiubitele pisici. Scriitoarelor Tina Reilly, Suzanne Higgins, Catherine Barry, Maeve Binchy, Julie Parsons, Cathy Kelly, Claire Dowling, Shari Low, Deirdre Purcell, Mary Stanley, Marita Conlon McKenna, Dawn Cairns, Jacinta McDevitt, Sarah Webb, Catherine Dunne, Martina Devlin, Miriam Lee, Collette Caddle, Gemma O’ Connor, Niamh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
toatè seriozitatea povestea mirosului strèin de pe trupul meu, dezvèluindu-i, astfel, și scopul precis al vizitei mele, pregètesc Td8 cu contracțiune pe centru, fècând posibil d5 și mobilizând piesele pentru atac pe flancul damei prin a5, Nu, n-am venit la tine că sè aflu de ce te-ai mèritat cu Vlad, ci, Matei! Te rog! Albul apèrè e4 pentru a putea efectua manevră Cc3-a4-b6, Dar eu, apropiindu-mè de ea, recunoscând-o, e Corina mea! Evitând varianta cu calul în a5, Vlad n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
pe loc? - Nu de asta. Și n-a existat un „deci” - deci... Majoritatea țăranilor a rămas pe loc, chiar și la al doilea refugiu, cel din ’44. - Atunci? Te considerai sărac? N-ai fost destul-de: te-au ridicat și pe tine rusovieticii; te-au pohodit și pe tine na Sibir... - Dac-ar avea Basarabeanul mintea Românului ceai’ de pe urmă!, a râs tata. Hai să zicem că am zăbovit cu plecatul În primul refugiu și din pricina casei. - Care casă? Dar noi n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni, cei ajunși la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile de la noi (e drept, la ei noroaiele se cheamă: tină, clisă). Și din pricina asta În multe case de țărani moldoveni, vorbitori numai de românească, români din moși-strămoși, vedeai, reapărut, Între icoane, portretul țarului... - Îl avea și el, dar s-a lecuit În timpul Ocupației din ’40-’41. Să ne Întoarcem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
smuls mâinile, cu ele Îmi fac loc, ajung În uliță. - Nu mai miroase, zic, amușinându-mi o mână. Muuult mai binemiroase inima ta, decât eroii - uite... - și-i dau să adulmece. - De ce-mi dai miros de la mine? Dă-mi de la tine... Numai o dată și gata... Dar tu miroși a mine - oare de ce? - Auzi la ea: oare de ce... Fiindcă pe la voi ieșim noi, bărbații...Și află: când o să fiu erou, n-o să miros ca ei... - Atunci n-o să fii erou! N-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu se calcă... Nou, pentru noi, faptul că domnișoarei Tuza nu-i place la noi - nu asta, ci nou e că ne-o spune: nu-i place Basarabia, nu-i place județul Orhei, nici Mana noastră... Zice că-i prea tină (adică glod); ori prav (colb adică); ba prea multă zăpadă-omăt, iarna («Așa ceva numai la kino am văz’t!», zice ea la văzut), ba prea ger («De mi-or ’ghețat mațălie», zice ea, Însă noi ne prefacem că n-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care să poată să le asigure copiilor... Visele sărăciei care fac legea și-n cvartalele astea de blocuri afumate: copiii, casa, să ai ce pune pe masă, iar în rest, nu-ți mai trebuie decât să ai pe cineva lângă tine care să te asculte cum o asculta el pe ea, să te încurajeze și să-ți dea apă la moară... Care fetiță? Gândea ca o femeie în toată firea, hârășită de viață, deloc slabă la minte. Nu de sfaturi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
din tigaie și le îndesa în gură fierbinți, aproape s-o ardă, și întingea cu dumicați de pâine în grăsimea sfârâindă, pândind când se trezește copilul, să-i dea și lui să mănânce. Ce bine să ai un suflet lângă tine care să-ți dea curaj, Mirelo, un tovarăș de întins în tigaie. Numai să ai și ce să pui în tigaie... Nășica, Mirelo, vorbele Getei parcă-i sunau ca o amenințare, păi, să se gândească bine, că nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cartea la loc, Îi cheamă pe ai săi ca să-și dicteze testamentul. Apoi rostește o rugăciune care se sfârșește cu aceste cuvinte: „Doamne, Tu știi că am căutat să Te pătrund cât am putut. Iartă-mă dacă această cunoaștere de Tine mi-a fost singura cale spre Tine!” N-a mai deschis ochii. Era pe 4 decembrie 1131. Omar Khayyam se afla În cel de-al optzeci și patrulea an de viață, se născuse la 18 iunie 1048, În zori. Faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
rostesc, În gând, o rugăciune; nu reușeam decât să repet: „Doamne! Doamne! Doamne!”, implorare insistentă, ca și cum aș fi fost deja mort și băteam la Poarta Paradisului. Și poarta se deschise. Poarta Paradisului. O ușiță ascunsă Într-un zid murdar de tină. La colțul unei străzi, se deschise, o mână o atinse pe a mea, m-am prins de ea, mă trase spre dânsa, Închise poarta În urma mea. Țineam ochii Închiși, de teamă, de epuizare, de neîncredere, de fericire. Afară, urmărirea continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mă așez lângă ea. Problema e că de-acum nu-mi mai pot cumpăra costumele de baie de la M&S, oftez eu. Tu n-ai probleme din astea, fiindcă poți oricând să mergi la piscină cu niște bikini minusculi pe tine... Daisy își aranjează mândră bikinii. —Ei, mă bucur că sunt și ceva avantaje în a nu avea sâni aproape deloc, zice ea. Ce bine ar fi dacă am putea da jos sutienul! — Da, nemaipomenit! Trezește-te, suntem în Somerset, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Botoșani, alta mai mică, pentru Berceni, cartierul unde Adelina locuia într-un apartament închiriat. Peste zece minute telefonul a sunat. Era mama Sabinei: să-ți fie rușâni, Leo, că ne-ai făcut așa ceva, după tot ci-am făcut noi pentru tini! Și pac! mi-a închis în nas. Hm! Nu știam să fi făcut ceva senzațional pentru mine. Nervos, am înșfăcat geanta mai mică și am grăbit pasul către stația de autobuz - direcția Berceni. Sufletul meu tremura de bucuria unei vieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trebuie să-mi fac programul după tine ca să mă lași în pace, nebunule. Cum te cheamă, Doremi? Spune-mi, când înveți? — Doremi! Cumte cheamă? Cum te cheamă? — Fir-ar tu să fii! Ce mă tot sâcâi, că de vin la tine îți răsucesc gâtul ca la pui, uite așa, îi arată furioasă Prințesa, cum l-ar răsuci. — Și eu îți smulg părul ăla din cap, păcat că este frumos, de nu-ți mai las un fir, uite așa, îi arată studentul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
În clipa aceasta, glasul babei Ioana se auzi chemător: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări... Nebunul încetă brusc și se întoarse, parcă ar fi fost chemarea lui, bolborosind supus: ― Stai că viu, maică Ioană! Ion Dragoș îi auzi pașii desculți, leopăind în tină și depărtîndu-se, și glasul babei: ― Păsărelele mamii... 4 Câteva zile după ce se mutase, într-o dimineață, intrând în redacție, Titu Herdelea găsi pe Roșu mai ursuz ca de obicei. ― Ei, văzuși dreptatea mea, puiule? zise cu o strâmbătură batjocoritoare. Acuma
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce să m-amestec! mormăi flăcăul. Dar dacă mă cheamă oamenii trebuie să mă duc, c-ar fi rușine să stau! ― Ba nu-i rușine, dragul mamei! Că io-s văduvă și copiii ceilalți sunt mai micșori și numai în tine mi-i nădejdea să ne mai înlesnim. Că destul mi te-au ținut acolo la oaste, și eu am fost singurică, să mă lupt... ― Apoi tocmai s-aude că iar ne cheamă pe toți la regimente din pricina... ― Doamne ferește, și ne
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fie ceva de genul următor : Bai frate, ai reaparut pe aici cu mecla ta de zacusca ! hai baga ceva sa ne mai radem pe noi ca altfel e abureala pe aici... altfel doar X mai tine steagu sus cand ii tine lumanarea lui Baselu si ne mai radem de excremarile lui ! Concluzia mea ? Chiar nu știu... Nu am inventat noi hate speech-ul, evident, și cu atît mai puțin vorbele grele la supărare. Comentariile publice pot fi - și sînt - pretutindeni acide
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o lipitură plastică. "Aici am avut o aluniță", îmi spui. Doamne, ce cafeniu frumos în privirile tale. Dar acum acesta e singurul lucru frumos de pe fața ta. Bărbat cu ochi de femeie. Poate și cu gură de femeie. Pofta de tine mi-a revenit, îți prind cu gura buza de jos. Tu însă te-ai zăvorit după asprimea feței tale. Alunița aceea a trebuit să fie cauterizată, îmi explici. Și apoi dai drumul unor cuvinte încordate, întretăiate, de parcă ai suspina. Ți-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la ce se uită copilul ăla al tău așa atent, că afară s-a Întunecat de mult. Pe culoarul cu lumină chioară miroase a pudră și a spray deodorant Narta și a transpirație și a tutun și a clor, iar Tina, cabiniera, intră și iese cu brațele pline de costume. Din cabina băieților iese Nină cu o figură veselă, se duce spre magazia administrativă, de unde se Întoarce cu un pumn de sacîz... și te vede stînd ca un orfan pe culoarul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
poarta unității ; pentru că sînt absolut singur pe un drum de la mama dracului - n-am cu cine să schimb o vorbă; pentru că am 18 ani; pentru că nimănui nu-i pasă; pentru că... Dar te muți aproape de casă! Cineva căruia Îi pasă de tine ți-a aranjat chestia asta, așa că nu poți să spui că nu-i pasă nimănui. De acolo o să poți ajunge mult mai ușor acasă - În mai puțin de o oră cu acceleratul. Poate chiar și mai des. Un an de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Pune-te În locul meu și poate Îți trece. Io cred că și tu mi-ai lăsa mîncarea ta... Și banii... Dar nu treningu’... Ha-ha, vezi? Cum? Exact, tu de un metru șaptezeci și cinci cu treningul meu de un metru nouăzeci pe tine... Taci și hai să fumăm o țigară! CÎnd se Întunecă, am Întins-o. Cineva ar fi putut să vadă preț de o clipă cum o pată de culoare nemaiîntîlnită a mînjit Înserarea rece și umedă, undeva deasupra gardului spitalului, Într-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Tu nu vezi ce vremuri se arată? Nu vrei să trăim așa cum om putea și să nu ni-i ridicăm în cap pe aiștia care își zic comuniști? Ce comuniști, omule? Aiștia-s bolșăvici sadea! Aiștia când o pus mâna pe tine ți-o luat tot, ți-o pus gamela la șold și încolonarea! Biciul știe de tine, Făcutule! De nu te supui, simți cum adie vântișor de Siberia. Măi Făcutule, eu am umblat oleacă printre amărâții de colhoznici și am înțeles
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
posibilă reiterarea Genezei: duhul meu plutind peste apele nevăzute / ar fi poruncit să se facă lumină / fixând cerul în cuiele stelelor, ar fi ivit / munți și câmpii și toate viețuitoarele, pentru că în a șasea zi aș fi împodobit / firea cu tine / tu de atunci și pururi prima / și fără-de-asemănare, forța ei având puterea de a-l recrea chiar și pe el: din coasta ta m-aș fi zidit / întrupându-mă / spre a mă închina ție matrice / a bucuriei / și a durerii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
simplu cu existența, artistul dorește să-i simtă meandrele, să i descopere fețele de dincolo de mască (măștile iubitei) - vreau să probez cu trupul posibilitățile țepoase ale fricii -, mai ales că, meditând asupra condiției creatorului de artă, observă: e greu pentru tine poete să te ții departe / de ceea ce nu folosește. Privitor la aceasta, ca mai sus, de pildă, constată atenția dată mereu gratuităților (aparente) ale vieții, pentru ca, la momentul evaluării actelor care au alcătuit-o, venit odată cu o bătrânețe - mai mult
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de imperfecțiunea limbii / și cazi în genunchi și rămâi așa / o bună bucată de vreme / ștergi cuvintele scrise peste tot în jurul tău. Și toate aceste eforturi continuă, deși e arhicunoscut adevărul că degeaba vrei să perfecționezi lucrurile / și chiar pe tine mi s-a șoptit / moartea e singura care te perfecționează / la infinit. Aflarea adevărului, în pofida tuturor piedicilor, rămâne însă o preocupare pe care poetul n-o poate eluda: încă n-am aflat adevărul / mai trebuie să trăiesc. Dacă totul se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe cînd Se ruga, s-a deschis cerul, 22. și Duhul Sfînt S-a coborît peste El în chip trupesc, ca un porumbel și din cer s-a auzit un glas, care zicea: "Tu ești Fiul Meu prea iubit: în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea!" 23. Isus avea aproape treizeci de ani, cînd a început să învețe pe norod și era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli, 24. fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]