5,710 matches
-
și viața indivizilor, vorbește despre tipurile de personalități accentuate, evitând astfel să le suprapună categoriei afecțiunilor psihopatice, din nosologia clinico-psihiatrică. Acestea sunt modele de personalitate caracterizate prin inegalitate, imprevizibilitatea reacțiilor emoționale, particularități de gândire, de acțiune, comunicare și conduită. 2. Tipologiile morale Tipurile morale de oameni sunt poate printre cele mai vechi din istoria clasificărilor tipologice ale personalității. Elementul de referință al clasificării este caracterul individului: felul său specific de a fi, modul de a se prezenta În lume, În relațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
următoarele forme: viața medie, viața eșuată, viața de devoțiune, viața rătăcitoare și viața creatoare. Alți autori caută să scoată În evidență, atunci când vorbesc despre modelele de existență, aspectele formale, sociale, de comunicare și relație interpersonală, creativitate etc. (J. Szczepanskiă. 3. Tipologiile culturale Acest grup de tipologii au, În primul rând, un pronunțat caracter valoric, fiind expresia concentrată a unor simboluri sau arhetipuri reprezentative În cadrul unor culturi. Tipurile desemnate de ele sunt expresia modului de viață al civilizațiilor care au construit culturile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eșuată, viața de devoțiune, viața rătăcitoare și viața creatoare. Alți autori caută să scoată În evidență, atunci când vorbesc despre modelele de existență, aspectele formale, sociale, de comunicare și relație interpersonală, creativitate etc. (J. Szczepanskiă. 3. Tipologiile culturale Acest grup de tipologii au, În primul rând, un pronunțat caracter valoric, fiind expresia concentrată a unor simboluri sau arhetipuri reprezentative În cadrul unor culturi. Tipurile desemnate de ele sunt expresia modului de viață al civilizațiilor care au construit culturile respective și aceste modele sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și prin dăruirea de sine până la sacrificiu, tipul introvert. Tipul epimeteic corespunde modelului uman și de viață caracterizat prin deschidere, lipsă de prudență și de măsură, cel care Întâi acționează și ulterior gândește și evaluează consecințele actelor sale, tipul extravert. Tipologiile culturale sunt sinteza simbolică a modelelor de personalitate și de viață marcate de o mare Încărcătură mitică, ele fiind În primul rând, prin personajele care le incarnează, o „ilustrare” a unor modele umane și de existență cu caracter exemplar. 4
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
culturale sunt sinteza simbolică a modelelor de personalitate și de viață marcate de o mare Încărcătură mitică, ele fiind În primul rând, prin personajele care le incarnează, o „ilustrare” a unor modele umane și de existență cu caracter exemplar. 4. Tipologiile etnoculturale În această categorie sunt grupate tipurile de personalitate și modelele psihobiografice corespunzătoare diferențelor specifice ale trăsăturilor etnoculturale ale unor grupe de populații. Ele aparțin atât psihologiei diferențiale, cât și psihologiei morale. În ceea ce privește ultima disciplină, trebuie remarcat faptul că fiecare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în primul rând prin texte publicitare, afișe, anunțuri, programe de teatru, cinema, concerte și instantanee fotografice. Informației i se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul ideologic, devenit mai evident la nivel programatic în seria „nouă”, inaugurată la 11 decembrie 1970. În „Cursiv” (1/1970) Eugen Barbu anunță că de-acum revista se va axa
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
dramă cu trei personaje idealiste (Magda, Andrei și Marius), folosește procedeul retrospectivei și construcția de caractere pe tipicul din Nota zero la purtare. Piesa exploatează două planuri temporale, cel contemporan și cel vechi - anii ’40 -, implicând și registrul politic, cu tipologii simbolice: Gavroche - puștiul care moare într-o încăierare cu „forțele reacționare”, comunistul Orban, arogantul Nicky, superba Mara, agresivul Gogoloi ș.a. Dincolo de unele schematizări tipologice și conflictuale, S. practică un fel de teatru psihologizant, încadrându-se în dramaturgia poetică, unde sunt
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
editate în 1993. Romanul Tată, sîntem lunateci (1991) a fost elaborat, de asemenea, în exil. După 1989 S. traduce în limba română și prefațează mai mulți scriitori olandezi. A semnat și Monica Săvulescu. Cu Tulburi, apele Crasnei... S. lansează câteva tipologii desprinse din mediul copilăriei și adolescenței petrecute la Șimleu Silvaniei, ușor de regăsit și în scrierile ulterioare. Povestirea Una-alta impune un personaj memorabil, care traversează aproape întreaga ei proză - medicul Vasalie Veiza. Titlul, ce preia stereotipia verbală a doctorului
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
esteticului și disocierii valorilor. Treptat, determinismul sociologic se varsă într-unul mai larg, însă tot schematic în taxonomia lui rigidă. Absorbit de cercetările antropologice și paleontologice, materializate în La Vie des mamifères et des hommes fossiles (1926), el elaborează o tipologie a scriitorilor în funcție de climă, nutriție, rasă, fiziologie și fizionomie, ca în articolul De la critica literară la biologia mamiferelor, unde va afirma că homo mediterraneus ar fi liric și romantic, homo alpinus - realist și didactic, iar homo europaeus - epic și clasic
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
naște stilul, imediat sesizabil” (Mircea Ghițulescu). De asemenea neconvențional, demersul, de data aceasta de natură bibliografică, din volumul Despre starea autografului. Cărți cu olografe (2001) încearcă să impună conceptul „autograf” ca specie a literaturii de frontieră, să îi întocmească o tipologie, aici fiind talonat tot un teren nebătătorit. De altfel, S. vizează și în ficțiunile sale o abolire a granițelor dintre speciile literare. Discursul narativ din Evanghelia eretică sau Melec, purtătorul de nucă și de nyvas (2000), un „roman în versuri
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
evadeze din universul țărănesc. Vrea să devină un scriitor profesionist, ca Balzac, un scriitor care poate ataca orice subiect, nu numai ceea ce a trăit nemijlocit. Vrea să devină, pe scurt, și un prozator citadin. Începe Risipitorii, unde schimbă nu numai tipologia, dar și tehnica epică, aducând în prim-plan individul care se luptă cu cruzimile istoriei. Din numeroasele variante, nici una nu îl satisface. Romanul apare în 1962 și este primit cu rezerve de critica literară. Autorul revine asupra cărții, o rescrie
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
la care se asociază și seniorul Șerban Cioculescu, apără romanul ce înfățișează o lume țărănească peste care năvălește brutal istoria. Unii critici cred că nu are strălucirea stilistică din primul volum, dar are ceea ce trebuie unui roman: substanță epică, o tipologie ce se reține și, mai ales, sugerează cu pregnanță estetică destrămarea lumii rurale. Moartea lui Ilie Moromete este simbolică. P. încearcă să scrie o piesă de teatru, Martin Bormann (premieră la 29 decembrie 1967), dar fără succes. Romanul Intrusul (1968
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
iubit dintre pământeni”, LCF, 1999, 14-16; Mariana Șipoș, Dosarul „Marin Preda”, Timișoara, 1999; Dicț. esențial, 690-694; Ghițulescu, Istoria, 455-456; Manolescu, Lista, II, 35-55, III, 148-150; Cristea-Enache, Concert, 121-126; Maria-Luiza Cristescu, Politici ale romanului românesc contemporan, București, 2001, 88-94; Constantin Miu, Tipologia personajelor feminine în proza lui Marin Preda, București, 2001; Popa, Ist. lit., I, 287-297, 1007-1013, passim, II, 692-706, passim; Rodica Zane, Marin Preda, Brașov, 2001; Nicolae Manolescu, Un mare pesimist, RL, 2002, 32; Alex. Ștefănescu, Marin Preda, RL, 2002, 38
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
n. Costea) și al lui Vasile Șerban, învățători. Face școala elementară și liceul la Dumbrăveni, apoi urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965). Obține titlul de doctor cu teza Critica sociologică, o formă în tipologia criticii literare (1980). Lucrează ca preparator (1966), asistent (1969), lector (1970) și conferențiar (1990) la Catedra de teoria literaturii, din 2000 devenind profesor la Departamentul de studii culturale europene de la Facultatea de Litere a Universității bucureștene. Între 1991 și 1996
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
în reziduuri sămănătoriste” (E. Lovinescu), afișând un realism tendențios, cu accente naturaliste și cu ambiția complicației „psihologice”, neservită de mijlocele de expresie, vizibil precare. Sunt recognoscibile, în romanele și nuvelele lui, procedări, rezolvări „tehnice”, particularități de viziune, dar și de tipologie, recuzită etc. utilizate curent, însă cu mai mult talent, de Ionel Teodoreanu și Cezar Petrescu ori de alți prozatori din epocă. Nu e vorba de o pastișă, ci de o înrâurire firească, mai bine zis de ralierea la orizontul prozastic
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
Thompson. Explică însă limitat geneza poveștilor, evoluția lor și exagerează punând basmul românesc sub pecetea, cvasiobligatorie, a unui mit antic. Nefiind un culegător de folclor, pentru cele cinci sute de basme pe care le prezintă în rezumate (utilizate și în tipologia lui A. Schullerus, în 1928), folosește în bună parte culegeri anterioare. Lucrarea este cea dintâi care sistematizează repertoriul basmelor românești, într-o construcție remarcabilă prin bogăția informației, orizontul construcției și modernitatea interpretării. Lazăr Șăineanu, cel mai de seamă discipol al
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
tânără și iabrașă, i-o fură numaidecât cumnatului său, Tudorică, ofițer de pompieri. Același lucru i-l face și lui Lefterică, „nagoda” care aduce la masă o femeie ce îi place lui Urmatecu. Jurubița pare o Kera Duduca mai inteligentă. Tipologia romanului este, în genere, bogată, fixată literar în maniera realismului din secolul al XIX-lea. Baronul Barbu are toate virtuțile și slăbiciunile unei clase vechi. Este molatec, inert social, asistă fără să se răzvrătească la ruinarea averii sale. Când i
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
este primul înțeles al sintagmei-titlu. După Mircea Zaciu, cei care „triumfă clandestin” pot fi „personajele marginale, neimplicate în marile conflicte, preferând existența strict senzorială, de suprafață... Cei ce acceptă trăirea într-o lume «buimacă» și ireală”. Personaje, idei, motive și tipologii de aici se regăsesc, dezvoltate sau doar enunțate, în romanele următoare, procedeul temei cu variațiuni caracterizând proza lui S. Tratat despre oaspeți (1979) începe cu urmărirea de către Eugen Norșa a unui urs uriaș care ucide vitele dintr-o localitate brăileană
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
desfășoară într-un sanatoriu de boli psihice - „Munții Nevrozei” -, unde inginerul Moțiu confecționează „pești mecanici”, scopul vizând „devierea unor energii care creează tensiuni”, ceea ce ar reprezenta „salvarea personală” a celor internați la Colțești. Cu Virgil Lepădatu, personajul central, S. împlinește tipologia „intermediarului”, anunțată încă de Mihai Vancu în romanul de debut. Virgil Lepădatu își descoperă de timpuriu vocația și își orientează demersurile în această direcție. El încurcă și descurcă treburile altora, trăiește în imaginație, divaghează mult și, s-ar spune, superior
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
la evenimentele vieții teatrale, sesizează de la început importanța procesului Caion (Caragiale reclamat), pe care îl urmărește în timp (D. Caragiale și D. de Lorde), reluarea, la Teatrul Național din București, a piesei O scrisoare pierdută prilejuindu-i o analiză a tipologiei personajelor, cu ecouri până într-un articol teoretic din 1906, Patriotismul în literatură. În 1907, în timpul mișcărilor țărănești, Panu se află pe aceleași poziții cu Nicolae Iorga și Spiru Haret. Cum cel din urmă fusese acuzat de instigare la revoltă
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
poate remarca, din cele de mai sus, că în ceea ce privește raportul „trup-suflet” sau somatic-psihic, există o corespondență specifică. Deși diferențiate ca structură și funcție, ele par a fi supuse aceluiași principiu de sinergism existențial care concură la edificarea persoanei umane. 3. Tipologiile umane În literatura de specialitate sunt descrise două mari grupe de tipologii umane: bio-psihotipologiile și tipologiile social-morale. Le vom prezenta pe rând. Bio-psihotipologiile se referă la două noțiuni fundamentale aflate în corelație: constituția biofizică a corpului și temperamentul. Constituția este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
somatic-psihic, există o corespondență specifică. Deși diferențiate ca structură și funcție, ele par a fi supuse aceluiași principiu de sinergism existențial care concură la edificarea persoanei umane. 3. Tipologiile umane În literatura de specialitate sunt descrise două mari grupe de tipologii umane: bio-psihotipologiile și tipologiile social-morale. Le vom prezenta pe rând. Bio-psihotipologiile se referă la două noțiuni fundamentale aflate în corelație: constituția biofizică a corpului și temperamentul. Constituția este prototipul, esența, expresia unei ordini naturale a omului. Ea este esența organizării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specifică. Deși diferențiate ca structură și funcție, ele par a fi supuse aceluiași principiu de sinergism existențial care concură la edificarea persoanei umane. 3. Tipologiile umane În literatura de specialitate sunt descrise două mari grupe de tipologii umane: bio-psihotipologiile și tipologiile social-morale. Le vom prezenta pe rând. Bio-psihotipologiile se referă la două noțiuni fundamentale aflate în corelație: constituția biofizică a corpului și temperamentul. Constituția este prototipul, esența, expresia unei ordini naturale a omului. Ea este esența organizării, reglării și integrării acestuia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este esența organizării, reglării și integrării acestuia. Dar constituția poate fi definită și ca o totalitate a dispozițiilor sufletești, stărilor de spirit, modurilor de reacție ale fiecărei persoane. Sunt incluse, deci, atât temperamentul, cât și caracterul. S-au propus multe tipologii constituționale bio-psihologice. De pildă, în perioada romantică, a secolului al XIX-lea, Th. Carlyle făcea o clasificare a tipurilor umane luând drept criteriu eroismul. O vom reține însă pe cea a lui E. Kretschmer, care recunoaște următoarele patru tipuri: a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
predispuși la boli afective, psihoză maniaco-depresivă, leptosomii la schizofrenie, iar atleticii și displasticii la epilepsie. K. Leonhardt, a încercat să nuanțeze tipurile bio-psihologice, vorbind despre personalități cu trăsături accentuate, dar clasificarea propusă de E. Kretschmer rămâne schema de referință. Înțelegerea tipologiilor sociale depinde de două aspecte (J. Szczepánski): concepția despre natura umană și tipologia valorilor promovate de modelul socio-cultural la care ne referim. Ambele au un raport direct, imediat, cu sănătatea mintală sau, altfel spus, sănătatea mintală se apreciază în raport cu acestea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]