1,739 matches
-
și asimilați 7431 FILATORI Filatorii clasifică fibrele textile după criterii prestabilite, le spală, curață, dărăcesc și piaptănă în vederea obținerii firelor de țesut sau tricotat. Ocupații componente: 743101 filator 743102 ajutor maistru filator 7432 ȚESĂTORI ȘI TRICOTORI Țesătorii și tricotorii filează (torc) și bobinează firele, țes stofe, covoare, dantele și alte articole, manual sau pe mașini cu comandă manuală. Ocupații componente: 743201 țesător 743202 tricotor manual 743203 ajutor maistru țesător, tricoteur 743204 croșetor 743205 împletitor textile 743206 confecționer preșuri 743207 țesător restaurator
ORDIN nr. 138 din 17 aprilie 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202041_a_203370]
-
și asimilați 7431 FILATORI Filatorii clasifică fibrele textile după criterii prestabilite, le spală, curață, dărăcesc și piaptănă în vederea obținerii firelor de țesut sau tricotat. Ocupații componente: 743101 filator 743102 ajutor maistru filator 7432 ȚESĂTORI ȘI TRICOTORI Țesătorii și tricotorii filează (torc) și bobinează firele, țes stofe, covoare, dantele și alte articole, manual sau pe mașini cu comandă manuală. Ocupații componente: 743201 țesător 743202 tricotor manual 743203 ajutor maistru țesător, tricoteur 743204 croșetor 743205 împletitor textile 743206 confecționer preșuri 743207 țesător restaurator
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201978_a_203307]
-
și asimilați 7431 FILATORI Filatorii clasifică fibrele textile după criterii prestabilite, le spală, curăță, dărăcesc și piaptănă în vederea obținerii firelor de țesut sau tricotat. Ocupații componente: 743101 filator 743102 ajutor maistru filator 7432 ȚESĂTORI ȘI TRICOTORI Țesătorii și tricotorii filează (torc) și bobinează firele, țes stofe, covoare, dantele și alte articole, manual sau pe mașini cu comandă manuală. Ocupații componente: 743201 țesător 743202 tricotor manual 743203 ajutor maistru țesător, tricoteur 743204 croșetor 743205 împletitor textile 743206 confecționer preșuri 743207 țesător restaurator
ANEXĂ din 17 aprilie 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229872_a_231201]
-
și asimilați 7431 FILATORI Filatorii clasifică fibrele textile după criterii prestabilite, le spală, curăță, dărăcesc și piaptănă în vederea obținerii firelor de țesut sau tricotat. Ocupații componente: 743101 filator 743102 ajutor maistru filator 7432 ȚESĂTORI ȘI TRICOTORI Țesătorii și tricotorii filează (torc) și bobinează firele, țes stofe, covoare, dantele și alte articole, manual sau pe mașini cu comandă manuală. Ocupații componente: 743201 țesător 743202 tricotor manual 743203 ajutor maistru țesător, tricoteur 743204 croșetor 743205 împletitor textile 743206 confecționer preșuri 743207 țesător restaurator
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229874_a_231203]
-
se referi la alte fibre decât cele artificiale sau sintetice. Acest termen se limitează la etapele de dinaintea torsului, inclusiv pierderile și, dacă nu este specificat altfel, include fibre care au fost dărăcite, pieptănate sau prelucrate în alt fel, dar nu toarse. 4.2. Noțiunea de "fibre naturale" include păr de cal din poziția tarifară 0503, mătase din pozițiile tarifare 5002 și 5003, precum și fibre din lână, păr de animal, fin sau aspru din pozițiile tarifare 5101 - 5105, fibre din bumbac din
jrc4151as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89315_a_90102]
-
neimprimate nu depășește 47,5% din prețul franco fabrică al produsului ex Capitolul 52 Bumbac; excepție făcând: Prelucrare în care toate materialele folosite sunt clasificate într-o poziție tarifară alta decât cea a produsului 5204 - 5207 Fir textil și fir tors de bumbac Prelucrare din (19): -mătase brută sau deșeuri de mătase cardate sau pieptănate sau prelucrate prin alt procedeu pentru tors -alte fibre naturale necardate sau nepieptănate sau prelucrate prin alt procedeu pentru tors -materiale chimice sau celuloză textilă, sau
jrc4151as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89315_a_90102]
-
00 00 ex 5604 90 00 128 Păr aspru de animal, cardat sau pieptănat 5105 40 00 129 Fire din păr aspru de animal sau din păr de cal 5110 00 00 130 A Fire de mătase, altele decât cele toarse din deșeuri de mătase 5004 00 10 5004 00 90 5006 00 10 130 B Fire de mătase altele decât cele din categoria 130 A; cagut de vierme de mătase 5505 00 10 5006 00 90 ex 5604 90 00
jrc3738as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88899_a_89686]
-
norme, tot e bine că aveau un loc unde să tragă noaptea, paturi curate și un frigider plin cu de toate și niște părinți la care puteau căsca gura la o adică oricît de ai dracului erau. Rîvna Casei Tale, torcea Ierusalim. Mare și bun ești, Dumnezeule, și ești mereu aproape... Îl simt, Robert și Claudiule, e un abur și-un fum și-o mireasmă care alină, oblojește, și Claudiu trezit din somn speriat și ridicîndu-se în genunchi, ce creștin copil
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
mâna în buzunar: un gândăcel uscat scot piciorul și aripa omorâm toate moliile și-l îndesăm cu ele ca pe-o păpușă ce animal ciudat! ar trebui să-i facem un copil cu care să se joace... nisipuri mișcătoare trandafirii torc vigilenți în vază tresăririle ți se-mprăștie prin camera sleită ca sarea în bucate cândva nu m-ar fi săturat nicio altă risipă unghiile mele pântecoase - aidoma lupei celeilalte îți împing la suprafață chipul abandonat ca o față de masă dupa
Poezie by Daniela Popa () [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
strict la stadiul anterior procesului de toarcere, incluzând aici și resturile; de asemenea - în cazul în care nu există excepții - termenul "fibre naturale" include și fibrele care au fost dărăcite, scărmănate sau prelucrate în orice alt fel, înainte de a fi toarse. 4.2. Termenul "fibre naturale" include părul de cal la pct. 0503), mătasea la pct. 5002) și 5003), precum și fibre lemnoase, blana de animale calitativă și mai puțin calitativă, de la pct. 5101) - 5105, fibre de bumbac de la pct. nr. 5201
jrc2629as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87783_a_88570]
-
sau prelucrate în alt mod pentru filatură 5506 kg T 17.10.30.50 Fibre artificiale discontinue, cardate, pieptănate sau prelucrate în alt mod pentru filatură 5507 kg T 17.10.41.50 Fire de mătase, n.p.v.a. (cu excepția celor toarse din deșeuri de mătase) 5004 kg T 17.10.41.90 Fire de deșeuri de mătase, n.p.v.a. 5005 kg T 17.10.42.30 Fire de lână sau din păr fin, cardate, n.p.v.a. 5106 + 5108.10 kg T
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
urmat Școala de Arte și Meserii din Craiova. În cele două săli ale muzeului afectate cabinetului Constantin Brâncuși sunt expuse șase lucrări: „Sărutul” - realizat în piatră în 1907, „Vitellius” - cea mai veche lucrare a sculptorului, realizată în 1898 din ghips, „Tors de femeie” - lucrare din marmură ce datează din 1909, „Orgoliul” - executat în 1905, „Cap de băiat” realizat în 1906, „Domnișoara Pogany”, „Scaun” și respectiv „Ecorșeul” - executat în ghips în 1902. Muzeul Olteniei este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
zi. „Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La clacă veneau și flacăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Samuel, Isaia, Anania, Apostolii Pavel Ion, Andrei, Iacob și Arhanghelul Mihai).De la intrare te frapează pridvorul brâncovenesc deschis cu 6 stâlpi și 5 arce, care susțin 2 calote sferice. Într-o scenă pictată aici, Eva este înfățișata că o taranca torcând, în timp ce legăna copilul cu piciorul. Tot în interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos și altar) pe Sfinții Apostoli, Sfanțul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
G" urmat de "e" ori "i" se pronunța "J".Exemple: fragi=fraji; merge=merje, vergea=verjea. -"C" urmat de "e" ori "i" se pronunța "Ș " dar (o alofonă locală) un Ș mai catifelat decat cel normal(literar). Exemple: faci=fași; toarce=toarșe; cineva=șiniva, cerne(făina)=șerne, ciuruie=șiuruie, fecior=feșior. "NOA"-ul ardelenesc dar pronunțat fiecare sunet(literă) cu aceeaș intensitate,acelaș accent. Se pune de regula la început de expresie si are sensul de "ei, hei, măi, mai". Exemple
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor, comune de altfel, dar cu anumite nuanțări specifice tuturor locuitorilor de la sate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
maiu, se vânturau, se drâglau, etc. rezultând firele de cânepă pentru țesut. Procesul de prelucrare al lânii utiliza după tuns ciubere și troace pentru spălare, în continuare lâna era uscată și pieptănată pentru obținerea ,caierelor”mari, iar la final se torcea pentru obținerea firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se desfășoară în căminul cultural și nu se ține cu regularitate; se organizează mai mult cu prilejul marilor sărbători de peste an, în restul duminicilor tineretul participă la discoteci. Șezătoarea la Leșu se păstrează din timpuri străvechi, când femeile și fetele torceau lâna și cânepa la lumina opaițului sau lămpii și se încălzeau la focul din vatră. Pentru a lucra mai cu spor și a face economie de „naft", fetele și femeile din jur se adunau în casa unor bătrâni sau a
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de mers înseamnă drum lung și cu noroc. In cazul unei epidemii de ciumă, se adună nouă femei într-o marți seara să facă „chimeșe” la ciumă, cu scopul de a se opri epidemia. In seara aceea cele nouă femei torc, țes și cos ,chimeșe” până la miezul nopții, când pornesc cu ea până undeva între hotare de sat. In drum femeile fac trei opriri și rostesc o rugăciune pentru oprirea ciumei. Chimeșea este dusă de cea mai bătrână și așezată pe
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mari suprafețe cu cânepă, iar prelucratul acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea eforturi îndelungate din partea femeilor. De aceea după melițat, trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului și a mesei se povestesc întâmplări, se spun glume
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din sat. Nu intră în casă ci strigă la poartă, le dă un caier și le spune cum să-l toarcă, pentru pânză, sau pentru saci, comunicându-le și data când să fie gata. La această dată se organizează o petrecere cu muzică, mâncare și băutură. Femeile și fetele duc ghemele pe care le dau gazdei. Fetele obișnuiesc să împodobească ghemul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
panglici colorate cu vâsc. Ghemul cel mai frumos era pus de gazdă în grinda casei. Existau și femei cărora le era ciudă pe gazda clăcii și lucrau cânepa în bătaie de joc, adunând câteva fire bune deasupra ghemului, iar dedesubt torcând de mântuială. Gazdei îi era foarte greu să depisteze aceste gheme, iar mai târziu, când le aduna pe „răchitor” și dădea peste ele, spunea cu ciudă că i-au „cănălit” cânepa. După predarea ghemelor, celor prezenți, bărbați și femei, li
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
spunea cu ciudă că i-au „cănălit” cânepa. După predarea ghemelor, celor prezenți, bărbați și femei, li se dădea de băut, mâncau, apoi începeau jocul care dura până noaptea târziu.(Florița Gaje) Uneori femeile care lucrau claca de cânepa o torceau în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
până noaptea târziu.(Florița Gaje) Uneori femeile care lucrau claca de cânepa o torceau în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]