1,760 matches
-
în timp ce, la sfârșit, limba avea, din punct de vedere fonetic, mult mai multe în comun cu greaca modernă decât cu cea veche. Cele mai semnificative trei schimbări din timpul acestei perioade au fost pierderea distincției lungimii vocalelor, înlocuirea sistemului accentual tonic (muzical) cu accentul dinamic (de intensitate) și monoftongarea majorității diftongilor. Evoluția fonetică este descrisă în cele ce urmează: "Greaca Koine biblică" se referă la varietățile de Koine folosite în Biblia creștină și în texte înrudite. Principalele ei surse sunt: A
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
î.Hr., este redat într-o pronunție reconstruită, reprezentând o ipotetică varietate conservatoare a greacăi Koine de pe teritoriul principal al Greciei, în epoca elenistică timpurie. Transcrierea arată înălțarea parțială, dar nu completă, a lui η și ει la / i/, păstrarea accentului tonic, fricativizarea lui γ la /j/, dar nu și a celorlalte momentane încă, și păstrarea lui / h/ la începutul cuvintelor. Următorul fragment, începutul Evangheliei lui Ioan, este redat într-o pronunție reconstruită, reprrezentând o varietate populară progresivă de Koine în perioada
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
-ului de azi. În Egipt era utilizat încă din 1000 î.e.n. printre altele pentru îmbălsămare, iar semințele mature și uscate erau folosite ca afrodiziace. Arabii îl foloseau ca tratament împotriva căderii părului, în India era cunoscut pentru proprietățile sale carminative, tonice și afrodiziace, iar chinezii l-au utilizat ca plantă decorativă și de asemenea la tratarea impotenței. Plinius descrie schinduf ca având un efect benefic asupra sexualității. În Europa nordică, călugării benedictini au încercat să aclimatizeze această plantă în sec. VII
Schinduf () [Corola-website/Science/307347_a_308676]
-
vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant. Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
a mânca arpacașul ignobil ce ni se servea, într-un hal de slăbiciune groaznică. Cu mari eforturi sufletești, reușise să-și înfrâneze repulsiunea ce avea de a se prezenta în fața medicului și obținuse astfel săptămânal câte o linguriță de sirop tonic. Bietul Kossu slăbea din ce în ce mai mult și atunci camarazii lui de celulă, revoltați de starea în care ajunsese, au reușit să-l convingă să se ducă la viitoarea vizită medicală complet dezbrăcat, acoperit numai cu un macferlan." Pentru mai multă siguranță
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
sângelui și proceselor de digestie, stimulează procesele metabolice la nivelul celulelor sistemului nervos central, studii recente emițând ipoteza eficacității în prevenirea bolii Alzheimer. Favorizează irigația sanguina la nivelul tegumentelor favorizând regenerarea acestora, combate apariția cariilor datorită aportului de fluor, este tonic, energizant și combate stările depresive. Cercetătorii Universității Basel susțin că ar putea ajuta la îmbunătățirea funcțiilor cognitive, în special a memoriei. Efectele nocive ale consumului de ceai peste limita (negru sau verde) sunt din cauza a trei factori principali: conținutul de
Ceai verde () [Corola-website/Science/302319_a_303648]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,08 %). Pentru 3,44 % din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În comuna "Voineasa" funcționează o stațiune climaterică și de odihnă de interes general cu funcționare permanentă. Principalul factor natural de cură îl reprezintă climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf și alergeni și ionizarea accentuată a atmosferei, datorată pădurilor de conifere care înconjoară localitatea. Stațiunea este recomandată atât pentru odihnă, cât și pentru tratarea asteniilor nervoase, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic și
Comuna Voineasa, Vâlcea () [Corola-website/Science/302048_a_303377]
-
și la tobe. Sunetul produs de tobele cu mesteacăn este foarte puternic pe frecvențele înalte și joase, și este ideal pentru înregistrările în studio. În Belarus, Rusia, Statele Baltice, Finlanda, nordul Chinei, seva mesteacănului este considerată băutură răcoritoare, având calități tonice. Seva este apoasă, verzuie și are un gust dulceag. Este comercializată la scară industrială. Seva de mesteacăn este folosită în aromatizarea cvasului , băutură alcoolizată din cereale. Sucul de mesteacăn natural se regăsește și în băuturi ca sirop de mesteacăn / arțar
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
de apa, paporontec, papură roșie, spiribana, tartarachi. Rădăcina este sub formă de rizom articulat, cărnos, spongios, târâtor, puternic înrădăcinat. Este lungă de 50 - 150 cm și are o culoare gălbuie. Rizomii ("calamii rhizoma") se recoltează toamna și se utilizează ca tonic în industria farmaceutică. Conțin ulei volatil (bogat în azaronă), tanin și principii amare (acorină), care au proprietăți antibacteriene și insecticide. Tulpina este aeriană, înaltă de 100 - 150 cm, roșiatică la bază. Are patru muchii și poartă o singură frunză, lungă
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
cele femele în amenți axilari, în formă de con. La baza bracteelor se află peri glandulari, producători de lupulină și humulină, care fac ca planta să fie folosită în industria berii (ca aromatizant). Pentru gustul amar, „conurile” sunt utilizate ca tonic, avînd și proprietăți sedative și afrodisiace. Sunt plante exclusiv lemnoase (arbori și arbuști), cu frunze alteme, simple, întregi sau lobate, stipelate. Au flori unisexuate, mici, numeroase, așezate pe un ax comun, alcătuind inflorescențe amentiforme. Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din regiunile de cîmpie și deal. A. incana. (arinul alb) are frunze acuminate, se întîlnește în lungul pîraielor din zona colinară și montană (din etajul fagului pînă în cel al molidului). Scoarța de arin se utilizează empiric ca febrifug și tonic iar frunzele se folosesc sub formă de cataplasme, ca galactofug la sfîrșitul lăuziei. Arbori sau arbuști cu flori unisexuate, dispuse monoic. Florile anemofile sunt grupate în amenți: cele mascule nu au perigon și sunt dispuse cîte una în axila unei
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
5, cu numeroase stamine și gineceu inferior. Fructele sunt bace, drupe, capsule sau achene. Myrtus communis L. (mirtul) este un arbust mediteranean, sempervirescent, cu fructul o bacă comestibilă. Frunzele au utilizări medicinale deoarece conțin ulei eteric cu proprietați aromatizante și tonice, vermifuge, pentru boli ale vezicei urinare și ale aparatului respirator. În semințe există o fitohemoglutinină. Formează tufișuri numite "macchia". Genul Eucalyptus are cca. 500 specii arborescente, răspândite spontan în Australia, dar cultivat în diverse țări tropicale. Are dimensiuni mari (până la
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și rădăcini adventive. Tulpina erbacee ajunge la 80 cm inălțime, iar florile sunt alb-roze, puternic mirositoare. În tulpină și în frunzele mari, penat-sectate, se află alcaloizi toxici. Partea subterană are proprietăți diuretice și vermifuge, iar scoarța conține ulei volatil, fiind tonică și stimulentă. Crește în locuri însorite și în pădurile de cer și gîrniță. Citrus cuprinde 12 specii lemnoase cu frunze persistente (uneori cu un spin la bază). Florile sunt albe, cu androceu poliadelf. Fructul este o bacă mare, numită hesperidă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Burm. f. (lămâiul) sunt speciî răspândite în cultură, în diverse țări mediteraneene. Au valoare alimentară (conțin vitamine, acizi organici), dar și anumite utilizări medicinale (datorită uleiurilor volatile, principiilor amare), sau în cosmetică și parfumerie. Tinctura și uleiurile volatile au proprietăți tonice, stomahice și antihemoragice. Infuzia de frunze se administrează ca digestiv și antispastie sedativ. Uleiul volatil din flori de portocal are o putemică acțiune antispastică. Cuprinde arbori cu frunze opuse și nestipelate, cu nervație penată sau palmată. În organele vegetative prezintă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
spontană în lungul pîraielor de munte. Prezintă un rizom gros, o tulpină înaltă de 1-1,5 m. Vagina frunzelor este evident umflată, iar umbelele sunt relativ sferice. Este o veche și renumită plantă medicinală, toate organele avînd substanțe cu proprietăți tonice gastrice. Rizomul conține diverse principii active (substanțe amare, uleiuri volatile), cu acțiune tonic-amară (stimulează secrețiile salivare), fiind utilizat în anorexii, dispepsii și meteorism . Extractele de rădăcină au acțiune antibiotică. Din acest motiv a fost intens recoltată și în prezent este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Bisericii creștine primare, care a folosit inițial imne și rugăciuni de proveniență biblică. Deși au putut fi la începuturi sub formă de proză liberă de orice regulă, cu timpul s-au impus în compoziția troparelor reguli ritmice (pe baza accentului tonic) și melodice care le-au transformat în adevărate strofe poetice. Câteva din aceste compoziții poetice specifice, care se citesc sau se cântă în diferite momente ale cultului liturgic, sunt: condacul, icosul și stihirile. Prin dezvoltarea artei compunerii troparelor s-a
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
materialul tematic expus anterior; expunerile ulterioare ale subiectului se fac în tonalități înrudite. Episodes (if applicable) and entries are usually alternated until the "final entry" of the subject, by which point the music hâș returned to the opening key, or tonic, which is often followed by closing material, the coda. În this sense, fugue is a style of composition, rather than fixed structure. Though there are certain established practices, în writing the exposition for example, composers approach the style with varying
Fugă (muzică) () [Corola-website/Science/304696_a_306025]
-
the subject accompanied by its countersubject, followed by counterexposition of the two ideas, separated în time, and each în stretto with itself. The closing section of a fugue often includes one or two counter-expositions, and possibly a stretto, în the tonic; sometimes over a tonic or dominant pedal note. Any material that follows the final entry of the subject is considered to be the final coda and is normally cadential. Johann Sebastian Bach often entered into contests where he would be
Fugă (muzică) () [Corola-website/Science/304696_a_306025]
-
its countersubject, followed by counterexposition of the two ideas, separated în time, and each în stretto with itself. The closing section of a fugue often includes one or two counter-expositions, and possibly a stretto, în the tonic; sometimes over a tonic or dominant pedal note. Any material that follows the final entry of the subject is considered to be the final coda and is normally cadential. Johann Sebastian Bach often entered into contests where he would be given a subject with
Fugă (muzică) () [Corola-website/Science/304696_a_306025]
-
un sufix. Cazuri mai frecvente: Accentul care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba croată un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei este rostit cu mai multă forță decât celelalte (ca în română), dar și tonic (numit și muzical), nucleul de silabă accentuată fiind pronunțat cu un ton mai ridicat sau mai coborât decât celelalte. Accentul poate fi de patru feluri, combinații între caracterul descendent sau ascendent și durata nucleului de consoană (lung sau scurt). În
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
condiment. În medicină, împreună cu usturoiul, ajută la restabilirea și normalizarea circulației sanguine. Are o acțiune antimicrobiană, reglează metabolismul și mai ales a lipidele, stimulează sistemulu imunitar, ajută la combaterea răcelii. Aliment apreciat în antichitate pentru virtuțile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice și antiinfecțioase, ceapa este un factor de sănătate și de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa albă (dulce) de "Tournon", în Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu târgurile ei anuale speciale, ca și marile cepe trandafirii de "Toulouges
Ceapă () [Corola-website/Science/303902_a_305231]
-
colegiul”, "s muzejom" „cu muzeul”. Accentul care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba sârbă un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei este rostit cu mai multă forță decât celelalte (că în română), dar și tonic (numit și muzical), nucleul de silaba accentuată fiind pronunțat cu un ton mai ridicat sau mai coborât decât celelalte. Accentul poate fi de patru feluri, combinații între caracterul descendent sau ascendent și durata vocalei (lungă sau scurtă). Semnele convenționale pentru
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
distilerii Beefeater. Denumirea oficială a acestor gărzi este de Yeoman Warders. Există un numărmare de cocktailuri pe bază de gin, iar dintre sortimentele de gin, London Gin-ul este considerat a fi extrem de versatil. Cele mai cunoscute cocktailuri sunt Gin & Tonic sau Tom Collins, insă Beefeater este baza pentru mult mai multe alte cocktailuri: Cocktailurile pe bază de gin nu trebuie scuturate decât dacă rețetă o cere, deoarece amestecarea în shaker duce la opacizarea amestecului. Trebuie știut că aceasta opacizare nu
Beefeater Gin () [Corola-website/Science/312584_a_313913]
-
15ml airop de trestie de zahăr 10ml albuș de ou pasteurizat 2 felii de lime Metodă de preparare Adaugă toate ingredientele în shaker. Umple shakerul cu gheață. Se amestecă cu putere și se toarnă într-un pahar de șampanie. Gin Tonic Într-un pahar Collins (sonda) plin cu gheață se adaugă 50 ml Gin Beefeater, 150 ml apă Tonica. Se decorează cu o felie de lămâie. Gin Fizz Într-un shaker jumătate plin cu gheață se adaugă 50 ml Gin Beefeater
Beefeater Gin () [Corola-website/Science/312584_a_313913]
-
întîrzieri în dezvoltarea intelectuală, de metodele instrucționale greșite și de imiterea vorbirii deficitare a unor persoane din anturajul copilului. Balbaiala este o tulburare mai gravă de vorbire și apare mai frecvent la băieți față de fete. Ea are trei forme: clonica, tonica și mixtă. În bîlbîiala clonica apar întreruperi ale cursivități vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete și silabe. În formă tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvînt din propoziție prin prezența unui spasm articulatoriu de lungă durată. Formă
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]