3,029 matches
-
1.800-2.000 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance, tub și spatulă din os; c) obiecte de port
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Roșu. Celelalte săgeți au peduncul sau tub de înmănușare și se apropie ca tipologie de cele găsite la Epureni, Horga, Cârja (Vaslui), Grozești (Iași) și Fundu Herții (Botoșani) - pl. LXVII/1, 2, 4. O mare diversitate se întâlnește în categoria topoarelor: majoritatea lor aparține armelor, dar unele sunt unelte pentru tăiatul sau prelucratul lemnului. Exemplarele dotate cu „aripioare” laterale la gaura de înmănușare a mânerului se împart în trei tipuri: topoare cu corpul și tăișul îngust, ușor arcuit și ceafa scundă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1, 2, 4. O mare diversitate se întâlnește în categoria topoarelor: majoritatea lor aparține armelor, dar unele sunt unelte pentru tăiatul sau prelucratul lemnului. Exemplarele dotate cu „aripioare” laterale la gaura de înmănușare a mânerului se împart în trei tipuri: topoare cu corpul și tăișul îngust, ușor arcuit și ceafa scundă sau turtită; topoare cu corpul îngust și ceafa supraînălțată; topoare-bardă cu corpul îngust și cu tăișul lat, simetric ori asimetric. Tipurile menționate sunt specifice Europei de est, sud-est și centrale, fiind întrebuințate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparține armelor, dar unele sunt unelte pentru tăiatul sau prelucratul lemnului. Exemplarele dotate cu „aripioare” laterale la gaura de înmănușare a mânerului se împart în trei tipuri: topoare cu corpul și tăișul îngust, ușor arcuit și ceafa scundă sau turtită; topoare cu corpul îngust și ceafa supraînălțată; topoare-bardă cu corpul îngust și cu tăișul lat, simetric ori asimetric. Tipurile menționate sunt specifice Europei de est, sud-est și centrale, fiind întrebuințate în intervalul secolelor VII-XI. Circulația lor se întinde, deci, pe o perioadă lungă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ele sunt caracteristice perioadelor Protodridu și Dridu. Deoarece există un studiu amănunțit și pertinent asupra tipurilor de obiecte amintite, rămâne doar să le catalogăm pe cele descoperite în Bazinul Bârladului și să le datăm, prin intermediul analogiilor. Menționăm descoperirea a opt topoare în așezări (câte unul la Cociu-Motoșeni, Dodești, Gara-Banca), într-un depozit de unelte de la Gârbovăț-Ghidigeni (un exemplar) și, izolat, la Bălteni, Tăvădărești, Găiceana și Țepu (câte un exemplar). Majoritatea acestor arme-unelte (pl. XXXIX/8; XLIV/4; LXVII/5, 6 și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tipului I. Doar două exemplare, de la Bălteni și Găiceana (tipul III), diferă ca tipologie. Analogii în privința tipului I găsim la Bârlălești - Vaslui, Arbore - Suceava, Hangu, Dulcești, Mănoaia - Neamț, Prăjești - Bacău, Dragosloveni, Răstoaca și Câmpineanca - Vrancea. Pe baza asemănărilor, încadrăm cronologic topoarele din stațiunile amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești (Galați), Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, (Vaslui). Ornamentele ceramicii, îndeosebi combinarea liniilor orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acestor descoperiri se ridică la 12, identificate în 11 localități, întrucât la Negrești s-au găsit două monede. Vestigiile în cauză includ unul sau mai multe exemplare din categorii diferite, precum un pandantiv din bronz, un vârf de săgeată, trei topoare din fier și monede bizantine din bronz și aur, singulare (6) sau dintr-un tezaur: În ciuda diversității lor, aceste obiecte oferă câteva indicii importante despre activitățile locuitorilor. Pandantivul din bronz, de aspect foliform, păstrat fragmentar (pl. LXXVIII/1) și descoperit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
categoria armelor, un prim obiect este vârful de săgeată de la Codreni (punctul Vatra satului), fabricat din fier și care dispune de peduncul (pl. LXXVII/ 4). Bine păstrat, acesta este asemănător cu cele descoperite la Cociu-Motoșeni și Averești. Numărul mare al topoarelor din inventarele așezărilor Dridu este susținut și de altele, găsite izolat, cum ar fi cele de la Tăvădărești-Dealu Morii, Găiceana (Bacău) și Țepu (Galați) - pl. LXXVII/1-3. Deși, cele trei obiecte au fost incluse în descrierea comună (generală) a tipurilor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din inventarele așezărilor Dridu este susținut și de altele, găsite izolat, cum ar fi cele de la Tăvădărești-Dealu Morii, Găiceana (Bacău) și Țepu (Galați) - pl. LXXVII/1-3. Deși, cele trei obiecte au fost incluse în descrierea comună (generală) a tipurilor de topoare ale culturii Dridu, revenim cu unele detalii privind descrierea și asemănarea lor, la capitolul destinat acestor descoperiri. Topoarele descoperite la Tăvădărești (punctul Marginea de vest a satului) și Țepu (punctul Vatra satului) sunt din fier și specifice tipului I. Primul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Găiceana (Bacău) și Țepu (Galați) - pl. LXXVII/1-3. Deși, cele trei obiecte au fost incluse în descrierea comună (generală) a tipurilor de topoare ale culturii Dridu, revenim cu unele detalii privind descrierea și asemănarea lor, la capitolul destinat acestor descoperiri. Topoarele descoperite la Tăvădărești (punctul Marginea de vest a satului) și Țepu (punctul Vatra satului) sunt din fier și specifice tipului I. Primul (găsit în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole) are muchia dreptunghiulară, cu aripioare la gaura ovală de prindere
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu diferența că este mai lung, iar suprafață tăișului mai mare. Întrucât este des întâlnit în cultura Dridu, are cele mai numeroase analogii. Pe lângă similitudinile anteriore, mai adăugăm la Țolici - Neamț , Dersca - Botoșani, Liteni, Pleșești - Suceava și Bârlogu - Argeș. Ultimul topor, găsit la Găiceana (punctul Vatra satului) este de tipul III, singurul din Bazinul Bârladului. Acest exemplar este tot din fier, are muchia și tăișul dreptunghiulare, corpul ușor curbat și îngust, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare. Asemănări la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
III, singurul din Bazinul Bârladului. Acest exemplar este tot din fier, are muchia și tăișul dreptunghiulare, corpul ușor curbat și îngust, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare. Asemănări la Orbeni, Nănești (Bacău), Radovanu (Ilfov) și Bârlogu (Argeș). Toate topoarele se încadrează veacurilor X-XI și au servit ca arme sau unelte. 3.2. Descoperiri monetare Cele mai multe obiecte descoperite izolat sunt monedele bizantine, precum cele de la Satu Nou-Schitu Duca (punctul Trestiana), județul Iași, Zorleni (punctul Fântânele), Gugești-Botești (punctul Vatra satului), Negrești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lemnului. Dintre piesele de os, exceptându-le pe cele amintite, menționăm o spatulă, utilizată la decorarea vaselor (Dodești), un pandantiv și o mărgică (Dodești). În vederea prelucrării lemnului, localnicii se foloseau de o gamă variată de unelte, printre care se numără topoarele (unele erau de luptă, utilizate ca arme, iar altele erau unelte), dăltițe, sfredele, ciocane, dornuri, cuie sau unelte speciale de lemnărit din siturile de la Dodești, Negrești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni. Comerțul ocupa un loc special în viața cotidiană a comunităților locale, prin intermediul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede, amintim prezența obiectelor de port, atât vestimentare (fibule), cât și de podoabă (un pandantiv), precum și unelte de uz casnic/arme, unele dintre ele având dublu rol (amnar, brăzdar de plug, cosor, cuțit, topoare și vârfuri de săgeți) - Anexa 1, tabelele 6-7. Cantitativ, cele trei categorii de piese, descoperite izolat (obiecte numismatice, de port și unelte casnice/arme), pot fi reprezentate astfel: Pe parcursul cercetării de față, a fost amintită o gamă numeroasă și variată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri, seceri, cosoare și topoare). Dependența de produsele bizantine a fost resimțită în condițiile crizei economice din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX), perioadă în care se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând cu secolul X, când s-au reluat schimburile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din bronz și aur, de la Obârșeni-Voinești (Vaslui) și Dolhești (Iași), specifice secolelor VI-VII și X-XI. descoperiri monetare izolate, majoritatea din bronz, de proveniență bizantină, de la Brodoc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte în opt situri (Bârlad-Prodana, Dănești, Dodești, Drăgești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni, Negrești, Simila-Zorleni). Importurilor descoperite în inventarele așezărilor (79 în 16 așezări) le putem adăuga piesele de aceeași origine, găsite izolat, precum obiecte vestimentare și de podoabă (fibule, pandantivul foliform), unelte-arme (topoare, săgeți) și monede, care se ridică la un total de 25, dintre care 10 sunt din secolele VI-VII, trei din secolele VIII-IX și 12 din secolele X-XI (două din cele 27 de obiecte izolate fiind autohtone, un cuțin și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
74; Teodor 1997c, p. 68. b) Sud-Estul satului: pe pantele dealului și în grădinile cetățenilor din partea sud-estică a localității s-a identificat o așezare cu numeroase fragmente de vase, alături de arme și unelte din fier (vârfuri de săgeți, cosoare, un topor, o săpăligă etc.), specifice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul metalic se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, iar ceramica inedită se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 91 (fig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
copt pâine. Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier (cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii din L23 - nr. inv. 16660; fusaiolă din L25 - nr. inv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (nr. inv. 15.135). Bibliografie: Maxim-Alaiba 1981, p. 459-461; Maxim-Alaiba, Marin I. 1987-1989, p. 225; Teodor 1997c, p. 44. b) Teritoriul localității: în condiții necunoscute, s-a descoperit întâmplător pe teritoriul satului un topor din fier având corpul îngust, lung și cu lama dreptunghiulară. Trăsăturile sale indică datarea obiectului în secolul IX. Informație D. Gh. Teodor, 1996. Piesa se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
menționat și ilustrat în Coman 1980c, p. 109, 365-fig. 155/4; în consecință, am ales piesa de la Coman, acesta fiind și descoperitorul ei). 163. Găiceana (comuna Găiceana), județul Bacău a) Vatra satului: în vatra satului s-a găsit întâmplător un topor din fier, cu corpul ușor curbat și îngust, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare, specific secolelor X-XI. Informație Al. Aparu. Obiectul se află în colecția personală Al. Aparu, Găiceana. Bibliografie: Artimon 1989, p. 217, 220 (fig. 2/1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
6), 373 (fig. 163/1). 167. Tăvădărești (comuna Dealu Morii), județul Bacău a) Marginea de vest a satului: pe o terasă situată în stânga Râului Berheci, din marginea vestică a localității, s-a descoperit întâmplător (1970), datorită unor lucrări agricole, un topor din fier cu aripioare, lama curbată și tăișul îngust, specific secolelor X-XI. Cercetare Al. Artimon, 1970. Piesa se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (nr. inv. 6387) Bibliografie: Artimon 1975, p. 316; Teodor 1978c, p.109, 189 (fig. 30
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Iulian Antonescu” Bacău (nr. inv. 6387) Bibliografie: Artimon 1975, p. 316; Teodor 1978c, p.109, 189 (fig. 30/4); Teodor 1997c, p. 155. 168. Țepu (comuna Țepu), județul Galați a) Vatra satului: în vatra satului s-a descoperit întâmplător un topor din fier cu corpul lung, muchia dreptunghiulară, cu aripioare la gaura de prindere, lama curbată și tăișul lat. Prin similitudini, obiectul a fost datat în secolele X-XI. Informație D. Gh. Teodor. Piesa se află la Muzeul Județean de Istorie Galați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]