4,979 matches
-
ar fi situația economică a potențialului adversar, tendințele demografice, forțele politice interne. Referitor la acești factori, dificultatea nu constă atât în culegerea datelor neprelucrate (deși aceste aspecte pot constitui o provocare, în cazul unei societăți închise, cu un sistem politic totalitar), cât în evaluarea lor corectă. De exemplu, în pofida caracterului deschis al procesului politic american, unui observator american sau de altă naționalitate i-ar fi greu să înțeleagă și cu atât mai mult să anticipeze deznodământul unei eveniment politic major, cum
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Cu toate acestea, Atelierele... e poate cea mai bună carte a autoarei, cu o structură de ansamblu atent studiată; astfel, cele trei secțiuni componente (La întretăierea drumurilor comerciale, Elegii și Atelierele) ar putea fi asociate cu inserția istorică a „ciumei” totalitare, interiorizarea traumei și „analiza” detaliată a sistemului. Primul ciclu pare desprins din volumul de debut, cu care manifestă vădite afinități, inedite fiind doar aglutinarea lamentației istorice într-un spațiu textual definit și directețea aluziilor: „La întretăierea drumurilor comerciale/ se poate
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
unui „tu” generic, cobai al experimentelor sadice în care se lansează păpușarii demenți ai regimului. În fond, ambele procedee trădează o depersonalizare programată, ce poate fi citită deopotrivă ca încercare de obiectivare și ca efect al captivității eului în celula totalitară. Căci semnele reificării traversează acest ciclu, începând cu „mecanismele cu chip uman” (Hohotul manechinelor) și sfârșind cu „scălămbăiala în spatele oglinzilor putrede” (Atelierele), în timp ce, renunțând la pavăza alegorică, discursul capătă o mare limpiditate: „Împărați proletari din toate țările,/ în sfârșit uniți
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din București. G. a refuzat orice înregimentare și subordonare, și nu numai din motive de boemă artistică sau juvenil spirit de frondă. Opțiunea sa pentru o existență liberă reprezintă un act de protest față de regimul totalitar, tot așa cum opera lui poetică - îndeosebi cea din primii zece-cincisprezece ani de după război -, în bună măsură „autobiografică”, se constituie în replică nonconcesivă la vicisitudinile vremurilor. Figura pitorească a lui Ahoe - apelativ de fabricație proprie, cu care era întâmpinat în cercurile
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
spațiul de expansiune a Europei Occidentale, dar chiar instituționalizarea ei. Aplicată la spațiul fostului comunism, ea însemna că, în esență, societățile foste comuniste trebuiau să facă trei mari categorii de schimbări. În primul rând, trebuiau să treacă de la regimurile politice totalitare, de tip comunist, la regimurile politice democratice. Această trecere presupune, la rândul ei, cel puțin două categorii de schimbări radicale în societate. În prima categorie intră schimbările referitoare la instituțiile politice ale societății și guvernării. În locul partidului unic și al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politica, economia și societatea românească. În primăvara anului 2005, la mai bine de 15 ani de la prăbușirea comunismului ca regim politic, societatea românească se deosebea esențial de fosta societate comunistă. Regimul politic s-a schimbat radical. În locul unui regim politic totalitar, bazat pe dominația Partidului Comunist, România are acum un sistem politic democratic bazat pe alegeri libere, pe pluralism politic și pe alternanța la guvernare. Raporturile politice dintre cetățean și stat s-au schimbat la fel de radical. În regimul Politic Comunist, statul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
această particularitate constă, până la urmă, diferența esențială dintre capitalism și comunism. Capitalismul modern este întemeiat pe două instituții fundamentale, dar extrem de diferite - birocrația producției și piața care asigură distribuția. Din perspectiva raporturilor de putere, birocrația este o organizare de tip totalitar a puterii, iar piața, una de tip democratic. Într-o organizare de tip birocratic nu există egalitate - concept fundamental al democrației. Dimpotrivă, organizarea birocratică este cea mai eficientă formă de inegalitate raționalizată. Orice individ inclus într-o birocrație este strict
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
permițând socializarea politică a noilor veniți și stabilizarea raporturilor ierarhice, dublând disciplină de partid cu docilitatea necesară deprinderii Învățăturii partidului. Constituind partea cea mai organizată a Învățământului politic obligatoriu, ele constituiau În același timp un instrument de control al statului totalitar, condiționând accesul la educația publică. În sfârșit, importanța școlilor de partid În crearea rezervei de cadre disponibile pentru situațiile de epurare politică indică rolul lor În profesionalizarea politică a partidelor comuniste. În anii 1980, școlile din Berlinul de Est Își
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În aceeași instituție „de partid”. Pe de altă parte, mai multe categorii de pensii erau amenințate cu reevaluarea. În acest mod, statul federal și democratic german de acum caută să-i pedepsească pe noii săi cetățeni care serviseră unui stat „totalitar”, clasându-i staatsnah, ceea ce a suscitat un numar de polemici, mai ales In legatura cu regimul preferențial care fusese acordat foștilor funcționari ai statului nazist. Acest gen de măsuri a stat la originea a două tipuri de reacții din partea persoanelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În privința cărților și surselor de documentare mărește dependența față de resursele externe: lipsa de fonduri În biblioteci este cronică, donațiile, precum cea a Casei Științelor Omului, nu satisfac toate nevoile, de unde și constatarea că «starea bibliotecilor era mai bună În epoca totalitara», În pofida, pe atunci, a caracterului inaccesibil sau foarte restrictiv la o anume literatura, din Occident În special. (idem) Participarea la proiecte europene suscita și ea un anume număr de critici din partea sociologilor bulgari și români: exploatarea colegilor că «mâna de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
continuat denunțarea complicităților dintre „comuniști” (sovietici) și occidentali, cărora le-ar fi căzut victime Românii și România, la „Yalta și la Malta”, „comploturile” din 1944 și 1989 etc., precum și condiția lor de țapi ispășitori ai mai multor regimuri autoritare sau totalitare succesive. Literatura lor este una a lagărelor și Închisorilor, o revendicare de legitimitate Întemeiata pe suferință și pe profetism (angajament precoce Împotriva comunismului, considerat principala calamitate politică din istoria României). Cel de-al doilea proces, de sens invers, este cel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În revistă diferitele forme și diferitele definiții ale ideologiei În secolul al XX-lea, se pot observa și În spațiul intelectual românesc folosiri foarte diferite ale ideologiei, până la opoziții extreme: de la ideologia științifică a științei sociale oficiale (marxism-leninismul) până la ideologia totalitara care constituie reversul sau delegitimant, si la noul cuplu antagonist, ideologia liberală și naționalismul, care constituie principalele referințe ale perioadei «postcomuniste». În română literară curentă, cuvantul «ideologie» și-a dobândit noblețea de când au apărut noii ideologi și ideologiile nonsau anti-comuniste
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și manipulare, precum și conservatorismul olimpian al lui Eugen Simion, care Întuneca o istorie și așa dificil de Înțeles pentru tinerii cititori. Ea vede În această exemplul perfect al unei critici literare care reușise Înainte de ’89 să coabiteze cu un regim totalitar, dar care refuză astăzi accesul celor care n-au cunoștință indigena a creației literare - tinerii, străinii, exilații. Neavând experiență directă a vechilor condiții ale vietii literare, aceștia ar fi incapabili să scrie o «autentică» istorie a literaturii române. Înscriindu-se
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
comunist, pledau Încă pentru abținere În scopul salvării acestei instituții, respectată pentru democrația să internă (foarte controversată, pe de altă parte). Uniunea Scriitorilor a fost prezentată drept urmare că un loc de rezistență intelectuală, chiar singura instituție nonconformista sub un regim «totalitar». Este Intr-adevar posibilă marcarea mai multor fapte ale acestei rezistente - Începând cu distanțarea președinției Uniunii de mini-revoluția culturală a lui Ceaușescu din 1971 -, dar se poate constata eșecul sau la capătul a șaptesprezece ani de lupte de hărțuire cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1989 prin inventarea mitologica a unei continuități a rezistenței anticomuniste. Cei care nu și-au renegat trecutul, În maniera lui Mircea Eliade, au fost sacralizați că fondatori de istorie, În vreme ce ceilalți, «democrați» Într-un regim de democrație populară repudiata că totalitara, sau foștii fasciști reabilitați sub Ceaușescu și acceptându-i cenzură au fost marcați cu stigmatul «colaborării». Răsturnarea ordinii morale și politice «comuniste» a legitimat orice formă de rezistență și În mod special cele Înnobilate prin vechime și radicalism. Este situația
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
școlare și deci o selecție a indivizilor în funcție de meritele personale, și nu de apartenență de clasă. Prin școală se contracarează, într-o anumită măsură, determinațiile mediului de proveniență în ascensiunea profesională și socială. Situația din fostele țări cu regimuri comuniste totalitare este un caz particular în acest context, pentru că s-au cumulat două efecte: 1. trecerea rapidă de la o economie agrară la una bazată pe industrie; 2. politica deliberată a statului de egalizare a șanselor. Cu toate acestea, și aici au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de evenimente și răsturnări majore în viața politică și socială a României, ceea ce se reflectă în modificările frecvente din structura redacțională. În perioada postbelică va fi acuzată că a fost tributară ideologiei reacționare, cultivând naționalismul, șovinismul și făcând apologia politicii totalitare și a războiului. În pofida unor concesii făcute dreptei ideologice, R.F.R. nu a abdicat de la primatul valorii. Rubricile obișnuite sunt „Comentarii critice”, „Notițe”, „Texte și documente”, „Puncte de vedere”, „Cronici”, „Revista revistelor”, „Lumea de azi”, „Presa mondială”, acoperind un spectru foarte
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
9-11/1941 că este editată ca „organ al ziariștilor români din Transilvania”. În presa naționalistă din preajma și din timpul celui de-al doilea război mondial, publicația se manifestă ca una dintre promotoarele cele mai consecvente și mai radicale ale ideologiei totalitare, antidemocratice și rasiste. În articolul-program Ce vrem! este anunțată intenția de a contribui la „strivirea tuturor agenților dizolvanți și parazitari” din societate și la „ridicarea la suprafață și punerea în valoare a tuturor energiilor vii ale neamului”. Ulterior naționalismul fervent
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
unui bărbat mereu înșelat, mereu părăsit și iluzionat de o iubită indecisă, pradă a unei vechi pasiuni. Proza dezvoltă și un fir narativ secundar: tânărul profesor este chinuit și de suferința pe care o resimte ca victimă a unui regim totalitar. Ins ce nu concepe înșelătoria și duplicitatea, e obligat să accepte minciuna și turnătoria, care îi vor spulbera iluziile. Critica literară pe care o practică R. este îndeosebi tematică - Marius Tupan, între utopie și parabolă (2001), Șerban Codrin sau Meditația
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
ales în romanul Platonia (1999), unde R. se transformă în apărător necondiționat al eroinei sale, a cărei idealizare excesivă atacă rezistența estetică a scrierii, dându-i o alură excesiv sentimentală și melodramatică. Definită ca o „Madame Bovary într-o societate totalitară”, Platonia este o fostă cântăreață de operă care încearcă să își vindece egoul ultragiat de câteva iubiri eșuate prin refugiul în muzică și în cele din urmă în moarte. În ficțiunea autobiografică Viața pe fugă (1998), incitantă se arată mai
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
aceea că, în acord cu teoria disonanței cognitive de a realiza o convergență între evaluările și comportamentul nostru, atitudinea poate apărea ca „autojustificare” (raționalizare) a acțiunilor noastre. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea, efectul. Trecerea rapidă de la regimurile totalitare la democrație este o situație aproape cvasiexperimentală în acest sens. Fără a fi ipocriți - și aceștia sunt numeroși -, mulți indivizi, mai mult sau mai puțin constrânși de împrejurări, întreprind acțiuni discrepante față de convingerile lor prealabile, iar, o dată întreprinse, respectivele acte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adevărului, prin care, folosindu-se persuasiunea, argumentarea rațională ajunge să câștige o opinie, chiar dacă aceasta a fost la început minoritară. De subliniat că respectiva regulă nu trebuie confundată cu impunerea, prin amenințări sau mecanisme autoritare (așa cum se întâmpla în societățile totalitare), a unor decizii, care sunt doar formal colective. Se înțelege că o regulă sau alta depinde în primul rând de natura deciziei ce urmează a fi luată: fie este o problemă de opinie - unde nu există o soluție corectă, un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exprimată) depinde de gradul de cristalizare a opiniilor, de intensitatea lor și a intereselor implicate și, mai ales, de accesul la canalele de comunicare și de toleranța socială (în primul rând, a puterii) față de opiniile în cauză. Trecerea de la regimurile totalitare la democrație este și un exemplu de trecere de la opinia publică latentă la una manifestă. În înțelegerea corectă a fenomenului opiniei publice e nevoie să ne ferim și de erorile ce survin în interpretarea ei, nu doar din partea marelui public
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași țări s-au accentuat. Cu toate că în fostele țări comuniste acest proces nu s-a manifestat cu aceeași intensitate ca în alte contexte socioculturale, el s-a resimțit totuși. Iar, după ieșirea din regimurile totalitare, diversitatea de concepții (opinii) și conduite se manifestă cu mare intensitate, tendință ce se va accentua în viitor pe măsura depășirii perioadei de tranziție. 3. Comportamente colective și mișcări socialetc "3. Comportamente colective și mișcări sociale" Comportamentul colectiv cuprinde activități
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cuvânt al tuturor celor ce simt românește”, hebdomadarul își fixează ca obiective unirea forțelor exilului, promovarea schimbului civilizat de opinii, evitarea divergențelor întreținute artificial și „formarea unei conștiințe naționale” capabile să creeze și să susțină mișcarea de rezistență împotriva regimului totalitar din țară. Subiecte diverse - diplomația româno-americană, violarea drepturilor omului, spionaj-contraspionaj, teroarea stalinistă, „uciderea” culturii, eșecul socialismului, procesele politice, istoria monarhiei române - sunt abordate în articole de condamnare a ideologiei comuniste și a cultului personalității, semnate de Monica Lovinescu („Note de
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]