1,705 matches
-
mai grave, precum cursul liniar al Dunării între Severin și vărsare, sau contactul dintre Carpați și Dunăre în estul Munteniei. Se știe că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în vechea cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte de Zi-cho, adică așezarea era desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt, la acest sfârșit de secol XIV, așezări dezvoltate din acel conglomerat ce caracterizase și Pelendava
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
acum compacte, strâns unite în ele însele - „coerente“. Iar ele au primit configurație și coerență dinlăuntrul meu chiar; eu sunt cel care le-a dat hotar, le-a „hotărât“ așa, le-a delimitat, eu sunt cel care le-a „tăiat“, „tranșat“ (decido), decupându-le din materialul amorf al gesturilor posibile, din posibilul vieții mele, dându-i acesteia, de fiecare dată, contur. Mă hotărăsc, dau hotar actelor mele, fiecăruia în parte și tuturor laolaltă, le fac astfel să fie și în felul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
o pledoarie pentru ființa însăși și ea reprezintă totodată o condamnare ontologică a nelimitatului ca trimițând direct la neființă. Din aceleași motive, un alt text aristotelic<ref id=”2”>Fizica III, 6, 207a 15- 17.</ref> (de astă dată autentic) tranșează disputa dintre Parmenide și Melissos în favoarea primului, spunând: „Iată de ce trebuie să credem că Parmenide a gândit mai bine decât Melissos: pentru acesta, nelimitatul e una cu totul, pentru celălalt, totul e limitat, deopotrivă cumpănit față de mijloc.“ Însă cel mai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
În exil francez, belgian și norvegian au emis Încă din timpul războiului decrete ce anunțau represalii postbelice dure. Menite să descurajeze cooperarea cu naziștii, ele nu tratau Însă chestiuni mai ample, precum jurisprudența și imparțialitatea. și, mai ales, nu puteau tranșa anticipat Între responsabilitatea individuală și cea colectivă. În anii 1944-1945, era un avantaj politic să poți atribui În bloc delictul de colaboraționism și responsabilitatea pentru crime de război unor categorii prestabilite: membrii anumitor partide politice, organizații militare și agenții guvernamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cel mai influent scriitor din Franța postbelică. Toși Împărtășeau o atitudine „rezistențialistă” (deși numai Camus participase personal la Rezistență - Aron era la Londra cu Francezii Liberi, iar alții s-au eschivat cum au putut În timpul ocupației). Potrivit lui Merleau-Ponty, Încleștarea războiului tranșase pentru intelectualii francezi dilema „a fi sau a face”. De acum Încolo erau În Istorie și trebuiau să participe din plin. Intelectualii nu-și mai puteau permite luxul de a refuza să aleagă politic: adevărata libertate consta În acceptarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a cunoașterii, „discursul profesoral” nu este decât expresia „fracțiunii dominate a clasei dominante”. Dar această subversiune seducătoare prin care orice informație sau opinie este poziționată nu divulgă cum putem determina dacă un „discurs” e mai adevărat decât altul: o dilemă tranșată prin decizia de a considera Însuși adevărul drept o categorie determinată social - atitudine care În scurt timp a ajuns la modă În multe locuri. Rezultatul acestor tendințe a fost, firește, un scepticism crescând față de orice argument social rațional. Filosoful francez
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu mai rămăsese nici o „mare cauză”, dacă tradiția progresistă era cu un picior În groapă, dacă Istoria (sau necesitatea) nu mai putea fi invocată În mod credibil pentru a justifica un act, o politică sau un program, cum puteau fi tranșate marile dileme ale vremii? Aceasta nu era o problemă pentru radicalii thatcheriști, care priveau politica oficială ca pe o extensie a intereselor private și pentru care piața era arbitrul necesar și suficient al valorilor și rezultatelor. Vremurile nu erau foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era vorba despre drepturi colective - drepturile națiunilor, popoarelor, minorităților. Mai mult, drepturile revendicate colectiv aveau o istorie nefericită. Era deprimant de clar că acolo unde intrau În conflict drepturile mai multor comunități etnice sau religioase, singurul mod eficient de a tranșa chestiunea era forța, nu legea. Drepturile minorităților nu au putut fi protejate În interiorul statelor, iar statele slabe nu au putut fi apărate de pretențiile vecinilor mai puternici. După speranțele Înșelate ale Tratatului de la Versailles, Învingătorii din 1945 au decis că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un soi de alba-neagra. La Începutul secolului XXI, dilema cu care se confruntau europenii nu era alegerea Între socialism și capitalism, Între stânga și dreapta și a treia cale. Nici măcar Între Europa și America, de vreme ce În mintea celor mai mulți dilema fusese tranșată În favoarea Europei. Era mai degrabă o Întrebare - principala Întrebare - pusă de istorie pe ordinea de zi În 1945 și care, În felul ei discret, dar insistent, s-a dovedit mai importantă și mai longevivă decât toate celelalte probleme care Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe frontul din Transilvania, a urmat o suită de grave dezastre militare pe frontul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care acesta reformulează teza potrivit căreia retragerea aureliană a presupus evacuarea Daciei Traiane de către întreaga populație autohtonă la sudul Dunării în Moesia. Arealul geografic al formării naționalității române este localizat, astfel, în afara teritoriului actual locuit de români. Pentru a tranșa chestiunea priorității istorice, și implicit a dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română a migrat la nord de Dunăre, trecând munții în Ardeal, doar în secolul al XIII-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realizeze marele plan al Domnilor mari: Unirea Moldovei cu Țara Românească, însă Mateiu Basarab, mare și învățatu Domn, dară și el ținea la Domnie, ca și Lupu, statu în calea planurilor acestuia". Duelul dintre cei doi domnitori rivali este astfel tranșat în favoarea naționalistului Vasile Lupu. Masterplanul său de unificare națională îl elevează în fața provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și se opune Providenței întrupate în politicile militare ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită, forțele între care s-a disputat conflictul intern s-au coagulat în jurul figurii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe de o parte, și a perechii Ana Pauker-Vasile Luca, de cealaltă parte. Până în 1952, Stalin a tranșat disputa în favoarea lui Gheorghiu-Dej, care, beneficiind de favorul patronului său sovietic, și-a eliminat opoziția internă. Moartea lui Stalin în 1953 și condamnarea cultului stalinist a personalității de către N. Hrușciov în 1956 a testat abilitățile de echilibristică politică ale liderului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 476). Doar după această etapă intermediară, a luptei de clasă în cadrele națiunii, proletariatul va putea dizolva demarcațiile naționale și aboli antagonia dintre națiuni. Linia dreaptă a radicalismului de stânga marxist a fost continuată de Rosa Luxemburg care a tranșat "chestiunea națională" în sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist. Într-un articol din 1896, Rosa Luxemburg a condamnat eforturile de dobândire a libertății politice a Poloniei ca fiind utopice, insistând în schimb asupra faptului ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statului văzut ca "mașină pentru menținerea dominației unei clase asupra alteia" (V.I. Lenin) (Almaș, 1969, p. 13), precum și portretul lui Lenin (p. 165). Simultan, și contradictoriu, este intensificat discursul naționalist. În 1976, tendința ambivalentă a celor două orientări contradictorii este tranșată în favoarea naționalismului. Ediția din 1976 a Istoriei Patriei ilustrează foarte clar optarea unei perspective autohtone și abandonarea viziunii sovieto-centriste. Realizarea lui Mihai Viteazul este reevaluată într-o notă și mai naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment, urmând a detalia aspectul anatomopatologic și aspectul clinic - urmărit în evoluția sa. Importanța atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene, prezența sau absența lor tranșează net două aspecte, două atitudini terapeutice și încadrări diferențiate în grade de invaliditate. Consecințele lezării medulo-rahidiene: 1. Consecința IMEDIATA: șocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităților spinale, având caracter tranzitoriu. 2. Consecințele PRECOCE: sunt independente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
lagoftalmie ireductibilă și deci, subsecvent, leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive și ireversibile, poate beneficia de o deficiență medie, cu o incapacitate între 50-69% și poate fi încadrabilă în gradul III de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranșează deficiența). De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat și rareori într-un singur episod; ea este de cele mai multe ori recidivantă, iar diagnosticul etiopatogenic este incert; - pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară, cel mai frecvent întâlnindu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
cu modificările și completările ulterioare, și sumele plătite în anul 2014 potrivit art. 26 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 74/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 și unele măsuri bugetare; 2. tranșă aferentă anului 2016, tranșă aferentă celui de-al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească a devenit executorie, precum și tranșă aferentă celui de-al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească a devenit executorie, în condițiile art. 35 alin. (1)-(4) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263660_a_264989]
-
urgență a Guvernului nr. 74/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 și unele măsuri bugetare; 2. tranșă aferentă anului 2016, tranșă aferentă celui de-al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească a devenit executorie, precum și tranșă aferentă celui de-al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească a devenit executorie, în condițiile art. 35 alin. (1)-(4) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263660_a_264989]
-
rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment, urmând a detalia aspectul anatomopatologic și aspectul clinic - urmărit în evoluția sa. Importanța atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene, prezența sau absența lor tranșează net două aspecte, două atitudini terapeutice și încadrări diferențiate în grade de invaliditate. Consecințele lezării medulo-rahidiene: 1. Consecința IMEDIATĂ: șocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activităților spinale, având caracter tranzitoriu. Durează 1-6 săptămâni. 2. Consecințele PRECOCE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
ireductibilă și deci, subsecvent, leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive și ireversibile, poate beneficia de o deficiență medie, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR și poate fi încadrabilă în gradul III de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranșează deficiența). De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat și rareori într-un singur episod; ea este de cele mai multe ori recidivantă, iar diagnosticul etiopatogenic este incert; la aprecierea comisiei se poate acorda și gradul II de invaliditate. - pareza facială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
Apolonio Ruiz Ligero, viceguvernator Anexa 1 DESCRIEREA PROIECTULUI I. Lucrările planificate: 116.200.000 EUR BDCE 70 % │ │ │ 49.780.000 EUR Guvernul României 30% Condiții specifice: Anexa 2 SCRISOARE SUPLIMENTARĂ pentru un împrumut cu rată variabilă - Model - F/P [număr] - tranșa [număr] BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI Scrisoare suplimentară la Acordul-cadru de împrumut (Acordul) din data de [data] între BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI (denumită în continuare BDCE) și ROMÂNIA (denumită în continuare Împrumutat) Prezenta scrisoare suplimentară și acordul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251584_a_252913]
-
modificat de AMENDAMENTUL din 22 decembrie 2010 aprobat de HOTĂRÂREA nr. 733 din 20 iulie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 534 din 28 iulie 2011. Anexa 2 SCRISOARE SUPLIMENTARĂ pentru un împrumut cu rată variabilă - Model - F/P [număr] - tranșa [număr] BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI Scrisoare suplimentară la Acordul-cadru de împrumut (Acordul) din data de [data] între BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI (denumită în continuare BDCE) și ROMÂNIA (denumită în continuare Împrumutat) Prezenta scrisoare suplimentară și acordul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251586_a_252915]
-
împrumut, Împrumutatul va trimite, în timp util, la BDCE un Angajament de plată corespunzător acestei tranșe [a se vedea Anexă 3]. [Paris, data] [București, data] pentru Bancă de Dezvoltare a pentru România Consiliului Europei Anexă 3 F/P 1524 - [număr] tranșă ANGAJAMENT DE PLATĂ [VALUTĂ] [SUMA] [DATĂ] PENTRU VALOAREA PRIMITĂ, semnatarul: prin acest Angajament de plată promite să plătească Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei sau altcuiva, suma împrumutata de: [SUMA în litere] [VALUTĂ în litere], în tranșe și cu dobândă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251777_a_253106]
-
pentru anul 2015, se face în limita bugetului │ │anual alocat schemei, respectiv până la sfârșitul anului 2015, pentru │ │aplicanții care au semnat acordul de finanțare și au semnat act adițional în│ │limita bugetului alocat anului 2015, în maxim 3 tranșe, prima tranșă │ │reprezentând minim 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aprobate. Secțiunea C - Declarație pe propria răspundere ● datele de identificare ale persoanei autorizate să reprezinte legal întreprinderea trebuie să corespundă cu exactitate cu cele din actul de identitate anexat în copie certificată la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258334_a_259663]