1,760 matches
-
originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile austro-ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. După studii clasice la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, începe la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din București. A fost coleg cu Constantin Noica si Mircea Eliade și elev al lui Tudor Vianu și Nae Ionescu. Bun cunoscător al
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
teritoriul Transilvaniei. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în ) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvanei. Uneori, așa numitii "darócok" sau "daróczok" ("draucharii" sau "nyúzók") respectiv "besznákok" o categorie socioprofesionala medievala de afiliație etnică incerta constând din pădurari și administratori silvici, vânători, șoimari regali și furnizori de piei de animale, colectori de taxe și "prisăcari" (sau
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
de unde a fost expulzat apoi de autoritățile habsburgice. În primele luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena și ajunge la Constantinopol. Apoi, la Debrețin, se întâlnește cu Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare, încercând un aranjament „pacificator” între revoluționarii români transilvani și cei maghiari. Lajos Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună și este de acord cu „proiectul” revoluționarului român. La 2 iulie 1849 se găsește la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revoluționarii unguri
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
în anul 2010 (). Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
botanică, fapt care a dus la o evaluare a Grădinii printre cele mai prestigioase din lume. Flora și vegetația din țara noastră este reprezentată foarte bine prin plante aduse din Banat, Moldova, Oltenia, dunele maritime ale Mării Negre, Câmpia și Podișul Transilvan, dar și din Munții Carpați. Relieful variat a permis aducerea de plante din munții Caucaz, Balcani, Himalaya, dar și din zona Mării Mediterane. Pentru a crea condițiile cele mai propice plantelor a fost realizată o împărțire a spațiului în mai
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Satele "transilvane cu biserici fortificate" oferă o imagine plină de viață a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Aceste sate sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de așezare și organizare a gospodăriilor țărănești, păstrate încă din Evul
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
a gospodăriilor țărănești, păstrate încă din Evul Mediu. Localitățile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea și până în secolul al XVI-lea. Cel mai renumit dintre aceste sate este Biertanul. Biserici fortificate transilvane sunt specifice satelor săsești și secuiești situate în sud-estul Transilvaniei. Odinioară în număr de circa 300, bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât și un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
sud-estul Transilvaniei. Odinioară în număr de circa 300, bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât și un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului XXI, bisericile fortificate transilvane formeaza unul dintre cele mai dense sisteme de fortificații medievale bine păstrate de pe continentul european. În Transilvania, în așezările rurale săsești și secuiești se pot regăsi trei tipuri principale de fortificații: Bisericile fortificate ardelene se înscriu în fenomenul european al
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
bine păstrate de pe continentul european. În Transilvania, în așezările rurale săsești și secuiești se pot regăsi trei tipuri principale de fortificații: Bisericile fortificate ardelene se înscriu în fenomenul european al bisericilor fortificate. Secuii s-au instalat ca grăniceri în sud-estul transilvan în cursul secolului al XI-lea. Satele săsești au început a fi construite de la mijlocul secolului al XII-lea, când regele Géza al II-lea a adus coloniști germani în regiune pentru a proteja frontierele orientale ale Regatului Ungariei de
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
și turnuri de apărare precum și alte constructii interioare (cămări, etc.) care pe vreme de război puteau adăposti populația localității, iar pe vreme de pace erau folosite ca depozite, hambare, magazii în care populația își păstra bunurile (în mai multe sate transilvane, unul dintre turnurile fortificației se numește "turnul slăninilor"). Clădirea principală a satelor săsești și secuiești este biserica, situată aproape întotdeauna în centrul localității. În majoritatea cazurilor, biserica este situată într-o locație ușor de apărat, de obicei în vârful unei
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
dorul de celălalt. a venit cu trei: dorul de Dumnezeu, dorul de celălalt și dorul de cântec. Ramona Fabian, o tânără interpreta a cântecului popular din Ardeal, s-a născut și a copilărit în Târgu Mureș, având originile in Câmpia Transilvana, in Band, comună răcorită de apele Comlodului, care a mai dat României în dar câteva talente: Mircea Rusu, Dumitru Fabian, Gheorghe Palcu. Bătânt la porțile cântecului popular, s-a perindat prin festivaluri si concursuri, încheind această etapă a carierei artistice
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
și că nu are voie să-și permită a-l păstra numai pentru ea. De aceea cu multa dăruire, transmite prin interpretare, voce, priviri, fiecare simțire și tremur al cântecelor ei. Făcând parte din generația tânăra de interpreți ai zonei Transilvane, Ramona Fabian s-a remarcat prin talent și frumusețe, exprimând cântecele rupte din grădina folclorului mureșean cu multă dragoste, delicatețe și grijă deosebită. Știind să păstreze cu rigoare drumul curat al cântecului popular, a acordat atenție fiecărui detaliu ce alcătuiește
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
5,6,7,8,9,11,12,13 și orchestra condusă de Ovidiu Barteș - piesele 10,14 Albumul de folclor „Atâta-mi place cântatu” - acompaniamentul orchestra LAUTARII DE LA CHISINAU condusa de NICOLAE BOTGROS cuprinde 13 colinde tradiționale culese de pe câmpia transilvană, un moment special Florin Piersic si un videoclip bonus.
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
8 noiembrie 1780. Ar rezulta că actuala biserică s-a construit la începutul veacului al XIX-lea pe locul unui lăcaș mai vechi de anul 1780 distrus în împrejurări încă necunoscute. Clădirea este realizată în stil moldovenesc cu unele influențe transilvane, explicația fiind transferul populațional la sfârșitul secolului al XVIII-lea, din Transilvania spre Valea Bistriței moldovenești. Biserica are caracteristici rar reunite în arhitectura aceleiași construcții: folosirea exclusivă a lemnului, chiar și la îmbinări, proporții miniaturale echilibrate, stil pur și execuție
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
de oameni a început, într-adevăr, în anul 1443. La început, cavalerilor le surâdea norocul și ei au eliberat, fără mari dificultăți, o bună parte din Bulgaria. Sultanul, care ducea război cu comandantul de oști albanez Skanderbeg și cu voievodul transilvan Iancu de Hunedoara, a preferat să încheie pace cu cruciații. Însă conducătorii cruciadei-cardinalul Giuliano Cesarini și Vladislav III Jagello, regele Poloniei și al Ungariei, precum și Iancu de Hunedoara, care se alăturase acestora, au fost tentați să calce armistițiul și să
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
și cu a doua soție se găsește în cimitirul evanghelic din Nadeș. Pe lângă activitatea sa de preot, Marienburg a fost membru al consistoriului districtual, al Conferinței Naționale Bisericești ("Landeskirchenversammlung"), al Tribunalului conjugal districtual ("Bezirksehegericht") și a Asociației pentru Istoria locală transilvană ("Verein für siebenbürgische Landeskunde"), din anul înființării acesteia în 1842. În plus, Marienburg a fost timp de 3 ani secretar ("Syndikus"), 7 ani decan adjunct ("Surrogatus") și 8 ani decan al filialei Băgaciu a districului bisericesc.
Georg Friedrich Marienburg () [Corola-website/Science/319572_a_320901]
-
și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două specii de melci ("Vertigo angustior" și "Vertigo genesii"). La nivelul ierburilor au fost semnalată prezența a trei specii floristice rare (enumerate în aceeași anexă a "Directivei Europene 92/43/ CE"): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
Convergențe Românești, [[Convorbiri literare]], [[Cronica]], [[Dacia Literară]], Deisis, Der Literat, [[Dimineața]] - "cotidian de informare si opinie", Dichtungsring, Diplomat Club, Euphorion, Evenimentul cultural Iași, [[Foaie pentru minte, inimă și literatură]], Gazeta de Botoșani, Gazeta de nord-vest, [[Gazeta de Transilvania]], Gazeta Nouă Transilvană, [[Glasul națiunii]] ("Duplex Chișinău-București"), [[Haiku]] - "revistă de interferențe româno-japoneze", Limbă si literatură, [[Hyperion]], [[Independentul]], Informația zilei, [[Jurnalul de Botoșani]], [[Literatorul]], Literatur Aktuell, [[Luceafărul]], Mesager, Mesagerul Transilvan, [[Minerva]], [[Monitor]], Noua Gazetă de Vest, [[Observator cultural]], [[Opinia]]/[[Iași]], Ora 24, Origini, Romanian
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
inimă și literatură]], Gazeta de Botoșani, Gazeta de nord-vest, [[Gazeta de Transilvania]], Gazeta Nouă Transilvană, [[Glasul națiunii]] ("Duplex Chișinău-București"), [[Haiku]] - "revistă de interferențe româno-japoneze", Limbă si literatură, [[Hyperion]], [[Independentul]], Informația zilei, [[Jurnalul de Botoșani]], [[Literatorul]], Literatur Aktuell, [[Luceafărul]], Mesager, Mesagerul Transilvan, [[Minerva]], [[Monitor]], Noua Gazetă de Vest, [[Observator cultural]], [[Opinia]]/[[Iași]], Ora 24, Origini, Romanian Roots "The International Association of Romanian Writers and Artists", Poesis, Poezia, [[Renașterea bănățeană]], [[Revista V]], [[România Liberă]], [[România literară]], Romanian Business Journal - Romanian Review, Rostirea Românească
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
folosit pentru a explora India în "Casa cu aburi", sau mașinăria capabilă să circule atât pe pământ, cât și prin apă și aer din "Stăpânul Lumii'. Lor li se adaugă un precursor al televizorului aflat într-una din încăperile castelului transilvan de la Colț și prezentat în romanul "Castelul din Carpați". Dar poate cea mai deosebită dovadă de vizionarism științific a constituit-o imaginarea zborului spre Lună. Latura științifică aflată la baza lansării vehiculului cu care protagoniștii romanelor "De la Pământ la Lună
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
o cetate atestată în documentele medievale încă din secolele al XIII-lea - al XIV-lea. În 1542 a fost atestată trecerea pe aici a lui Petru Rareș, iar în octombrie 1599 a lui Mihai Viteazul. Adesea tătarii, armatele turcești, cele transilvane sau cele ale Țării Românești au traversat trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Rareș, iar în octombrie 1599 a lui Mihai Viteazul. Adesea tătarii, armatele turcești, cele transilvane sau cele ale Țării Românești au traversat trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de grăniceri. Până în secolul al XIX-lea Pasul Tabla Buții a fost după unele opinii unica sau - cel puțin principala trecătoare practicabilă din punct de vedere comercial
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Aiud" , este o societate integrată, dispunând de sectoare primare care asigură semifabricate turnate static sau centrifugal, forjate, semifabricate mecano-sudate cât și sectoare de tratamente termice și prelucrări mecanice. Începând cu data de 15 aprilie 2008, societatea poarta numele de "Metalurgica Transilvană Aiud". Aceasta reprezintă și data unui nou început în ceea ce privește imaginea companiei. Cifra de afaceri: Număr de angajați:
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
O mie și unu de poeți postdecembriști (Vol. I), Editura ,TipoMoldova” Iași. <nowiki>;</nowiki>Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-Conexiuni antologie de poezie, Editura Karuna, Bistrița, 2010; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-Conexiuni antologie de proza, Editura Karuna, Bistrița, 2010; Ovidiu Pecican-Antologia prozei scurte transilvane actuale, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011; Irina Petreș-Scriitori ai Transivaniei. Dicționar critic ilustrat, 2014; Dorel Cosma, Maria Petrescu Muguraș-Amintiri de pe o ilustrata (Antologie în limbile română și engleză), Editura Nosa Nostră, Bistrița, 2015; Ion Holban (coordonator)-Un dicționar al scriitorilor români
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
21 Infanterie. În cronicile străine ale vremii, Palatul Princiar a fost descris ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce și scări de marmură. Clădirile sunt grupate în jurul a două curți de formă pătrată. Edificiul este unul reprezentativ pentru spațiul transilvan și din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se stilurile gotic, renascentist și baroc, fiind trecută pe lista monumentelor istorice din județul Alba cu codul . În prezent (martie 2009), clădirea se află într-o stare de degradare accentuată, primăria municipiului Alba
Palatul Principilor din Alba Iulia () [Corola-website/Science/316274_a_317603]