1,763 matches
-
dezvoltarea Moldovei și a Țării Românești. Marea diferență rezidă în apartenența Transilvaniei la un Imperiu habsburgic care se afirmă, și în dependența Moldovei și a Țării Românești de un Imperiu otoman care oferă puțin. Divergențele între două arii moldo-valahă și transilvană sînt lizibile în dominația slavonei care se perpetuează în Moldo-Valahia în interiorul unei biserici conservatoare și în cea a românei, care s-a impus pe larg în Biserica transilvană. DESPOTISM LUMINAT ȘI MANIFESTĂRI POPULARE Epoca romantică, apoi istoriografia naționalistă au reconstruit
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un Imperiu otoman care oferă puțin. Divergențele între două arii moldo-valahă și transilvană sînt lizibile în dominația slavonei care se perpetuează în Moldo-Valahia în interiorul unei biserici conservatoare și în cea a românei, care s-a impus pe larg în Biserica transilvană. DESPOTISM LUMINAT ȘI MANIFESTĂRI POPULARE Epoca romantică, apoi istoriografia naționalistă au reconstruit un secol XVIII, în același timp întunecat pentru populațiile aservite, cu o nouă preocupare de a obține un profit din munca lor, și al Luminilor, grație politicii luminate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
impun mai multe interpretări: accentul este pus pe cadru, adică pe voința și intențiile politice ale Habsburgilor și, de asemenea, invers, pe consecințe și pe receptarea inițiativelor centrale la nivelul fiecărei ordini constitutive a Transilvaniei. Aceasta este cînd în întregime transilvană, cînd subliniază evoluțiile comunităților conducătoare sași, secui sau maghiari -, cînd se concentrează asupra romanității și luminează, prioritar, procesul evolutiv național și social. Global, aceasta este o epocă ce împărtășește aceeași filosofie și aceeași nevoie de ordine, fondată rațional și regenerată
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un sistem de ordine pe care despotismul luminat îl păstrează, controlîndu-1, și un fel de disperare care îi cuprinde în vîltoarea secolului. Sistemul de ordine părea, în consecință, condamnat chiar înainte ca națiunea română să recupereze această etapă a istoriei transilvane feudale. Rămîn inițiativele care marchează profund imaginarul colectiv și vor servi ca model revoluționarilor de la 1848, apoi intelectualilor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Mersul în popor ia, la Șincai, forma unei predici ținute țăranilor la înmormîntări. Aceste texte vor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a faptelor sub egida Institutului de teorie militară și a Partidului comunist. Manipularea a fost studiată cu minuțiozitate de Katherine Verdery, care analizează procesul de constituire a ideologiei național-ceaușiste. Ea îi prezintă pe actorii acestei puneri în scenă a revoluției transilvane românești, anterioară Revoluției franceze, și derularea festivităților care însoțesc această reconstrucție. Sub autoritatea istoricului Ștefan Pascu, saltul ideologic consistă în a considera răscoala ca inițiatoare a procesului revoluționar din România. Este posibil ca Partidul și Institutul de teorie militară "să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
caracterului uniformizator al despotismului imperial, iar pe acest teren se află aproape de nemulțumirile sașilor și maghiarilor. Iluminismul a construit un proiect program care îl situează în istorie, care îl legitimează în prezent și impune o coerență revendicărilor viitorului. Elitele românești transilvane care participă la marea cultură a imperiului nu pot să fie mulțumite de apartenența, datorată originii lor, la o națiune tolerată. Intelectualii români au primit mesajul modernității iosefiste. Împăratului și Dietei Transilvaniei îi este, prin urmare, adresată, în 1791, un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prioritatea națiunii pentru ungurii care dispun de mijloacele de a face o revoluție liberală națională, prioritatea națiunii pentru românii din Transilvania care rup legătura națiune-revoluție pentru a se apăra împotriva pretențiilor naționalismului ungar și care acceptă compromisurile cu Viena. REVOLUȚIA TRANSILVANĂ În martie 1848, romanticii intelectuali din Transilvania sînt pregătiți să urmeze mișcarea radicalilor unguri. Fiecare este convins că, de la Viena la Budapesta și la Cluj, o nouă eră se deschide. Recunoașterea drepturilor cetățenilor egali și liberi pare să fi avut
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
forței, al invaziei și al cuceririi, iar noi căutăm să ne eliberăm printr-un drept imuabil: justiția. [...] Astăzi, pentru popoare, justiția este conținută în problema strictă a naționalităților; prin aceasta și pentru aceasta se mișcă ele". Inconvenientul apărut în urma episodului transilvan este compensat printr-o eroizare a luptei dusă pentru dreptate socială, adică pentru apariția drepturilor de care sînt privați șerbii. Țăranii așteaptă această eliberare de la împărat, de la bunul împărat. Ei merg în întîmpinarea lui Avram lancu, care reprezintă, în același
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
formează centurii* și decurii** romanizîndu-și numele... lancu, aflat în mijlocul lumii țărănești răsculate, fascinează prin refuzurile sale de a capitula: refuz adresat împăratului, refuz pentru unguri și cvasi-refuz adresat emisarilor lui Bălcescu. Prin radicalismul său militant, el pare să clarifice situația transilvană tulbure pe care împăratul o lasă în grija armatelor sale. Nevoia de claritate eroică într-o perioadă postrevoluționară, pe care Alecsandri o califică drept "melancolică", constituie una din temele compozițiilor poetice ale vremii. Ele se revendică dintr-o memorie populară
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legăturile între evoluția cauzei românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite de observațiile diplomaților francezi care au tendința de a insista asupra prudenței politice
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite de observațiile diplomaților francezi care au tendința de a insista asupra prudenței politice a Bucureștiului în problema transilvană, prudență impusă de alianța care leagă Bucureștiul de Viena încă din 1883. Regele Carol ține la această alianță și rămîne fidel acestui angajament, în ciuda criticilor foarte vii emise asupra acestei politici externe de către mediile intelectuale patriote în primăvara anului 1914
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în considerare o opinie foarte puternică împotriva Budapestei și a atrocităților comise la adresa românilor din Transilvania, dar își menține angajamentele luate în 1883, reînnoite și completate în 1888, 1892, 1896, 1902 și 1913. Există deci o istorie a etapelor mișcării transilvane: în timp, naționaliștii rămîn fideli programului lor de la 1848, adică autonomiei Transilvaniei ca națiune independentă, cu administrație proprie și recunoașterea folosirii limbii române ca limbă oficială. În ciuda argumentelor istorice prezentate de români, Viena nu se îndepărtează de linia care conduce
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aristocrația maghiară. În noiembrie 1865, Dieta Transilvaniei, reunită la Cluj și dominată de o majoritate maghiară, declarase validă unirea Transilvaniei cu Ungaria proclamată la 1848 și hotărîse că Dieta din Pesta era unicul forum unde trebuiau să fie tratate problemele transilvane. Poziția Vienei și a Pestei cuprinde două forme de reacție în cadrul mișcării naționale române. Curentul activist consideră că trebuie acceptată noua formulă instituțională și să se lucreze în instanțele existente; acesta este reprezentat de Mitropolitul Andrei Șaguna. Dimpotrivă, pasiviștii, conduși
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cooperare bancară care se bucură de succes în cadrul populației românești din Transilvania după anul 1860. Crearea, în 1881, a Partidului Național Român confirmă victoria tezelor pasiviste: noul partid reia formulările de la 1848 și adoptă un program de restaurare a autonomiei transilvane, cere utilizarea oficială a limbii române în județele locuite de români. Argumentația de bază a acestor revendicări este fondată pe dreptul istoric: patrioții aduc dovezi ale egalității națiunii române cu cea ungară la originile existenței politice a Transilvaniei. Excluderea românilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politice a Transilvaniei. Excluderea românilor din viața politica datează de la luptele sociale și religioase din secolele XV și XVI, Barițiu reia tezele Școlii Ardelene asupra continuității daco-romane... Formarea Partidului Național Român intervine în timp ce se dezvoltă o tendință nouă în interiorul elitelor transilvane, marcată de o voință de apropiere româno-ungară, apropiere menită să blocheze clanurile panslavismului imperialist din Balcani și Europa Centrală. Unul din înflăcărații avocați ai acestei apropieri este deputatul de Banat în Parlamentul ungar, Vincențiu Babeș. Misiunea istorică a românilor și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
identității, ea reprezintă o dinamică și o formă a viitorului popoarelor, mișcarea națională întruchipează noua cultură politică, Una din figurile intelectuale dominante în acel moment este Aurel C. Popovici. Tezele sale asupra caracterului "natural" al dezvoltării națiunii susțin programul autonomiei transilvane al Partidului Național Român. Popovici pledează, încă de la începutul anului 1890, pentru o evoluție federală a Imperiului austro-ungar. Aceste idei sînt răspîndite la Viena prin numeroase reviste și publicații de limbă germană. Atmosfera are așadar în vedere o evoluție a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
criză, incertitudinile, divizările, dezbaterile și extrema exaltare. Tendințele prodinastice sînt atacate de republicani, curentul social-democrat se lovește de curentul conservator. Pentru unii, prioritară este problema socială, pentru alții ea este condiționată de realizarea unității naționale. Este dezbătută problema unei autonomii transilvane în cadrul unirii cu Vechiul Regat. Dar Vaida subliniază că insistența acordată autonomiei poate să dăuneze la viitoarea conferință de pace. În sfîrșit, la fața locului, mișcarea de autoguvernare a județelor și satelor este percepută ca o catastrofă de către funcționarii unguri
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1926, la crearea Partidului Național-Țărănesc în jurul unui program în zece puncte și a doi conducători: Maniu, care reprezenta pînă atunci Partidul Național de origine transilvăneană și Mihalache, care-i reprezenta pe țărani. Prezența lui Maniu trimitea la tradiția burgheziei patriote transilvane, cea a lui Mihalache la istoria partidelor țărănești din care făceau parte facțiunile care în noiembrie 1919 nu ezitaseră să anunțe măsuri radicale de stînga, inspirate de practica populistă a stîngii din Basarabia. De atunci, țărăniștii au evoluat spre reformism
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cărui eforturi țintesc o mobilizare în vederea războiului. Ea recunoaște că începînd din 1940, lucrătorii și funcționarii veniți din Ungaria invadează Transilvania de Nord, dovedindu-se aroganți și șovini. Ea subliniază faptul că această opresiune a fost resimțită negativ de stînga transilvană, chiar și de aceea maghiară. De partea românească, reacția este extrem de puternică: numeroase studii consacrate "terorii horthiste" evocă deportările de populații spre lagărele de muncă, munca obligatorie pentru țărani, abrogarea reformei agrare din 1920 și reîntoarcerea marilor proprietari unguri, maghiarizarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
renunță. Vice-ministral Afacerilor Externe de la Moscova, Vîșinski, vine la București și-1 obligă pe rege să apeleze la un personaj afiliat comuniștilor: Petru Groza, președintele Frontului Plugarilor, care formează un guvern pe 2 martie 1945. Alegerea este abilă: de origine transilvană, Groza îl umbrește pe Maniu. Moscova face un gest care îi liniștește pe patrioți: Transilvania, eliberată încă de la 25 octombrie 1944, este din nou pusă sub administrație românească în martie 1945. Regiunea este pradă violenței. "Cu o unanimitate remarcabilă scrie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război . 102 Noile modalități de amestec ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5 Independența Principatelor . . . 109 O nouă etapă a chestiunii orientale . . . . . 109 Alianța cu Rusia . . . . . . . 114 Congresul de la Berlin . . . . . . 117
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
30; Diana Adamek, Plasa cu vorbe, TR, 1995, 32-34; Adrian Țion, Virtuțile naratorului dintotdeauna, TR, 1995, 32-34; Bogdan Popescu, O pasăre rară, CC, 1996, 3; Valeriu Cristea, Un cavaler al iubirii la Dunărea de Jos, CC, 1996, 8; Petrescu, Studii transilvane, 170-185; Glodeanu, Dimensiuni, 197-201; Simion, Fragmente, II, 134-137; Valeriu Stancu, Savu, CRC, 2000, 11; Cristea-Enache, Concert, 190-192; Popa, Ist. lit., II, 832; Bogdan Popescu, La Cantacuzina se poate orice, CC, 2002, 3-4; Dicț. scriit. rom., IV, 162-163; Dicț. analitic, IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
cu o prezentare a dumneavoastră deși știu că este foarte incomod să vorbească omul Pântea despre artistul Pântea. Cristian Pântea: Sunt născut în anul foametei (1947), an de foc în spirala numerologică. Tatăl meu, Dumitru Pântea, a venit din Ciceul transilvan la începutul sec. XX, stabilit în “Țara Berladnicilor” căsătorindu-se cu Ana Bogescu, dintr-o famile de vechi târgoveți bârlădeni. Școala primară am început-o la Roșiorii de Vede, jud. Teleorman, iar gimnaziul la Școala nr. 2 Bârlad. Urmez cursurile
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
aceea evocarea se încarcă de un suflu tulburător: "Poarta străveche în satul părintesc/ Simbol curat fără izvor/ De-o parte te veghează țintirimul/ De alta șopotește un izvor." Satul este prezentat într-o suită de ritualuri străvechi: "Dealuri sărace, pământul transilvan/ Sfințit cu lacrimi și zvântat de soare/ Un clopot stins ne cheamă luminat/ în zorii blânzi de sărbătoare/... Același clopot într-un amurg târziu/ Strânge făptura stinsă într-o raclă/ Un pumn de oase mirosind a har/ Ioan de lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]