4,862 matches
-
ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale, precum și asupra efectelor lor în politica globală. După cum se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe asupra relațiilor internaționale. Punând accentul pe actorii non-statali, pe popoarele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în sus, feminiștii au încercat să demonstreze că relațiile de gen sunt parte integrantă a relațiilor internaționale. Soțiile diplomaților netezesc relațiile de putere dintre state sau oameni de stat; contracte maritale opace, dar demne de încredere, facilitează spalările de bani transnaționale sau traficul de carne vie; simboluri mondiale cum este Cosmopolitan cuceresc culturi străine și le pregătesc pentru atacul violent al capitalismului occidental; iar oamenii se organizează în familii, biserici și comunități de rudenie pentru a detrona regimuri autoritare și pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Reconceptualizarea puterii în termeni feminiști și atenția acordată marginalității din politica globală i-ar putea ajuta în mod real pe cercetătorii Relațiilor Internaționale să poată recunoaște și înțelege noi fenomene politice cum sunt actele antisistem din 11 Septembrie și terorismul transnațional în general. Prima generație de teoreticieni feminiști în Relațiile Internaționale de la sfârșitul anilor 1980 a căutat să conteste orientarea ontologică și epistemologică convențională din domeniu, angajându-se în așa numita "a treia dezbatere" dintre teoreticienii pozitiviști și cei postpozitiviști din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Prugl 1996; Stasilius și Bakan 1997; Chin 1998; Chang și Ling 2000). Cu toate acestea, cercetarea feministă empirică scoate la iveală o latură și mai întunecată a globalizării: o fenomenală creștere a turismului sexual, mirese la comandă și trafic transnațional de femei și fete pentru prostituție (Pettman 1996; Prugl și Meyer 1999; Berman 2003). Pentru unele state mici din sistemul mondial, aceste activități economice sunt surse cheie de schimburi externe și de venituri naționale (Jeffrey 2002; Hanochi 2003). De exemplu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
bombă care încalcă toate normele sociale și își iau viața lor și pe a altora ca gest de protest în politica mondială. Observând modul cum noile subiectivități feminine impulsionează noi forme de acțiune colectivă, cercetătorii feminiști au descoperit dezvoltarea rețelelor transnaționale de femei, alianțe între organizații ale femeilor, guverne și actori interguvernamentali, și dezvoltarea unor mecanisme politice și juridice internaționale care promovează echitatea de gen. De exemplu, datorită acestor alianțe, instrumentele care apără drepturile omului dar și declarațiile la nivel mondial
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din fosta Iugoslavie din anii '90, statele și agențiile internaționale interpretau persecuția femeilor ca pe o problemă ce ținea de cadrul privat al persoanei și de tradițiile culturale (Rao 1995). Cu toate acestea, ca rezultat al lobby-ului rețelelor feminste transnaționale și ca urmare a articolelor din presă despre violul ca strategie de război în Iugoslavia, violul este acum considerat crimă de război conform Convenției de la Geneva împotriva Crimelor de Război și se așteaptă să fie condamnat și de noua Curte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de forțele sociale creative care ne modelează identitățile personale și sexuale ca bărbați, femei și cetățeni. Pentru a înțelege natura puterii la nivel internațional sau global, feminiștii și alți teoreticieni critici susțin că trebuie să studiem relațiile sociale interne și transnaționale, care nu numai că sprijină politicile externe ale statelor, ci de fapt constituie statul ca autoritate teritorială având un monopol asupra utilizării legitime a forței. Și securitatea, așa cum este ea concepută de majoritatea teoreticienilor din Relațiile Internaționale, este un concept
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și ușor de mobilizat la nivel global. Mai degrabă, "internaționalitatea feministă" trebuie să fie creată prin recunoașterea și confruntarea diferențelor dintre femei, nu prin ignorarea lor, după cum arată Christina Gabriel și Laura Macdonald (1994) în analiza lor asupra organizării feminine transnaționale în contextul NAFTA. Chiar tensiunea dintre epistemologiile pozitiviste și postpozitiviste, care i-a divizat pe teoreticienii contemporani, inclusiv pe cei din câmpul Relațiilor Internaționale, este sursa dinamismului teoretic și a relevanței politice a feminismului contemporan. Feminismul din Relațiile Internaționale recunoaște
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ci și ale unor segmente sociale. Elisabeth Prugl (2000) exemplifică această abordare feministă constructivistă în studiul ei asupra muncitorilor la domiciliu din cadrul economiei politice globale (vezi și Locher și Prugl 2001; Kardam 2004). Prugl (2000) arată cum regulile și regimurile transnaționale de gen Organizația Internațională a Muncii, precum și rețelele globale de solidaritate, au fost forțe puternice în formularea plângerilor acestor muncitori, peste tot în lume. În mod similar, perspectivele feministe adâncesc accentul pus de economia politică internațională neo-gramsciană pe cultură și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
descentralizate vor avea prea puține șanse să dezvolte mecanisme eficiente de rezolvare a problemelor ecologice globale. Cel mai clar argument de acest tip este expus de Goodin (1992). Goodin susține (ca și alții) că din moment ce multe probleme de mediu sunt transnaționale și chiar globale, este necesară o cooperare globală pentru a le rezolva. Acesta este un argument destul de rezonabil. Dar el continuă spunând că statul, cu drepturile sale suverane intacte, este o formă politică necesară pentru a asigura această cooperare. Această
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o manieră mai corectă de a înțelege formele de guvernanță în relație cu politicile ecologice este să fie abandonate total concepțiile spațial-teritoriale ale politicii. Ambele curente afirmă că într-o epocă a globalizării apar forme de guvernanță constituite în rețele transnaționale, înclusiv pentru a aborda problemele ecologice, ceea ce face posibilă o formă alternativă de politică. Dar o mare problemă a acestei formulări este că ia ca atare procesele de globalizare influențate politic și economic, care subminează formele politice tradiționale, și nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de guvernare care să nu se bazeze numai pe statele suverane (Paterson 1999; Humphreys, Paterson și Pettiford 2003). O prefigurare a acestei idei este faptul că asistăm, în prezent, la un transfer simultan de putere în sus, către instituțiile internaționale/transnaționale, pe de o parte, și în jos către organizațiile locale, pe de altă parte (Rosenau 1992; Hempel 1996). Rosenau susține această idee în privința modelelor de autoritate în politica globală în general, dar și în mod specific, în relație cu politica
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
creștere și dinamica globalizării capitalismului reprezintă doar un viitor posibil al economiei mondiale; autoarea păstrează o perspectivă critică asupra naturii "slabe" a celor mai multe tipuri de modernizare ecologică actuală. Eckersley se mai inspiră și din lucrări pe tema democrației deliberative și transnaționale (Held 1995; Dryzek 1990, 1992, 1999; Linklater 1998) și implicit din lucrări pe tema cetățeniei ecologice (Dobson 2003), pentru a sugera că prima va ajuta la trecerea către o modernizare ecologică "tare", care va ecologiza în mod corect procesul economic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
maniera indicată la nivel mai general de către Eckersley. În afara sferei ecologice, interpretarea de către Linklater a teoriei critice (vezi Capitolul 4 al acestui volum; Linkater 1998), din perspectiva posibilelor transformări ale formelor de comunitate politică, sau dezbaterile asupra democrației cosmopolite sau transnaționale (Held 1995; Dryzek 1999) ar fi potențiale domenii de dialog. Una din posibilele obiecții care s-ar putea aduce acestui argument este punerea sub semnul întrebării a accentului plasat de Eckersley pe deliberarea democratică. Autoarea pleacă de la ideea că la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
85 consens, 148, 151 constructivism, 9, 19, 25, 35, 207-31 constructivism holistic, 41 constructivism sistemic, 41 construcția națiunii, 77 construcție socială, 250 contract social, 83 convenționalism metodologic, 223 cooperare, 24, 36, 48, 52, 53, 229 copii, 27, 241, 246 corporații transnaționale, 26, 208 cosmopolitism, 103, 112, 114, 122, 137, 139, 141, 172-77 credit, 93 creșterea populației, 262 creștinătate, 69 creștinism, 86 crime de război, 85, 86, 113 crime împotriva umanității, 86 criterii de semnificație, 30 critică imanentă, 162 critică metateoretică, 207
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
valorile fluxului de capitaluri, de sunete, de știri, de imagini; unde o imperativă viteză de circulație lichefiază consistențele, nivelează particularitățile. Mediul nostru tehnic se vrea transfrontalier, după modelul imaginilor hertziene. El produce o artă transartistică, așa cum se vorbește despre economii transnaționale. "Arta" s-a născut în Europa, un maxim de diversitate într-un minim de spațiu, iar "vizualul" în America, minim de diversitate într-un maxim de spațiu. Warhol e peste tot acasă. Ca Marilyn și Campbell Soup. Dar nu ca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
formează "rețele internaționale"2), diaspora 3, trăiește "interculturalitatea". Cultura se globalizează, culturile se interpenetrează, identitățile se hibridează. Globalizarea provoacă în continuare și repulsii, dar nu mai e privită ca o "junglă", fără principii de structurare. "Small is beautiful", dar societățile transnaționale sunt eficiente... FMI, OMC, BM au devenit instrumentele fabricării unei noi ordini 4. Apar "fragmente de autoritate și drept" specializate, cu finalități care altădată erau ale statului național, iar "proliferarea ansamblajelor specializate tinde să amestece reguli constitutive care păreau solid
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
zonei de frontieră" unde regulile nu sunt prea clare... Sociologii gândesc încă în registrul în care naționalul este ordinea temporală specifică ce ar trebui distinsă de "temporalitatea hipermobilă și ubicuitară a globalului"6. Dar ce se întâmplă când o firmă transnațională se implantează într-un stat național? Are loc contactul între temporalități diferite, au loc interacțiuni politice, economice, apar forme instituționale noi, alterând formele și fondul. Statul nu este doar victima globalizării. Apar noi logici organizaționale ce contribuie la restructurarea lui
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
un punct, suveranitatea. În orice caz, experiența contemporană demonstrează că un anumit tip de angajament față de sistemul economic global, fie acesta unul activ sau pasiv, este inevitabil 523. A devenit cert, de asemenea, că și posibilitatea de a controla schimburile transnaționale, pe care și-o asumaseră anumite state puternice economic sau politic (militar), a început să fie redusă. Pe de altă parte, actorii transnaționali impun modificări ale relațiilor deopotrivă în lumea multicentrică și în cea etatocentrică 524. Ceea ce se instituie odată cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau pasiv, este inevitabil 523. A devenit cert, de asemenea, că și posibilitatea de a controla schimburile transnaționale, pe care și-o asumaseră anumite state puternice economic sau politic (militar), a început să fie redusă. Pe de altă parte, actorii transnaționali impun modificări ale relațiilor deopotrivă în lumea multicentrică și în cea etatocentrică 524. Ceea ce se instituie odată cu acest impact al procesului globalizării este, așadar, imaginea unei lumi în care statele-națiune își mențin încă importanța. În aceeași măsură, și identitatea politică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
subliniat deja, despre o interdependență necesară. Putem conveni că globalizarea economică nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării, de vreme ce organisme internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional reglează piața financiară globală, alături, desigur, de diverse companii multi și transnaționale. Aceasta înseamnă că, la nivel global, relațiile economice nu se mai înscriu în cadrul internaționalismului sau, cel puțin, nu cele mai importante, adică cele care afectează state, grupuri de state sau regiuni diverse -, ci în contextul transnaționalismului. În alți termeni, relațiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
înseamnă că, la nivel global, relațiile economice nu se mai înscriu în cadrul internaționalismului sau, cel puțin, nu cele mai importante, adică cele care afectează state, grupuri de state sau regiuni diverse -, ci în contextul transnaționalismului. În alți termeni, relațiile economice transnaționale sunt acele "interacțiuni obișnuite care depășesc granițele naționale, în care cel puțin un actor este non-etatic sau nu operează în numele unui guvern național ori al unei organizații interguvernamentale"531. Aprecierea că globalizarea economică implică în mod necesar globalizarea politică și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dintre generații"546. Asociind ideologia unui proiect de construcție a unei identități culturale globale, teoreticienii sociali preocupați de această problematică au vizat, în principal, două direcții: unii au considerat că aceasta ar reprezenta cultura unică pe care o avansează capitalismul transnațional specific globalizării, în veme ce alții au circumscris-o, pur și simplu, unui proces de "occidentalizare". În primul sens, dezvoltarea și răspândirea relațiilor de tip capitalist la scară planetară ar fi însoțite de tentativa ideologică de a defini o cultură
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de configurare a unei identități globale, teoreticienii procesului de globalizare se orientează, practic, spre entități situate deasupra cadrelor politice și instituționale ale modernității. Numai că spațiul supranațional, spre exemplu, nu oferă cu excepția organizațiilor inter-naționale și a trusturilor economice multi și transnaționale o bază instituțională pentru instituirea și menținerea acesteia în modul în care o făceau instituțiile modernității. Prin urmare, aceste încercări se plasează în sfera idealului. Fie că promovează democrația globală, societatea cosmopolită sau o societate globală a libertății și a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
economică, „dezarmarea” vamală și abandonarea restricțiilor de circulație internațională a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și tehnologiilor moderne, fenomene care conduc la dislocarea sistemului național, al cărui infrastructură este axată pe națiune, iar motorul Întregului proces devine capitalul investițional internațional Împreună cu societățile transnaționale. Pe acest fundal, globalizarea economică se manifestă ca un proces istoric, fiind considerat rezultatul inovațiilor și al progresului tehnologic, ce presupune, În prim plan, creșterea continuă a integrării economiilor lumii, datorată În special fluxurilor comerciale și financiare. Dar, pe un
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]