4,948 matches
-
capacității motrice M. Epuran și V. Epuran (1975) formulează trei direcții în care se manifestă funcționalitatea educației fizice și sportului: 1. Funcție CONATIVĂ de satisfacere a condițiilor acționale, a trebuinței de mișcare (de care sînt legate și alte tendințe și trebuințe de ordin psihic). 2. Funcție AXIOLOGICĂ, de dezvoltare fizică și mentală a omului, exprimată în dezvoltarea fizică armonioasă, starea de sănătate și dezvoltare psiho-motrică. 3. Funcție INTEGRATIVĂ SOCIAL, funcție de sinteză (afirmare profesională, afiliere, comunicare, securitate, emulație). Urmărind opiniile specialiștilor în
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
IV, 100). Înspre nord deci (de la Istru în sus) începând de la apus și mergând înspre răsărit, marginile Sciției sunt arătate, nu prin accidente geografice, ci prin locuințele altor popoare. Pentru a lămuri deci până unde se întindea Sciția, este de trebuință a determina poziția geografică a acestor popoare. Cel întâi din ele care ar mărgini Sciția dinspre nord și ar avea totodată așezarea cea mai apuseană, sunt Agatirșii. Despre ei ne spune Herodot aiurea că sunt niște oameni cu port resfățat
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
adevăr prin Sciția pentru a se arunca în Dunăre. Către acest argument hotărâtor se mai adaugă și următorul text din Strabon: «Se mai varsă în Dunăre, trecând prin țara Geților și râul Maris, pe care Romanii transportară toate cele de trebuință pentru răszboi.» Țara Geților nu s-a întins însă niciodată în regiunea Mureșului sau a Tisei, ci a fost totdeauna în Valachia, încât și în Strabon avem aceasi indicațiune că râul Maris ar fi însenmând Oltul. Apoi vom vedea mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și la Daci fiind totul de transformat după sistema romană, se vede ușor că le lipsise timpul pentru a învața toate. Apoi fără îndoială că Dacii, având deocamdată de scop a se întări pentru rezistență, nu aveau așa de neapărată trebuința de a-și construi instrumente de asediu, necrezând ei că vor avea nevoie, ba încă așa de curând, a lua întărituri dușmane ridicate în propria lor țară. De aceea pe când sistemul întăriturilor romane se vede aplicat la cetățile dace, mașinile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să fi fost aplicat acelui loc în timpuri mai târzii, ca o amintire a trecerii lui Traian. Strabo apoi ne spune că Romanii ar fi transportat pe râul Maris (pe care l-am văzut a fi Oltul), toate cele de trebuință războiului». Ce înlesnire ar fi avut Traian de a transporta pe Olt materialul și proviziile de război, dacă armata lui ar fi trecut prin pasul Vulcanului? Dimpotrivă, dacă urma calea pe la Turnul Roș, atunci iară îndoială că cursul Oltului putea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și să aranjeze pe rafturi, în cămară, comorile de acolo, zahăr pisat, sare, untură, mălai, dulceață, brânză. Proviziile pe multă vreme, făina sau orezul, le punea, suindu-se pe scaun, pe raftul de sus. Ținea la îndemână ce era de trebuință în fiecare zi. Socotea mereu pe cât timp i-ar ajunge proviziile și nu se hotăra să arunce nimic. Vara, dacă primea o litră de lapte și rămânea neatins, îl punea la acrit într-o ceașcă, apoi, cu un băț rotit
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tijei, din care acopereau exact o jumătate. Mai mult ca sigur o cheie de la o casă de fier! Ca toate comorile adevărate, era un lucru care nu folosește decât unora, lui Petre și nevestei lui nu-i era de nici o trebuință. N-avea cum să afle de unde provine cheia și, cum nu era spărgător de meserie, ci vizitiu, chiar dacă, prin minune, ar fi aflat unde se găsește acea casă de fier, tot degeaba ar fi fost. Iar acum, după ce bălanul murise
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
toat-o scoate pe urechi. 92Ori toți cozii sau nici unul. 93Orice lemn își are viermele său. 94Orbii și șchiopii împotrivă s-au pus. 95Orbul a găsit Brăila. 96Orbul a dat de vale. 97Orb pe orb când trage, amândoi se poticnesc. 98Orbul trebuință de masala n-are. 99Opinca din piele groasă se face. 100O sută bice la c..., ca nici unul la c... nostru. 101O să-i facă pielea burduf. 102Odată vede nașul puța finului. 103O dată vrură Ovreii să se călătorească și se-ntîmplă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ea este văzută ca o alegere personală și un mod de exprimare a propriei personalități (http://en.wikipedia. org/wiki/Body piercing). Odată cu atingerea primei tinereți, precum și a maturității se acordă o importanță deosebită activităților prin care se asigură satisfacerea anumitor trebuințe (atât cele primare: foame, sete, somn, cât și cele superioare care privesc latura socială și profesională a individului). Această etapă ontogenetică este caracterizată printr-o înclinație deosebită spre devianțe precum delapidări, escrocherii, afaceri frauduloase etc. Referitor la această etapă de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și motivaționale până la cele afective. Numeroși autori consideră că acțiunile deviante reprezintă tulburări în diferite grade a proceselor emoționale și volitive manifestate mai ales prin "lipsa sentimentului responsabilității și al culpabilității, incapacitatea de a renunța la satisfacerea imediată a unor trebuințe cu riscul unor sancțiuni, insuficiența controlului emoțional, insuficiența judecății, a autocriticii, a utilizării experienței trecute" (Voinea, 1999, p. 31). O înțelegerea aprofundată a factorilor psihologici cauzatori ai comportamentelor antisociale manifestate de diferiți indivizi presupune o analiză detaliată asupra fiecăreia, cele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
percepția, reprezentările, până la cele superioare memoria, imaginația, atenția gândirea și limbajul, voința, motivația, afectivitatea) mecanismele care generează comportamentul delincvent se descifrează prin motivație cu atributele ei mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește după apariția unor impulsuri ori stimuli care devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind surse de activare). Aceste abordări psihologice privind implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
gândirea și limbajul, voința, motivația, afectivitatea) mecanismele care generează comportamentul delincvent se descifrează prin motivație cu atributele ei mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește după apariția unor impulsuri ori stimuli care devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind surse de activare). Aceste abordări psihologice privind implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
crima prin violență, Yablonski stabilește următoarele categorii ale structurilor de violență: 1. violența legală aprobată rațională (acțiuni de apărare a țării în perioadă de război); 2. violența ilegală, aprobată, rațională (crimele pasionale); 3. violența ilegală, neaprobată, rațională (hoțiile pentru satisfacerea trebuințelor primare hoții); 4. violența ilegală, neaprobată, irațională (acte criminale lipsite de sens sau utilitate). D. Ion Oancea realizeaza o tipologizare care cuprinde următoarele categorii de infractori: 1. Criminalul agresiv (violent) este adeptul crimelor violente, brutale și cu consecinte multiple: omoruri
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
greu îl stăpânește. Deși încă mai avea înainte lungi ore de așteptare, Cipriano Algor se hotărî să meargă acasă. Vru să-i dea fiicei lui banii pe care-i primise, dar ea spuse, Ține-i pentru dumneata, nu-mi fac trebuință, și apoi întrebă, Vrei o cafea, Da, e o idee bună. Cafeaua a fost făcută, turnată într-o ceașcă, băută, totul arată că deocamdată nu vor mai fi alte cuvinte între ei, pare, așa cum Cipriano Algor s-a gândit uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cu toată deosebirea dintre ei - cu Kipling, căci amîndoi simpatizează cu personajele brutale și impetuoase cari nu pot îngădui obstacolele sociale ce stăvilesc pornirea lor nervoasă de a vagabonda în libertate (...); e frate cu D’Annunzio în ceea ce privește disprețul societății și trebuința de a trăi în plăcere și frumusețe. Tustrei sînt însuflețiți de o adiere romantică, de un sentimentalism fără frîu, de un cult excesiv al individului. Cugetul lui Nietzsche îi robește. Toți pregătesc și anunță mesiile de mîine: supraoameni”. Textul exprimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
oricărei teorii. Căci cei care vorbesc prin el sînt declasații”. Finalul articolului este un îndemn „prerevoluționar”: „Dar în tavernele și lupanarele ce ne-ar înfățișa Rusia, aerul e irespirabil. Afară, atmosfera e apăsătoare, cerul e încărcat de nori. Se simte trebuința furtunii răcoritoare! Și atunci, goelandul, pasărea maritimă, vestitoare de furtuni, se înalță și domină tumultul de talazuri ca un drapel ce flutură peste oștile adunate”. Pe linia autentismului antiromanesc, va fi apreciat după război Jurnalul unei surori de caritate al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru a-și ascunde buza de iepure, dar așa ceva era de necrezut, pentru că dacă ar fi avut buză de iepure, ar fi fost aruncată la naștere. Când venea la Mamre, Esau trecea mai întâi pe la mama lui și vedea ce trebuințe avea ea. Era politicos și drăgăstos chiar, dar se grăbea apoi să-l întâlnească pe Bunicul și-l însoțea înapoi la Arba, unde cei doi se bucurau în liniște și savurau vinul de seară. Stăteau până târziu în noapte, povestind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
el în fața mea. A scormonit puțin în sertarul mesei, a scos din ea un mosor de ață, iar din gulerul paltonului său un ac lung de cusut, și mi-a spus să-i dau haina, să facem și ceva de trebuință, a rupt cu dinții un fir de ață, l-a umezit cu limba la un capăt, l-a băgat în ac, apoi, cu mișcări repezi și cusături mărunte, a început să-mi coasă haina. I se vedea pe față că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pentru asta ți-ai ucis fratele geamăn de la bun Început. Așa că, Moru mă scosese din mâinile lor. Pricepuse ce rost avea Krog și, din cauza asta, i-a pus pe ceilalți să-l cinstească și să-i dea toate cele de trebuință, pentru că eu, Krog, eram norocul lor, din cauza mea aveau de mâncare și ape limpezi și curate - așa le-a spus. Le-a mai spus că eu eram trimisul Tatălui pe pământul nostru, de vreme ce Tatăl le vorbise atât de supărat, fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
printre copacii deși (deloc nu aduceau cu cei de acasă!), la umbra frunzișului. Poteca Încă se Întindea În fața mea și nu știam cine o făcuse și de ce. Și dacă o făcuse cineva care știa că, odată, o să-i fie de trebuință lui Krog? Pfuuh... Nici pomeneală! O făcuseră oamenii care trăiau printre copaci. I-am văzut prima oară pe la amiază. Se furișau prin spatele trunchiurilor cele mai groase, cu ochii țintă la mine. Auzeam În minte ce-și spuneau, Îi simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
care Îl așteaptă de atâta amar de vreme? Căci, cine altul mai umblă așa? Of, of, Tată care s-ar putea să nu exiști! Abia acum vedeam de ce Moru tot vorbea de puterea vorbelor. Cui avea să-i fie de trebuință asemenea nemaipomenită putere, Tată, cui? - asta mă Întrebam când i-am văzut cum s-au aruncat cu fața la pământ, În fața mea. - Auzi tot! Auzi tot! Auzi tot! - spuneau ei, dorind să rostească, de fapt: Știi! Știi! Știi! - numai că habar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ta, fă-l să ducă la capăt călătoria, și dă-i și tovarăși buni de drum, până la sfârșit! - Ai să vezi, râse Enkim la Runa. Ai să vezi cât o să ne fie ușor, dacă-i zice Krog Tatălui cele de trebuință. Am Îndreptat lucrul acela fără de nume spre stâncă și, când apa ne-a izbit de ea, am crezut că pe Tatăl Îl ajunseseră și alte rugi: ale Vindecătorului care dorise să mă dea Umbrei și ale lui Vinas. Pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Era singura cale pe care-o mai puteam urma. - Iar trebuie să vorbești cu Tatăl, Îmi spuse Runa fără să râdă. Am oftat și, de data asta nu i-am mai vorbit tare. Rosteam cât mai În șoaptă cele de trebuință. Am luat-o În sus, ocolind pâlcurile de urmăritori care scotoceau pădurea. Am găsit un fir de izvor ce susura, iar Runa ne puse să urcăm prin el cale de mulți-mulți pași Înainte de a ieși din apă și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
-i dea tot soiul de forme. Lor le-am arătat triunghiurile, pătratele și tot ce mai știam de la Selat și Dilc. Unele neamuri aflaseră de povestea lui Krog. Altele nu auziseră niciodată de el, și acestora le spuneam cele de trebuință, după cum Îmi lăsase Moru. Și tot așa. Și tot așa. Și iată că, Într-o bună zi, pământul dădu din nou semn că se termină. Marea cea mare se Întindea de acum și spre Miazăzi. M-am grăbit să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
un fel de case din piei argăsite, Întinse pe niște prăjini arcuite În fel și chip - aceste adăposturi se asemuiau cu ceea clădisem eu când se născuse Unu, numai că erau mari, frumoase și pline de tot ce le făcea trebuință. Erau un neam de oameni uscați și Înalți care, din pricina fierbințelii, nu ieșeau din case decât după ce apunea soarele. Bogăția lor cea mai jinduită era apa și se pricepeau s-o scoată din te miri ce: săpau după ea, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]