2,979 matches
-
va însoți in fine dreapta clasică, iar celălalt se va alătura altor mișcări de emancipare, mai întîi democratice apoi socialiste, suferind influențe succesive. 2. Tipul naționalitar. Anumite partide periferiste se aliniază pe poziții de stînga. Este cazul formațiunilor provenite din "trezirea" sentimentului regional, care a avut loc în Europa prin anii '60. Fenomenul regional a izbucnit în țări unde, din diferite motive, mobilizarea periferiei nu se făcuse încă. În opoziție cu mobilizările de tip național sau religios, dimensiunea economică joacă rolul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
avut loc în Europa prin anii '60. Fenomenul regional a izbucnit în țări unde, din diferite motive, mobilizarea periferiei nu se făcuse încă. În opoziție cu mobilizările de tip național sau religios, dimensiunea economică joacă rolul de motor în noua trezire a conștiinței regionale. Contestarea Statului-națiune este dublată de o contestare a capitalismului centralizator. Partidele naționalitare vor aștepta, funcție de contextul în care se luptă, fie repartizarea pe regiuni a efectelor și instrumentelor creșterii economice, fie menținerea controlului local asupra resurselor. Amestecul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
SNP în timpul Golden Sixties prin sloganul: do you wish to be rich Scotts on poor British. Criza și anii sumbri din timpul guvernării Thatcher au subminat partidul, hărțuit între aripile de dreapta și de stînga. Excesele Tories-ilor au provocat o trezire bruscă a populației britanice, care, în Scoția, beneficiază în mod egal de SNP. III. Concluzii Pe lîngă marea diversitate culturală, partidele care militează în favoarea periferiilor constituie o familie tot atît de omogenă ca și cea a partidelor muncitorești. Cele trei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Suedia se deosebesc de vechii șerbi. Europa Central-Răsăriteană a fost marcată de menținerea unei a doua iobăgii în avantajul marilor domenii. 2. Importanța clivajului centru / periferie. Dacă Boemia, Ungaria și Polonia au fost regate de prestigiu sub Vechiul Regim, atît "Trezirea naționalităților" cît și revoluția industrială le-au găsit incluse în marile imperii multinaționale. În cazul țărilor ca Irlanda, Islanda sau Malta țări cu ieșire la mare Statul este de factură mai recentă și rămîne marcat de lupta pentru independență: clivajul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de autoîncurajare și consolidare a încrederii în sine. • Modelul metacognitiv ARCS (Attention, Relevance, Confidence, Satisfaction), ca strategie pentru antrenarea automotivării în clădirea indepenedentă și colaborativă a cunoașterii, în rezolvarea problemelor (J.M. Keller, 1987). El se bazează pe crearea condițiilor de trezire a interesului, atenției pentru sarcină, pe înțelegerea relevanței acesteia, pe manifestarea încrederii în succesul rezolvării (prin analiza critică a așteptărilor, a criteriilor finale, a setului de procedee și puncte de sprijin, a prevederii dificultăților), pe valorificarea critică a satisfacțiilor obținute
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
este facultatea de a concepe ceea ce încă nu există, devenind, astfel, scena invențiilor, descoperirilor, a inovațiilor. Ea conferă spiritului fertilitate și creativitate. Intuiția, care anunță adesea imaginația, se poate desfășura mai ușor în starea de somnolență care precede somnul sau trezirea, deoarece rațiunea de rutină, care de obicei ne controlează reflexele, se relaxează și suntem mai în măsură să per-cepem posibilitățile, să construim scenarii inedite, să rezolvăm enigmele care ne preocupă de câtva timp. Plimbarea are un efect similar: gândurile noastre
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
revoltei), mănâncă din pomul cunoașterii. Este vorba de o curiozitate de nestăvilit, de dorința de a dezlega enigmele, de voința de a progresa, de a inventa, de a inova. Această mentalitate devine motorul civilizației noastre. Reținem, tot din antichitatea greacă, trezirea valorilor estetice, cultul frumuseții, care se manifestă în special prin pro-porții ideale, prin armonia care se degajă dintr-o statuie sau dintr-un edificiu. Bineînțeles, toate civilizațiile au o noțiune a frumuseții, e un lucru uman, dar se diferențiază, printre
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
brațele femeii cu strungăreață -, nu se mai îndoiește de nimic, iubește și se crede, la rândul ei, iubită, pentru că imaginația ei febrilă "nu-i îngăduia să retrăiască și stările sufletești ale lui Bizu; și le închipuia ca pe ale ei". Trezirea la realitate se produce însă curând, într-un mod brutal. Bizu o dezamăgește, mai întâi, deoarece refuză invitația de a veni de Paști la Rădeana, pe care Mili i-o face cu prilejul unei vizite oarecare. La plecare, se lasă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Bizu, tipul omului "fără însușiri", și Eminescu, inadaptatul superior, care și-a valorificat în sens creator lenea moldovenească, predispoziția contemplativă) atunci automatismele de limbaj și comportament sugerează nu atât o carență, cât un exces, nu atât somnul conștiinței, cât o trezire mai grea, mai originară, modelând personalitatea umană după tiparele mitului și ale psihologiei abisurilor. Pentru că, prin clișeu (care, în opinia mea, nu e doar cuvântul, ci și imaginea), omul are acces nu doar la "nimicul" vorbelor goale, ci și la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de locurile natale, nici măcar în vis. Se face uneori că sunt tot acolo, la o vârstă incertă, că stau de vorbă aievea cu oameni care sunt demult oale și ulcele iar totul are un caracter atât de realist, încât la trezire mă mir că au plecat lăsându-mă cu un fel de alean nedefinit și apăsător. Mai nopțile trecute, am avut o asemnea întâlnire cu un personaj foarte pitoresc din satul nostru, unul care se pare că se numea Constantin Axinte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
destalinizării, evoluția culturii și a intelectualității, implicarea conștientă în problemele României și a românilor, restabilirea memoriei, opreliștile Securității și ale cenzurii, rezistența prin cultură în fața totalitarismului și a tot ceea ce presupune el, considerațiile despre valoarea intrinsecă a literaturii în contextul trezirii conștiințelor și, în deosebi, munca în folosul criticii de întâmpinare. Pentru a înțelege mai bine sursa înverșunării pe calea undelor a Monicăi Lovinescu, am investigat trecutul aflat sub semnul colaborării, rezistenței, compromisului, opresiunii și totalitarismului. În acest sens, am evidențiat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu-și amintea să-l pice cineva cu ceară. Era în situația acelui jucător pasionat, care visase noaptea numerele câștigătoare; care jurase ca nu le va uita, dar care numere, deși îi stăteau undeva sub tâmple, foarte aproape de suprafață, la trezirea definitivă din somn nu și le mai amintea oricât și-ar fi scormonit memoria; pentru ca, exact în momentul extragerii, să-și dea seama, cu regretele de rigoare, că acestea au fost numerele văzute în vis. Acum îl avea în față
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
septuagenarului ei soț prin cap, l-a urmat fără să crâcnească. Uimire totală de ambele părți! Amândoi știau sigur că ieri seara, când s-au culcat, geanta, pe care au lăsat-o atârnată în cuier, era complet goală. Acum, la trezirea din somn, se afla jos, pe ciment, încărcată până la refuz, cu toate cele cinci fermoare trase și închise cu lăcățele. Uimirea lor însă era total diferită. În timp ce pentru el, Costică Bidaru, geanta încărcată până la refuz constituia un argument de necontestat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
plăcea să iubesc. ...A iubi și a fi iubit îmi era mai ales plăcut dacă mă bucuram și de trupul ființei iubite”. Sufletul tânărului era deschis nu doar studiilor, distracției, iubirii senzuale, ci și culturii, în special teatrului. Semnalul de trezire spirituală a tânărului Augustin a fost citirea cărții Hortensius de Cicero, lucrare astăzi pierdută. Din Mărturisirile sale aflăm: „într-adevăr, acea carte a schimbat simțirea mea”. Augustin ridică valoarea filosofiei undeva sus, pe un piedestal măreț, spunând că: „adevărata bucurie
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
normele de a trăi”; De opere monachorum (Despre lucrarea monahilor) - cuprinde o carte scrisă la îndemnul episcopului Aurelius, pentru a clarifica situația monahilor; De catechizandis rudibus (Despre cum trebuie catehizați cei neinițiați) - „sună” ca un clopot viu, un clopot de trezire a sufletelor la viața în Hristos. Lucrarea pedagogică se remarcă prin stilul deosebit de alert și captivant, precum și prin căldura timbrului vocii, care răzbate prin carapacea cuvintelor scrise. F. Opere autobiografice și autocritice Confesiones (Mărturisirile). Între anii 397-400, Fericitul Augustin scrie
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
bazeze pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător, rutinier, ci atractiv, plăcut. Se cere a se cultiva curiozitatea liberă a copilului și înclinațiile sale spre activitățile ludice. Ca atitudine generală educativă, Augustin recomandă bunăvoința și trezirea interesului, nefiind de acord cu tratarea aspră. Învățătorul trebuie să asigure stimulentul pentru descoperirea personală a elevului, ceea ce presupune mult tact și talent din partea acestuia. Este un adept al entuziasmului pedagogic, încrezându-se în forțele manifestate sau latente ale educatorului
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
completă a istoriei Bisericii în care „trebuie să le cuprindem însă pe toate în treacăt și la modul general, astfel încât să fie alese câteva mai demne de admirație, care să fie ascultate cu mai multă plăcere”. Este vorba de o trezire a conștiinței creștine, de o stârnire a interesului, despre o acțiune a convertitorului din concepția pedagogică a lui Clement Alexandrinul, realizată prin expunerea meșteșugită a istoriei mântuirii. Concepția augustiniană a catehizării, specifică, particulară, este calea de realizare a ei. Ceea ce
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
este utilizată în vederea prezentării conceptelor ideilor, principiilor, teoriilor, a faptelor și opiniilor despre conținutul sau procedeele date; în exprimarea propriilor idei, interpretări, critici și justificări ale celui care predă; în dezvoltarea spiritului critic, modificarea opiniilor, atitudinilor, convingerilor și comportamentelor în trezirea interesului pentru un subiect, în crearea unei motivații. În același timp, se poate afirma, că „o prelegere sau o serie de prelegeri este mijlocul cel mai potrivit pentru crearea cadrului conceptual care va servi ca bază studiului individual”. Lucrarea De
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
se bazeze pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător, ci atractiv, plăcut. Se cere a se cultiva curiozitatea liberă a copilului și înclinațiile sale spre activitățile ludice. Ca atitudine generală educativă, Augustin recomandă bunăvoința și trezirea interesului, nefiind de acord cu tratarea aspră. Învățământul trebuie să asigure stimulentul pentru descoperirea personală a elevului, ceea ce presupune mult tact și talent din partea profesorului. În capitolul al treilea am identificat și exemplificat principalele metode de comunicare folosite de Fericitul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
îndeplinit și rezultate; - funcția normativă, de optimizare a acțiunii, de a arăta ,,cum” anume să se procedeze, ,,cum“ să se predea, ,,cum“ să se învețe pentru obținerea unor rezultate optime, în condițiile date; - funcția motivațională, de stimulare a curiozității, de trezire a interesului și a dorinței de a cunoaște și a acționa; de energizare a forței intelectuale a elevilor; - funcția formativ-educativă, de exersare și dezvoltare a proceselor psihice și motorii, concomitent cu însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor, de influențare și modelare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
modalități de comunicare (cu caracter civic, cultural, religios, pragmatic etc.), menite să formeze și să dezvolte valori și principii elevate, atitudini și comportamente eficiente la nivel individual și social. - Scopul emotiv este asociat comunicării/mesajelor ce implică sensibilitatea receptorului, urmărind trezirea și dezvoltarea unor reacții afective, a unor sentimente. - Scopul distractiv are ca finalitate delectarea receptorului, destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al unor publicații de divertisment. Scopurile comunicării artistice sunt determinate de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poetic studiat semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a doua surprinde efectul psihologic al neașteptatei întâlniri, raportând eul poetic la univers, la lumea de jos și la zariștea cosmică. Trăirea acută a sentimentului are semnificația unei „treziri“, a unei noi geneze. Lumea pare a se naște abia acum cu adevărat pentru făptura îndrăgostită. Elementele de cosmogonie sunt stilizate, reduse la două simboluri esențiale - cel al cercului rotitor și al apelor primordiale: Și deodatăn jurul meu natura / se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deciziile Conciliului Vatican II privind libertatea religiei. Dar democrația creștină își are rădăcinile în egală măsură și în cealaltă tradiție, a catolicismului intransigent. Intransigența Catolicismul intransigent este o replică dată liberalismului. Avîndu-și rădăcinile în tradiționalism, el își extrage vitalitatea din trezirea spiritului religios de la începutul secolului al XIX-lea: fervoarea cucerniciei populare, amploarea pelerinajelor, înflorirea ordinelor și a congregațiilor religioase, înmulțirea acțiunilor care implicau un militantism laic foarte dezvoltat în unele regiuni unde se putea vorbi de creștinătate. Acesta se bazează
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu societatea liberală, responsabilă pentru tot răul. Acestea erau susținute de un cler numeros, activ, foarte angajat, mai ales în anumite regiuni cum ar fi Veneția, Renania, nordul Franței, Flandra, și de congregații al căror număr sporea mereu, semn al trezirii religioase constatate în prima jumătate a secolului. Dintre numeroasele exemple ale angajării catolicilor în problemele sociale trebuie să amintim crearea, în Franța, a Cronicii Sociale din Lyon și a Săptămînilor Sociale ale Catolicilor Francezi, prezente și în Italia, dar și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al Partidelor Democratice de Inspirație Creștină, SIPDIC, prima realizare a unui contact între diferitele partide. Europa reprezenta pentru acesta o preocupare majoră. Pe drept cuvînt, Jacques Gadille a subliniat conștientizarea acestui spirit internațional de către catolici, arătînd importanța acestuia pentru francezi: "trezirea catolicilor francezi la dimensiunea internațională a opțiunii lor religioase pare să fie una din mutațiile majore, cea mai radicală, poate, dintre toate celelalte cunoscute în perioada interbelică"20. După război, contactele și rețelele au fost reactivate, hidra nazistă fiind înlăturată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]