158,017 matches
-
toată viața obsesia morții, murind însă stupid din cauza unei peritonite, Sorin Stoica a dus pe picioare o boală incurabilă, stingîndu-se însă cu seninătate. Jurnalul pune, așadar, cap la cap e-mailurile pe care în ultimul său an de viață scriitorul le trimitea unui grup de prieteni. Dacă vreți, acele e-mailuri erau un fel de news-letters dar nu despre Sorin Stoica ci despre viața care se întîmpla în jurul lui. Retras în Băneștiul natal, departe de munca și prietenii săi, suportînd capriciile (uneori
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
n-au pierdut prilejul să-și exhibe stilul stalinist cu care ne-au intoxicat la Radio și Televiziune în anii de restriște. întristătoare alocuțiunea lui Niculescu, vecinul de pe strada Gării, propus de un partid Ťal automobiliștilorť, al cărui nume mă trimite la comediile burlești ale lui Chaplin". Masele nu au o conștiință proprie, manipulate fiind de către demagogi mai abitir ca înainte, cînd oferta cinică inclusiv prin unicitatea ei le făcea mai circumspecte: "Umoarea oamenilor e ca o pastă pe care poți
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
Cantacuzino), cu care ar fi "conviețuit o vreme" cu prilejul unor cercetări efectuate la "Arhivele" din Râmnic: "O doamnă Bovary, balcanică, de stirpe princiară, frumoasă, cochetă, răsfățată, al cărei soț cu mult mai vîrstnic călătorea adesea prin străinătate de unde-i trimitea epistole fierbinți, punctate cu puseuri de-o maladivă gelozie.(...) Era fermecătoare, spirituală, fremăta de viață, trăia în miezul vieții mondene notată cu atîta acribie de Claymoor.(...) Cu toată ușurătatea cu care și-a jucat destinul, mărturisesc jenat că o mai
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
fi încoronată/ la Thirassia/ de toate planetele din ochii tăi/ când cazi urcând/ pe cerul din mare/ regina unui amurg de val" (M.C.) Poetă de când se știe, dar trăiește la Negreni în singurătatea bolii sale necruțătoare, în pauzele căreia ne trimite versuri și vești. Este membră a Uniunii scriitorilor, dar trăiește la Negreni, județul Cluj, așadar atât de departe, ca încercările de evadare cu sufletul măcar, să nu întâmpine, din prea multa delicatețe, opreliști. Cărțile sale de poezie, din câte știu
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
de ce primesc numerele în dublu exemplar..." Apoi, în altă epistolă: "Mulțumiri pentru scrisoarea cu floare. M-am recunoscut în gest. Și eu obișnuiesc să culeg flori din locuri dragi și să le pun la presat. Mi-ați scris să vă trimit vești. Ana Blandiana mi-a mai cerut aceasta, după ce i-am trimis un grupaj poematic. Unele întâmplări se repetă... N-am putere să cred în bine... După două săptămâni de la intervenție, primul lucru ce l-am făcut, la întoarcerea din
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
scrisoarea cu floare. M-am recunoscut în gest. Și eu obișnuiesc să culeg flori din locuri dragi și să le pun la presat. Mi-ați scris să vă trimit vești. Ana Blandiana mi-a mai cerut aceasta, după ce i-am trimis un grupaj poematic. Unele întâmplări se repetă... N-am putere să cred în bine... După două săptămâni de la intervenție, primul lucru ce l-am făcut, la întoarcerea din spital, a fost să-mi aduc lemne, ca să fac focul. Până s-
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
chiar este uneori mai lung și mai greu, decât de la București la Negreni. Sperăm să primească în continuare câte două numere de revistă pe un singur abonament. Mai am de transcris în final, mulțumindu-i pentru poezia sa, câteva rânduri trimise nouă de poetă în decembrie anul trecut: "Neavând cui să citesc minunata scrisoare, m-am dus la mormintele părinților mei și le-am citit-o lor, printre lacrimi, în șoaptă..." (C.B.) Adresă greșită Umbra închide ușa după mine Ramuri s-
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
să răsară ardeleanul României Întregite, neregionalist, Românul unificat" (p. 316). Nu e de mirare (deși ar putea fi) că fratele lui Iuliu Maniu, Cassiu Maniu, "profesor universitar titular de politică" la Cluj (după cum se recomandă), îi scrie lui Nicolae Iorga, trimițându-i o colaborare pentru revista "Neamul românesc", nemulțumit, la 25 mai 1924, că "toți afirmă că vorbesc în numele Ardealului, a țării întregi, fără nici o pregătire specială politică" (p. 149-150). El mărturisește că a citit de la 16 ani opera lui Montesquieu
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
de la 16 ani opera lui Montesquieu, dăruită de tatăl său, "carele - adaugă el ironic - singur s-ar mira mult de extravaganțele politice ale fratelui meu Iuliu" (p. 150). Ca pe o curiozitate consemnez faptul că scrisoarea lui Cassiu Maniu era trimisă de pe strada Nicolae Iorga nr. 11, actuala stradă Napoca, din plin centrul Clujului, căreia nu i-a mai fost restituit acest nume (p. 172). Deci, în 1924 și în toți anii următori până la al doilea război, exista în Cluj o
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
care să-i poarte numele, "ca un omagiu pe care vi-l închină Ardealul eliberat în așa mare măsură prin silințele și prin iubirea dumneavoastră" (p. 307). Astfel de expresii ale admirației pentru Nicolae Iorga sunt foarte numeroase în corespondența trimisă de universitarii clujeni. Le consider dincolo de orice convenții și interese mărunte, pentru că istoricul și omul politic aveau mari merite în întemeierea Universității românești la Cluj. În prefața volumului de corespondență, Stelian Mândruț trece în revistă, sistematic, toate aceste contribuții. Nicolae
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
vreunei emisiuni de televiziune, convoacă adunarea populară a familiilor noastre (populară, fiindcă participă și Schwartzeneger și Jerome, cei doi juniori ai noștri...). Așa s-a întâmplat și cu ocazia spitalizării Domnului nostru Președinte la Viena când, mai toate televiziunile, își trimiseseră corespondenții cei mai stoici și mai virtuoși în Capitala valsului și, nu cu mult timp în urmă, a lebedelor admirate de-ai noștri sub formă de frigărui; ei, corespondenții, aflându-se acolo pentru a transmite zilnic spre patria-mumă imaginea unei
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
care au născut o carieră, un destin formidabil, douăzeci de ani în care s-a putut ajunge la anormalități ca aceea din seara premierei în care colegi celebri, politicieni din lume, guvernul Austriei, de pildă, îi urează succes și îi trimit flori la cabină, iar din partea noastră, nimic. Pîcla ignoranței. Grea și densă. În seara premierei de la Scala din Milano cu Manon Lescaut, eu l-am recuperat pe Ion Marin. A fost darul lui Strehler.
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Parisul. L-am urât pentru că mă simțeam atât de rău, plângeam toată ziua pentru că trebuise să plec din România, nimic nu mă interesa. Am păstrat o idee foarte distorsionată despre capitala Franței. Dar, după ce mi-am terminat studiile, am fost trimisă la Paris și atunci am descoperit ce înseamnă cu adevărat acest oraș. M-a fascinat. Mi-am spus "aici rămân". Și totuși, nu. îmi lipsea Buenos Aires-ul. Este curios. Aveam la Paris o mătușă, în casa căreia locuiam. întâlneam mulți
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
critic al acestuia la posturile occidentale de radio și, firește, referirile publice la persoana sa au fost interzise; Pavel Chihaia, după cum singur mărturisește într-o scrisoare către I. Negoițescu, a fost dat afară din slujbă, iar romanul i-a fost trimis la topit după ce a participat la o șezătoare național-țărănistă interzisă; ulterior a emigrat și el în Germania), iar cărțile lor nu au mai fost reeditate decât după anul 1990. Dacă se tot vorbește în anii din urmă despre revizuiri, cred
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
de gîndire; însă a citi literatura prin ochii altora, oricine ar fi ei, e cel mai sigur mijloc de a-i îndepărta pe elevi de marile texte. În fine, mi se pare extrem de revelator faptul că referințele critice la care trimit autorii, chiar ai lucrărilor bune, sînt de-o eterogenitate inacceptabilă: puține nume consacrate și folosite cu apropo, în schimb, o mulțime de mediocrități ori submediocrități de care, adesea, nu știe nimeni. Ce talmeș-balmeș în capetele bieților copii! Pare că sînt
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Liviei Roșca, tînără scriitoare despre care nu suflă o vorbă. Dincolo de asemenea accidente publicistice, o nedumerire. Dacă acest Colocviu al Tinerilor Scriitori, primul după cincizeci de ani, prezenta o anume importanță, era atît de greu pentru ziarul bucureștean să-și trimită un reporter la fața locului? Iar dacă, dimpotrivă, manifestarea nu avea nici o relevanță, de ce a ținut totuși COTIDIANUL să facă un articol amplu din originala relatare?
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
Valeriu a ajuns în America. Ce grozav era în mintea noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă la Amărăști nu a uitat-o și i-a trimis o frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină și de unchiul ei. Apoi am mai aflat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
urât să continuăm cu succes revista. Așa vom face și promit că voi reveni și cu alte informații despre IPS Bartolomeu. A fost ultima dată când i-am auzit vocea caldă, cu vibrații inconfundabile, iar scrisoarea pe care mi-a trimis-o tot anul trecut, o voi pune în râma, pentru rugăciune. Câte nu ar fi de spus, câte învățături nu se vor trage din cărțile marelui cărturar în anii care vor urma! IPS Bartolomeu a plecat dintre noi, dar va
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vă învăț la prostii! M-ar bucură să știți însă, măcar cum să vă păziți de ele. Acum, pentru ca tot am tras, cumva, focul pe turta noastră, ne întoarcem la transpunere, la empatie, nu de alta, dar ele, în special, trimit la OM, OM fără de care lumea, omenirea, nu prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru dobândirea PERSPECTIVEI ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de interdicțiile adevărului istoric se “scuipa adevăruri” (“alte versuri negre și parșive/ își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
toti la revederea noului statut și punerea la punct a unui plan concret de ajutorare a basarabenilor și românilor, plus tematica congresului următor. Tot atunci am hotărât să strângem bani pentru manuale și cărți în limba română care să fie trimise copiilor din nordul Bucovinei, zona ocupată acum de ucrai nieni. Eu am adunat ceva bani de la prieteni, dar domnul Popa a sărit imediat și a adăugat vreo $1, 000 ca să rotunjească suma și tot dânsul a făcut toate conecțiile la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fost implicat în construirea unei biserici ortodoxe românești la Hagi Curda, pe teritoriul ocupat acum de ucrainieni, care-i iubesc pe români că sarea-n ochi. Îmi puteți da mai multe amănunte despre acest lăcaș căruia i-am vazut pozele trimise pe internet? NP: Hagi Curda sau Camasovca, cum i se mai spune, este un sat românesc cu o populație de 4.600 de suflete, situat dincolo de Galați, în fostul județ Ismail, unde au avut loc până nu demult scene de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cinematografe-2/4 și multe altele. (24) Evreii craioveni au fost devotați pentru meseria lor, s-au îngrijit de agoniseală de o viață, conștienți că vor rămâne lefteri dacă, vreodată, se va instala comunismul între hotarele Olteniei. Nimeni nu a fost trimis în lagărele din Transnistria și Bug, cu excepția unui grup de țigani, care săvârșiseră ereditarele delicte, furturi tradiționale, incriminate de oficialii timpului. Măsurile au fost dure. Pentru câteva excepții au avut de suferit mulți nevinovați din rândurile acestei etnii. Eliberați din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din acest împrumut, care a rămas după plătirea salariilor și al pensiilor, să-l investească în dezvoltare economică. Adică în crearea de Unități economice productive, care să absoarbă forță de muncă, deci să creeze locuri de muncă, si care să trimită bunuri de consum pe piață, pentru a satisface nevoile oamenilor. Banii aceștia de 15 miliarde de euro, de care a avut nevoie, Statul Român i-a împrumutat de la FMI și Banca Mondială. Această a fost Soluția adoptată de Guvernele din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
financiaro-bugetară și economică în Mijloc, în resursă, în strategie de dezvoltare! De aceea spun cei din Biroul de Viitorologie de la București că descoperirea acestei Metode de ieșire din Criză Financiaro-bugetară a țărilor aflate în această criză este o mană Cerească trimisă de Dumnezeu. Că este o descoperire atât de mare și de binevenită în istorie încât ar merita premiul Nobel pentru Economie! Precizam: salariile și pensiile nu pot fi mărite oricât, folosind bonurile valorice, (pentru că am crea inflație) ci numai cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]