2,711 matches
-
și cântecul păsărilor încetinise, s-a ordonat revistă de front... În acea dimineață, plutoanele celor concentrați zbârnâiau... Cu fețele trase și cu ochii adânciți în orbite, ostașii ședeau în așteptarea comandantului. Iată-l! Și el avea pe chip semne ale trudei. Cu doi ofițeri străini alături, a înaintat spre mijlocul platoului. După ce a primit raportul de la șeful Statului Major, i s-a auzit glasul: ― Bună ziua, ostași! ― Să trăiți, domnule locotenent colonel! - a răspuns trupa ca un singur om. ― Pe loc repaus
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
uitat nimic la plecare? În avangardă, tunul comandat de sergentul major Dumitru Dinsus, însoțit de grupa de pușcași destinată în acest scop. În ariergardă, o grupă de pușcași. Pentru ocuparea locurilor, aveți un sfert de ceas. Executarea! Când, cu mare trudă, au reușit să execute ordinul, căpitanul a comandat cu voce obosită: ― Înainteee, marș! După un drum ucigător de câteva ore, căpitanul a ordonat oprirea. ― Scoateți hrana rece și mâncați. Plecarea, peste un ceas... Cei de la tunul lui Dumitru s-au
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
tare în halat. — Voiam să-l mai studiez. Mă interesa enorm. Dar tu de ce-ai plecat din echipa de anchetatori a marelui juriu? Din cauza unor frământări morale generate de metodele lui Ellis Loew? — Nu cred că AUFT merită atâta trudă. — Afirmația ta despre ziare îți conferă credibilitate, așa că mă întreb cât de mult știi exact. Buzz își ridică vocea, ca să acopere o năvală bruscă a valurilor, ce se sparseră la țărm. — Am fost implicat în activitatea marelui juriu și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și munca cugetului omenesc care îi procurau putința să trăiască acum, când atâtea progrese stau la îndemîna fiecăruia și când presimțim pe toate cele care sunt în mers. In aparatul ei multiplu do simțire, existau pesemne urme de recunoștință pentru truda celor care urniseră anevoie nivelurile vieței spirituale și practice până la civilizația de acum. Izvorul limpede al robinetului care o înfiora cu apa de munte la domiciliu, butonul care incendia firul delicat al becului electric erau voluptăți prin care constata cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Cu care scop? O ajutaseră, e drept, și împrejurările. Destinul își avea partea lui de fatalitate. Acum vindecarea Lenorei părea lui Mini ceva tot atât de firesc, cât de imposibilă îi părea mai deunăzi. Aceea ce o uimea era câtă anevoință, câtă trudă, cât zbucium pune o ființă ca să se poată rupe din rădăcinile pe care le-a prins, ca să poată libera existența ei din țarcul unde și-a îngrădit-o, ca să treacă de la un strat de viață la altul. Lenora din Mizil
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dobândesc statutul și calitatea de intelectual, am descoperit o butadă care îmi stăruie încă în minte și care m-a călăuzit toată viața: Amare sunt rădăcinile învățăturii, dar dulci sunt roadele ei. Am înțeles încă de atunci, că numai prin trudă și sacrificii se poate ajunge, pe căi cinstite, de la amar, la nectar. Frate de suflet Am un neprețuit și drag amic, devenit și declarat poet, care, de câțiva ani, cochetează și cu proza; el știe de ce. Universul fascinant al poeziei
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ce lume e. Nu încape nici o îndoială în această privință. Maiorul are sentimente față de băiat. Dorința sa este sinceră. Îi revine obsesiv în minte singurul lucru pe care-l știe despre greci; tradiția admirabilă a iubirii dintre bărbați și băieți. Truda sa îi apare într-o lumină favorabilă. Acum, când știe cu siguranță că prin vinele băiatului curge și sânge alb, dorința de a-i deveni mentor, călăuză printre pericolele și capcanele vieții, devine tot mai puternică. Refuzul lui Clive de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Iona: "Bine faci tu de te mînii din pricina curcubetelui?" El a răspuns: Da, bine fac că mă mînii pînă la moarte!" 10. Atunci și Domnul a zis: "Ție îți este milă de curcubetele acesta, care nu te-a costat nici o trudă și pe care nu tu l-ai făcut să crească, ci într-o noapte s-a născut și într-o noapte a pierit. 11. Și Mie să nu-Mi fie milă de Ninive, cetatea cea mare, în care se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
Eclesiastul $1 1. Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului. 2. O, deșertăciune a deșertăciunilor, zice Eclesiastul, o deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune. 3. Ce folos are omul din toată truda pe care șio dă sub soare? 4. Un neam trece, altul vine, și pămîntul rămîne veșnic în picioare. 5. Soarele răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou. 6. Vîntul suflă spre miazăzi, și se întoarce spre miază-noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
la cei ce vor trăi mai tîrziu. 12. Eu, Eclesiastul, am fost împărat peste Israel, în Ierusalim. 13. Mi-am pus inima să cercetez și să adîncesc cu înțelepciune tot ce se întîmplă sub ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 14. Am văzut tot ce se face sub soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vînt! 15. Ce este strîmb, nu se poate îndrepta, și ce lipsește nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
toți cei ce erau înaintea mea în Ierusalim. Mi-am păstrat chiar înțelepciunea. 10. Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lăsat-o să se bucure de toată truda mea, și aceasta mi-a fost partea din toată osteneala mea. 11. Apoi, cînd m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mîinile mele, și la truda cu care le făcusem, am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
-o să se bucure de toată truda mea, și aceasta mi-a fost partea din toată osteneala mea. 11. Apoi, cînd m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mîinile mele, și la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deșertăciune și goană după vînt, și că nu este nimic trainic sub soare. 12. Atunci mi-am întors privirile spre înțelepciune, prostie și nebunie. Căci ce va face omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea. 19. Și cine știe dacă va fi înțelept sau nebun? Și totuși el va fi stăpîn pe toată munca mea, pe care am agonisit-o cu trudă și înțelepciune sub soare. Și aceasta este o deșertăciune. 20. Am ajuns pînă acolo că m-a apucat o mare deznădejde de toată munca pe care am făcut-o sub soare. 21. Căci este cîte un om care a muncit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
este o deșertăciune și un mare rău. 22. Căci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca lui și din toată străduința inimii lui, cu care se trudește sub soare? 23. Toate zilele lui sunt pline de durere, și truda lui nu este decît necaz: nici măcar noaptea n-are odihnă inima lui. Și aceasta este o deșertăciune. 24. Nu este altă fericire pentru om decît să mănînce și să bea, și să-și înveselească sufletul cu ce este bun din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
are vremea ei, și vorbirea își are vremea ei; 8. iubitul își are vremea lui, și urîtul își are vremea lui; războiul își are vremea lui, și pacea își are vremea ei. 9. Ce folos are cel ce muncește din truda lui? 10. Am văzut la ce îndeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 11. Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar și gîndul veșniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt. 5. Nebunul își încrucișează mîinile, și își mănîncă însăși carnea lui. 6. Mai bine o mînă plină de odihnă, decît amîndoi pumnii plini de trudă și goană după vînt. 7. Am mai văzut o altă deșertăciune sub soare. 8. Un om este singur singurel, n-are nici fiu, nici frate, și totuși munca lui n-are sfîrșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
este mai bine de ea decît de omul acela. 6. Și de ar trăi chiar de două ori o mie de ani un astfel de om, fără să se bucure de fericire, nu merg toate la un loc? 7. Toată truda omului este pentru gura lui, și totuși poftele nu i se împlinesc niciodată. 8. Căci ce are înțeleptul mai mult decît nebunul? Ce folos are nenorocitul care știe să se poarte înaintea celor vii? 9. Mai bine ce vezi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
se veselească; iată ce trebuie să-l însoțească în mijlocul muncii lui, în zilele vieții pe care i le dă Dumnezeu sub soare. 16. Cînd mi-am pus inima să cunosc înțelepciunea și să mă uit cu băgare de seamă la truda pe care și-o dă omul pe pămînt, căci omul nu vede somn cu ochii, nici zi, nici noapte, 17. am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu poate să pătrundă ce se face sub soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
-ți lipsească de pe cap. 9. Gustă viața cu nevasta, pe care o iubești, în tot timpul vieții tale deșerte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îți este partea în viață, în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. 10. Tot ce găsește mîna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în locuința morților, în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune! 11. Am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
din gură este nebunie, și cel din urmă este o nebunie și mai rea. 14. Nebunul spune o mulțime de vorbe, măcar că omul nu știe ce se va întîmpla, și cine-i va spune ce va fi după el? 15. Truda nebunului obosește pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate. 16. Vai de tine, țară, al cărei împărat este un copil, și ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineață! 17. Ferice de tine țară, al cărei împărat este de neam mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
ca pe-un sfânt mormânt bătut de glorii. lemnul dulce, osul din părinte, sunetul vocalei cuib de miereseva care trece prin cuvinte, inima nflorită a-nviere, toate se preling așa de lin într-o baltă mare de venin. de-atâta trudă-i un izvor secat, în care singur tu te-ai-necat, precum cristalul curge într-o rază durerea ta pe veci înlăcrimează ... eu râd și plâng în limba română nu pot plânge și nu pot râde decât în limba română
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Pierim prin propriile noastre fapte, care declanșează în lume, fără a le mai putea opri, dezordini colosale, care năvălesc apoi asupra noastră cu forța implacabilă a catastrofelor naturale. Să ne purtăm deci bine ca să nu zdruncinăm un echilibru (creat cu trudă de civilizația noastră), între instincte și rațiune. Și să nu exaltăm puterea nici a instinctelor, nici a rațiunii, sau să le negăm pe rând. Arta nu ne plasează în afara luptei pentru obținerea acestei armonii la care aspirăm și care clipă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și intenția artistică înainte de a se produce. Asaltați această curiozitate pe toate canalele, oferindu-i o imagine robot a scriitorului și a operei, și ați distrus pentru multă vreme atracția naturală între cei doi poli (creație, curiozitate), întreținută cu atâta trudă și prudență de artist în cursul vieții sale, dar pe care moartea îl împiedică să mai poată interveni. Toată viața somnul său a fost populat de obsesii și neliniști ca nu cumva operele lui să plictisească, interesul pentru rodul imaginației
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o să se poată face toate astea cu cei 5% din populația țării! Când știut este că dacă nu ai om nu poți ridica recolta de pe câmp, și nici sfecla, varza, poftim, tutunul, acest produs cancerigen, care știu de mic câtă trudă și câți frați lucram la el până îl însămînțam și îl culegeam. Culesul ăsta era o istorie întreagă, se făcea pe etape. Întâi foile de jos, calitate inferioară, pe urmă cele de mijloc, galbene ca lămâia, tutun fin, și în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a rămas literă de lege că așa e, atunci la ce bun să mai faci vreo demonstrație? Era exact ceea ce nu știa și nu găsea că trebuie să ne explice profesorul nostru cu înfățișarea lui de țigan distins. Pe această trudă a mea, ne-am pomenit că ne anunță să ne pregătim pentru teză. Când în ziua respectivă ne-a dictat cele trei probleme pe care trebuia să le rezolvăm, o tăcere îngrozită s-a așternut asupra clasei. Unul din puținii
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]