2,162 matches
-
a deschis și respirația i s-a accelerat. Brațele îi erau slăbite, dar genunchii deja i se ridicau de pe pat. După ce și-a atașat Clama Argintie a Pasiunii pe Tulpina de Jad, a uns-o bine cu Ulei pentru Pofte Trupești și apoi a intrat între coapsele ei. A testat poziția cu o incursiune scurtă în Poarta de Jad, apoi s-a retras și a adăugat un Inel al Voluptății din Sulf și două Panglici Medicinale ale Pasiunii, una galbenă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
simte că erecția scade din cauza actului sexual prelungit, își înfășoară o panglică sau două la baza penisului. Presiunea exercitată de panglici contractă venele și previne scurgerea sângelui, în timp ce prafurile stimulează Tulpina de Jad să acționeze din nou; - Ulei pentru Pofte Trupești: un ulei care conține substanțe tropicale puternice extrase din plante și minerale, ce se aplică direct pe penis și pe vagin, stimulându-le și excitându-le atunci când preludiul nu a reușit să facă acest lucru în totalitate; - Inelul-Dragon: probabil cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
le este somn, plâng când sunt supărați și zâmbesc când sunt fericiți - toate conform cu semnalele interne mai degrabă decât cu orarele arbitrare. Totuși, pe măsură ce copiii cresc și învață obiceiurile artificiale ale civilizației, ei încep să prefere capriciile metale în detrimentul nevoilor trupești și devin tot mai mult inconștienți de sistemele lor energetice. În mod tradițional, artele taoiste de îngrijire a vieții se împart în două mari ramuri: nei-dan („Elixirul Intern”) și wai-dan („Elixirul Extern”). Abordarea elixirelor interne se bazează, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
În ea. După aia sunt nevoit s-o aud cum bate câmpii despre ambițiile și planurile ei În privința noastră. Sexul cu ea nu-i deloc cum mi-l imaginam Înainte de a mă apuca de asta. Mă simt prizonierul poftelor mele trupești, dar când reușesc să fac concret sex, mi se pare doar searbăd și plictisitor. Ea trăncănește În continuare, iar eu Îi povestesc despre Inglis și nenorocirile lui. — Bruce, râde ea, de ce oare trebuie să savurezi orice lucru rău li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
trei zile până la Sfântul Ignatie Teoforul. Zi hărăzită pentru sacrificarea porcilor. Apoi începeau sărbătorile de Crăciun și Anul Nou, prilej de petrecere și desfătare pentru cei care săptămâni în șir au ținut post și rugăciune pentru curățenie sufletească și trupească. M-am pregătit de plecare spre casă, am încuiat ușa de la birou și am pornit spre aleea ce ducea la poartă. Încet, încet, colegii de muncă părăseau unitatea, urându-și sănătate și petreceri cât mai plăcute. În dreptul geamului de la siguranța
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
putea fi respectate de către o persoană cu un statut social obișnuit. De altfel, acest fapt a fost și încă mai este cunoscut în spațiile tradiționale, unde prezicătoarea și vrăjitoarea aveau obligația de a respecta anumite zile prin post, rugăciune, curățenie trupească etc. Atunci trebuiau să-și procure plantele de vrajă (de exemplu, mătrăguna) după un ritual precis etc. În plus, nereușita unor practici de acest gen ar putea atrage după sine o serie de efecte negative asupra celui care le folosește
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sugera consecința încălcării poruncii divine de a nu atinge sau mînca fructul cunoașterii binelui și răului. Pentru primul om, cunoașterea asociată ulterior cu ideea de viață mai intensă, mai fertilă este aducătoare de moarte spirituală, dar nu și de moarte trupească. "A fi mort" și totuși "a nu fi mort" înseamnă o aparentă încălcare a principiului terțului exclus, pe care numai o logică polivalentă de tip și/și (omul este și trup și spirit) poate să o explice. • Pervertirea relației de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
celui hărăzit să își caute întreaga viață jumătatea (partea), pentru a se întregi ca entitate. c) Geneza femeii este legată de înzestrarea ei cu o funcție esențială (pentru existența viitoare a omenirii căzute în păcat): aceea a procreației prin iubire trupească. Din acest motiv, așa cum sugerează textul biblic, "va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de femeia sa, și vor fi amîndoi un trup" [Facerea, 2:13]. Ulterior, după ce alungarea din Eden va fi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
situație ontologică, nici Dumnezeu, nici Satan nu minte. Spunînd că (nu) vor muri, fiecare dintre cei doi oponenți s-au raportat altei dimensiuni a existenței umane, care îi interesează sau pe care o controlează cu predilecție: cea spirituală sau cea trupească. Dumnezeu ar putea să controleze trupul omului, dar, dată fiind efemeritatea lui, nu este interesat să o facă. În schimb, Satan se străduie din răsputeri să controleze sufletul omului și, prin utilizarea unor rafinate minciuni adresate trupului, adesea el reușește
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
bun de mîncat și plăcut ochilor la vedere și vrednic de dorit, pentru că dă știință, a luat din el și a mîncat ... " [Facerea, 3:7]. Așa cum observă Jean Kovalewski, trei pofte vicioase se regăsesc în această atitudine a femeii: posesia trupească inclusiv ("socotind că rodul pomului e bun de mîncat", plăcerea ("plăcut ochilor") și puterea ("vrednic de dorit pentru că dă știința") [1996:153-157]. Aceste "pasiuni esențiale" ale sufletului primordial ar sta la baza tuturor viciilor manifeste ale omului căzut în păcat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a făcut Domnul Dumnezeu lui Adam și femeii lui haine de piele și i-a îmbrăcat" [Facerea, 3:1]; hainele de piele, semn al minciunii, se constituie ele însele în realități mistificatoare, pentru că au funcția de a acoperi o goliciune (trupească și sufletească) devenită deja rușinoasă; se ascunde aici, poate, întreaga încărcătură simbolică a aparent comunei constatări că "haina face pe om"; execuția presupune aducerea concretă a sentinței la îndeplinire, respectiv alungarea omului din rai și "întemnițarea" lui, legarea lui de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tot al lui Șerban Codrin, ilustrează la perfecție potențialul ironic al unei asemenea tehnici. Evocînd, chiar de ziua muncii, o oarecare piele de cal uscîndu-se la soare, poemul persiflează festivismul sintagmei, punîndu-ne În fața adevăratelor efecte ale zilelor de muncă - uscarea trupească și sufletească. Înăbușirea și anularea nobleței de a fi asemenea unui cal robust și nărăvaș. Tot la o sărbătoare, de data asta religioasă, apelează și Cezar Florin Ciobîcă pentru a data o Întîmplare oarecum neînsemnată deși agasantă și totdeauna nedorită
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În care ziua muncii ca sărbătoare este vehement deconspirată doar prin simpla alăturare a unei imagini care infirmă alegoric și totodată categoric, prin etalarea efectelor ei finale, celebrarea și glorificarea muncii. Cumulate, zilele de muncă au consecința fatală a uscării trupești și sufletești. Tot un substantiv compus, specializat ca nume al altei sărbători, este folosit și În următorul poem: Ziua Eroilor - salve de tun risipind păpădiile Cezar Florin Ciobîcă Recuzita exagerată a unei celebrări fără spectatori, salvele de tun, evocată aici
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Loyola. Austeritatea cisterciană, vitraliile monocrome și straiul alb, și flamboaiantul gotic (a se vedea, în post-baroc, excesul churrigueresc). Între cele două, există o dublă și permanentă postulare. Să fie ținut erosul sub supraveghere fie și să nu se cedeze ispitei trupești. Dar nici să nu se rupă legăturile cu Economia și Praxisul. Imaginea este economică fiindcă scurtează demonstrațiile și explicațiile "un crochiu bun are mai multă valoare decât un discurs lung". Mai puține pierderi pe parcurs. Și practică, fiindcă inculcă necesitând
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
putință să se plaseze de partea bună, alături de scriitori și muzicieni, fie și abandonându-i pe sculptori, vecini compromițători, pe celălalt mal ("sculptura nu este o știință, ci o Artă cu totul mecanică, provocând la lucrătorul ei transpirație și oboseală trupească"). Rămâneau mai aproape de "adevărul efectiv al lucrurilor" tratatele prerenascentiste (ca al lui Theophilus Presbyter, călugărul german din secolul al XII-lea, sau al lui Cennino Cennini, pictorul toscan din Trecento), în care "rețetele și modelele unesc tehnica și pietatea, morala
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, p. 47-48) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cinstit cele ce ochiul văzându-le nu le crede prin el însuși și înțelegerea nu le poate cuprinde”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 42, în Filocalia..., vol. VII, p. 319-320) „Credința este ușa tainelor. Căci ceea ce sunt ochii trupești pentru lucrurile supuse simțurilor, așa e și credința, cu ochii ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ochii trupești pentru lucrurile supuse simțurilor, așa e și credința, cu ochii ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în atingere cu lucrurile văzute. Prin ea intră înțelesurile sau puterile dumnezeiești pline de taină în suflet, cum intră razele lucrurilor văzute prin ochii sensibili în ființa noastră. (n.s. 440, p. 361) footnote> Avem, cum zic părinții, doi ochi sufletești
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Faptul doar de a crede în Dumnezeu este caracteristic celor ce cugetă cele pământești, ca să nu zic și duhurilor necurate, că și ele zic: Te știm cine ești; ești Fiul lui Dumnezeu (Lc. 4, 34). Dar ambele tabere, ale oamenilor trupești și a duhurilor necurate, sunt dușmane ale crucii lui Hristos. Sfârșitul acestora este pieirea. Pântecele lor este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru rușinea lor, ca unii care au în gând pe cele pământești (Filip. 3, 19)”. (Viața Sfântului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tatăl sau fiul sau fratele cuiva este necredincios și sunt piedică pentru mântuire și obstacol spre viața cea de sus, cu aceia să nu fie de acord, nici să fie de aceeași părere cu ei, ci să pună capăt rudeniei trupești din pricina dușmăniei duhovnicești”. (Clement Alexandrinul, Care bogat se va mântui?, 22.7., în PSB, vol. 4, p. 49-50) „... El a spus: Cel ce are urechi de auzit să audă (Mt. 11, 15; 13, 9.23; Mc. 4, 9.23; Lc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spre justificarea dușmăniei, a mândriei egoiste, căzând într-un rău în care animalul, lipsit de rațiune, nu poate cădea. Neștiind de Dumnezeu cel personal și de oameni ca persoane, nu mai știe nici de sufletul nemuritor. Are numai trecătoare satisfacții trupești, ca animalul. Dar când primește Duhul Sfânt, omul revine nu numai la o folosire dreaptă a rațiunii, sau la o stare de animal rațional, ci, ca om duhovnicesc, o depășește pe aceasta. El se poate jertfi din iubire, ceea ce nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la fel cel ce nu crede lui Dumnezeu în privința celor vremelnice nu poate crede nici în privința celor veșnice”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 80, în Filocalia..., vol. I, p. 262) „Orice plăcere trupească vine dintr-o lenevire de mai înainte. Iar lenevia se naște din necredință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 270) „Căci neîmplinirea poruncilor vine din necredință. Iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Filocalia..., vol. IV, p. 187) „Dacă Dumnezeu s-a jurat odinioară că cei neascultători nu vor intra întru odihna Sa și ca urmare nici nu au putut intra din pricina necredinței lor, cum vor putea să intre vreunii prin singura nevoință trupească, fără de credință, întru odihna nepătimirii și întru desăvârșirea cunoștinței, când vedem pe mulți neputând să intre și să se odihnească de toate ostenelile lor? Drept aceea, trebuie să se cerceteze fiecare de nu cumva este întru sine o inimă vicleană
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vatămă, ca niște otrăvuri, sănătatea sufletului nostru. De toate învățăturile de acest fel să ne depărtăm! Mult mai mare e vătămarea asta și cu atât mai mare cu cât e mai bun sufletul nostru decât trupul. Otrăvurile aduc moartea aceasta trupească, dar otrăvurile care vatămă sănătatea sufletului aduc moarte veșnică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. V, V, în PSB, vol. 21, p. 74) Atitudinea noastră față de eretici „Dacă vei vedea pe vreun păgân sau pe altcineva care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cocoșului. „Acum credeți?”. „Ce înseamnă«a crede»?”, îi întreabă Mântuitorul.„ Credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucru rilor celor nevăzute”, spune Sfântul Apostol Pavel. Credința ceaadevărată înseamnă capacitatea de a L vedea pe Dumnezeu cu „ochii”sufletului. Nu cu ochii trupești, nici cu mintea orbită de păcat, adică,nu prin cele ale trupului căzut în păcat. Învierea este temelia credinței! Hristos cel Viu este Cel care împlinește făgăduința lui Dumnezeu,aceea de-al învia pe om, de-al curăța de păcat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]