3,941 matches
-
1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii etnografice, Larson (1992) identifică 3 faze de constituire a diadelor antreprenoriale Între firme, bazate pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Societatea reală, vol. 1, București, Paideia, 2004. Mihăilescu, V., Porcul real și porcul legal, Societatea reală, Vol. 1, 2004: 43-62. Mintzberg, H., Structures in Five, Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice Hall, 1993. Molm, L.D., Nobuyuki, T., Peterson, G., Risk and Trust in Social Exchange: An Experimental Test of a Classical Proposition, American Sociological Review, Vol. 105, 2000: 1396-1427. Nee, V., Sources of New Institutionalism, În Brinton, M.C., Nee, V., (eds.), The New Institutionalism in Sociology, Stanford : Stanford University Press, 1998. Nee
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Annual Review of Sociology, Vol. 17, 1991: 251-276. Swedberg, R., Principles of Economic Sociology, Princetion, Princeton University Press, 2003. Swidler, A., Culture in Action: Symbols and Strategies, American Sociological Review, Vol. 51, 1986: 273-286. Uslaner, E.M., The Moral Foundations of Trust, 2002. http://www.bsos.umd.edu/gvpt/uslaner. Uzzi, B., The Sources and Consequences of Embeddedness for the Economic Performance of Organizations: The Network Effect, American Sociological Review, Vol. 61, 1996: 674-698. Uzzi, B., Social Structure and Competition in Interfirm
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
O.E., Sidney, W.G., (eds.), The Nature of the firm: origins, evolution and development, Oxford, Oxford University Press, 1993. Wrong, D., The oversocialized conceptions of man in modern sociology, American Sociological Review, 26, 1961: 183-193. Yamagishi, T., Yamagishi, M., Trust and Commitment in the United States and Japan, Motivation and Emotion, 18, 1994: 129-166. Yang, M.M.-H., The Gift Economy and State Power in China, Comparative Studies in Society and History, Vol. 31, 1989: 25-54. Zelizer, V.A., Payments and
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
consumator de informație, ar dori probabil să știe mai mult pentru a interpreta acuratețea și valoarea rezultatelor prezentate. Credem că menționarea beneficiarului sondajului nu duce la decredibilizarea rezultatelor decât în ochii celor nepricepuți. În schimb, asumarea publică de către un mare trust de presă, un partid politic, o instituție a statului etc. a paternității sondajului reprezintă o garanție că nu este vorba de niște cifre strecurate în presă de către cineva, cu un scop neclar. Chiar dacă partidele politice sunt de acord să publice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, Petru (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, Ronald (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political Change in 43 Societies, Princeton, New York. Inglehart, Ronald (1999), „Trust, well-being and democracy”, în M. Warren (ed.), Democracy and Trust, Cambridge University Press, New York. Janesick, V. (1994), „The Dance of Qualitative Research Design: Metaphor, Methodolatry, and Meaning”, în Norman K. Denzin, Yvonna S. Lincoln (eds.), Handbook of Qualitative Research, Sage
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, Ronald (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political Change in 43 Societies, Princeton, New York. Inglehart, Ronald (1999), „Trust, well-being and democracy”, în M. Warren (ed.), Democracy and Trust, Cambridge University Press, New York. Janesick, V. (1994), „The Dance of Qualitative Research Design: Metaphor, Methodolatry, and Meaning”, în Norman K. Denzin, Yvonna S. Lincoln (eds.), Handbook of Qualitative Research, Sage Publications, Londra. Javeau, Claude (1990), L’Enquête par questionnaire, Éditions
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Alienated Than Voters, a Survey Shows", New York Times, 30 mai 1996, p. A21; "Conventions and Their Enemies", The Economist, 22 iulie 2000, p. 34. 86. Cf. Joseph Nye, Philip D. Zelikow și David C. King (ed.), Why People Don't Trust Government, Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1997, capitolele 9, 10 și "Concluzii"; cf. și Pippa Norris (ed.), Critical Citizens: Global Support for Democratic Government, New York: Oxford University Press, 1999. 87. Pew Partnership for Civic Change, "New Survey Dispels Myths on
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
mutual) opening. T. Nørretranders (2008) believes that we are moving towards a community where cooperation becomes as important as competition (p. 13). If however competition requires self-confidence, handling relations in order to satisfy their (individual) interests and envy, cooperation requires trust in the other, to satisfy the motivations of both parties, in good faith and loyalty. Cooperation relations depend largely on trust. Reciprocity is the key to this type of relationship (or what the North American biologist Robert Trivers called reciprocal
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
13). If however competition requires self-confidence, handling relations in order to satisfy their (individual) interests and envy, cooperation requires trust in the other, to satisfy the motivations of both parties, in good faith and loyalty. Cooperation relations depend largely on trust. Reciprocity is the key to this type of relationship (or what the North American biologist Robert Trivers called reciprocal altruism). Under current conditions, however, it is not easy to trust each other, especially when trust tends to be used for
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
in good faith and loyalty. Cooperation relations depend largely on trust. Reciprocity is the key to this type of relationship (or what the North American biologist Robert Trivers called reciprocal altruism). Under current conditions, however, it is not easy to trust each other, especially when trust tends to be used for personal purposes or devalued, bantered as naive or as a sign of weakness. According to Ch. Dejours (1993, as cited by Brillon, 2010, p. 171), organizational constraints that prevail in
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Cooperation relations depend largely on trust. Reciprocity is the key to this type of relationship (or what the North American biologist Robert Trivers called reciprocal altruism). Under current conditions, however, it is not easy to trust each other, especially when trust tends to be used for personal purposes or devalued, bantered as naive or as a sign of weakness. According to Ch. Dejours (1993, as cited by Brillon, 2010, p. 171), organizational constraints that prevail in most work environments have adverse
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
that nourish, strengthen and amplify them. Most researchers have concluded that the most important skills for maintaining interpersonal relationships are: listening, speaking, consolation and fair resolution of conflicts (Smith, Jr., 1992): The paper shows that when people understand each other, trust each other, empathize, have good communication skills, a developed emotional and social intelligence, many conflicts can be easily overcome. But when vanity, arrogance, conceit, haughtiness, pride are a priority therefore being too big then issues and misunderstandings raise, conflicts worsen
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
media Presa și mass-media în general sunt reprezentanți perfecți ai acestei abordări a publicului. Trebuie să înțelegem că, în acest caz, miza cunoașterii este considerabilă: valoarea spațiilor mediatice este direct corelată cu "calitatea" cititorilor (cu, adică, nivelul veniturilor lor). Interesul trusturilor de presă de a-i cunoaște trebuie pus în relație directă cu utilizările secundare pe care le poate da acestor informații. Cunoașterea profilului sociodemografic al publicului servește nu atât la înțelegerea acestuia, cât la identificarea unor ținte, pentru a-i
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și mijloacele lui de lucru rudimentare, tot pe bază de dijmă. Iar plaga mai veche, care era arendășia, a luat o și mai mare extindere în ultima partea a secolului al XIX-lea și începutul celui următor, creându-se adevărate trusturi arendășești. Sistemul a fost favorizat prin legile în domeniu ce preconizau învoielile sau tocmelile agricole, pe care țăranii le-au perceput și simțit la fel ca pe „ponturile boierești”, condițiile și obligațiile fiind unilaterale, numai pentru țărani forțați să le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
XIX-lea. Analiza istorică marxistă a capitalismului scotea în evidență cîteva trăsături dominante. Prima era dezvoltarea extrem de rapidă (în țările din nucleu) și expansiunea colonială fulminantă. Apoi, marxiștii și-au concentrat atenția asupra caracteristicilor monopolului capitalist, cum ar fi cartelurile, trusturile și importanța crescîndă a băncilor mari. Unii gînditori s-au ocupat de revenirea tarifelor. Alții au analizat o schimbare produsă în chiar natura clasei burgheze, care colabora din ce în ce mai mult cu guvernele, ale căror funcții se extindeau fără încetare. Metodologia marxistă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dezvoltării capitaliste. În mod tradițional, se consideră că statele reflectă interesele divergente ale clasei burgheze. Gînditorii marxiști din această școală a monopolului consideră că s-a produs o schimbare istorică în cadrul capitalismului, atunci cînd piețele concurențiale au căzut pradă marilor trusturi. Capitalismul monopolistului în-seamnă o tot mai mare concentrare a producției și cartelizarea piețelor în țările capitaliste avansate. Rudolf Hilferding a arătat, în plus, că cele două capitaluri financiar și industrial, fuzionaseră în capitalul-finanță. Astfel, economiile industri-ale nu erau dominate de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
comportamentul statului poate fi de fapt redus la interesul unei clase foarte restrînse. Hiprlferding a analizat în detaliu cum erau împinse statele la o politică mercantilistă, pentru a proteja propria piață de monopolurile străine, dar și pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone în vederea susținerii procesului monopolizării. Acest lucru s-a produs în detrimentul producătorilor naționali mai mici. Lenin considera că simultaneitatea dezvoltării monopolurilor și a creșterii intervenției statului este trăsătura de bază a capitalismului monopolist de stat și că imperialismul este o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Marx cu privire la tendința scăderii ratei profitului, ca primă cauză a imperialismului (O'Connor 1970). Cu toate acestea, el era ferm convins că tendința către monopoluri interne nu poate fi replicată la nivel internațional. Altfel spus, el nu accepta viziunea unui trust mondial, care să conducă lumea în mod brutal, dar care să evite războiul în interiorul capitalismului. Războiul se datorează, după Lenin, surplusului de capital și legii dezvoltării inegale. Datorită dezvoltării inegale a diferitelor ramuri industriale și a țărilor, monopolurile nu pot
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
raționale a muncii”. Determinarea evoluției capitalismului sub acțiunea viziunilor religioase este acceptată chiar și de cei ce critică civilizațiile „moderne” pornind de la teza Îndepărtării sale de la principiile creștine originare, a efectelor „negative” ale științei și filosofiei „profane”.<footnote Francis Fukuyama, Trust. The Social Virtutes and the Creation of Prosperity, New York, The Free Press, 1995, p. 360. footnote> Epoca actuală cunoaște o puternică și multiplică implicare a aspectelor general-culturale În viața socială corelată direct „economiei”. Se vorbește de „dematerializarea” sau „subiectivizarea” produselor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Dorința de informare și sfaturi utile m-au făcut să parcurg multe numere ale unor publicații precum Superbebe, Mami, Familia mea, Ioana copilul meu devenită Ioana - visul copiilor etc. Prima observație care se impune este că aceste reviste, editate de trusturi diferite, au o unitate de stil, ilustrație și conținut care face practic inutilă parcurgerea mai multor titluri ba chiar, după un anumit timp, aceeași publicație se repetă. Jumătate din spațiu e afectat reclamei produselor de profil, ceea ce, paradoxal, e partea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
astfel prețiosul dv. concurs revistei „Freamătul”, vă mulțumesc călduros.” P. Șeicaru Semna cel care ca elev purta numele de Popescu H. Pamfil, tatăl său casier în gara Tecuci, omul care avea să ajungă cel mai mare conducător de ziar și trust de presă, omul care a ajuns acuzat pe banca instanțelor judecătorești fără de vină pentru că așa avea să devină moda... „Freamătul” de la Tecuci, dar mai ales de la Bârlad a constituit o etapă importantă a presei române, G.Tutoveanu dându-i strălucirea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
FOST..." un moment cultural, social, jurnalistic local... într-o explozie cultural informațională la începutul acestui secol. (MERIDIANUL, An IX, nr. 7 (685), joi, 15 februarie 2007, Editorial) Amintiri despre "grupul de cheflii" care a preluat puterea. Dumitru Marin, patron de trust de presă, cel care a inaugurat cu TV.V. (TV Vaslui) primul canal de televiziune al județului, pune între ghilimele Revoluția de la Vaslui încă de la început. "Deci <<Revoluția>> la Vaslui a însemnat, pe scurt, ieșirea oamenilor în stradă mai ales după
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai dezbătute emisiuni, și probabil asta l-a determinat pe Corneliu Porumboiu să facă acest film, presupune Marin. Dumitru V. Marin era profesor la liceu și singurul etnolog vasluian. A transmis Revoluția pentru Radio Iași. Azi este patron al unui trust de presă care cuprinde două posturi de radio, un săptămânal și TV Vaslui. (Evenimentul Zilei, 21.12.2006, nr. 4670, pag. 19) Fragment: Interviu cu actorul Teodor Corban, care a interpretat personajul Virgil Jderescu Știați că este vorba de profesorul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Literatura Hunedoreană (de la începuturi până în prezent) vol.1 - "Cu prietenie și aleasă stimă pentru OMUL deosebit prof. dr. Dumitru V. MARIN." - 05.05.2009 34. Leonard Ciureanu - Otrava singurătății - "Dlui prof. dr. D.V. Marin, ilustru om de cultură, director al trustului de presă Cvintet Te-Ra Vaslui, om de înaltă ținută morală care mi-a îndrumat pașii ca profesor spre arta poetică, pe vremea când eram un tânăr licean. Vă mulțumesc, domnule profesor - doctor" - 07.05.2009 35. Valeriu Lupu - Reflecții peste
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]