3,788 matches
-
născută din solidaritate. Aceste fete ori femei ajung Doamne ale țărilor Române (ascultând ovații, zise în onoarea lor, la încoronarea bărbaților lor), adulmecă savoarea unei glorii efemere, aduc pe lume progenituri cu un viitor incert, rămân văduve (căci vremurile erau tulburi) și se retrag în câte o mănăstire sau pribegesc (cu întâmplări cutremurătoare câteodată), cu soții lor depuși din rang ori singure, mor și populează necropolele pregătite în bisericile înălțate de bărbații lor ori de alte neamuri 15. Lui Ștefan cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu erau necunoscute românilor. Dar această „nobilitate”, vagă oricum și defectuos circumscrisă, în stare - poate - să impresioneze în Fanar, nu era capabilă, cred, să stârnească mari emoții în rândurile aristocrației românești. Elena - femeia dârză, demnă, robace, excelentă diriguitoare prin vremuri tulburi a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească - era, totuși, fiica lui Radu Vodă Șerban, iar neamul din care cobora avea, între români, o distincție supremă, fiindcă era cel al Basarabilor. Sunt înclinat să leg de anii vienezi ai Ilincăi, de pildele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost prins în robie de tătari și soția lui, Teodosia, a cheltuit mulți bani ca să-l răscumpere. Peste un an doar, în 1613, într-o duminică de noiembrie, un sleahtic pe nume Jan Charski l-a ucis, în acele vremuri tulburi, și pe Vasile Lozonschi. Todosia rămînea văduvă (era tânără încă) și scăpa de atât de imprevizibilul, în vorbe și fapte, soț al ei. Nicoriță, (Nicoară Baltag) cel cu care se va căsători a doua oară Todosia nu peste multă vreme
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
protectorului său; pe Ruxandra Duca Vodă a ajutat-o când a avut niște procese cu vecinii - spun C.I. Andreescu și C.A. Stoide într-un studiu din 1937 la care voi mai apela - ori scutindu-i satele de dări) erau tulburi în Moldova. țara era bântuită de tâlhari, de oști regulate (ca „pedeapsă” pentru participarea, alături de turci, la asediul Vienei), de cete de briganzi de frontieră, mereu active și destul de compozite din punct de vedere etnic, de militarii demobilizați dintr-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Universitatea din București. În 1962 debutează la „Contemporanul” cu o cronică teatrală. Mai colaborează la „România literară”, „Astra”, „Tribuna” și este redactor la Radiodifuziune. În 1980 emigrează în Olanda și se stabilește la Utrecht. Prima carte, culegerea de nuvele Tulburi, apele Crasnei..., îi apare în 1974, urmată, până la plecarea din țară, de trei romane, Lumea toată, slobodă (1976), Pragul de sus (1980), Pietrele din lună (1984), și de o monografie, Anton Pavlovici Cehov (1981). Din condiția de exilat a autoarei
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
Europa! și Diaspora, rădăcinile mele, ambele editate în 1993. Romanul Tată, sîntem lunateci (1991) a fost elaborat, de asemenea, în exil. După 1989 S. traduce în limba română și prefațează mai mulți scriitori olandezi. A semnat și Monica Săvulescu. Cu Tulburi, apele Crasnei... S. lansează câteva tipologii desprinse din mediul copilăriei și adolescenței petrecute la Șimleu Silvaniei, ușor de regăsit și în scrierile ulterioare. Povestirea Una-alta impune un personaj memorabil, care traversează aproape întreaga ei proză - medicul Vasalie Veiza. Titlul
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
tibetană a morților. La începutul anilor ’40 asistă la mișcările politice ale momentului și le va fixa, peste câteva decenii, în Delirul (1975), romanul unei epoci tragice și, totodată, romanul generației sale. „Înainte să ajung s-o fac eu, istoria tulbure și amenințătoare dădea buzna peste noi” - scrie prozatorul în romanul autobiografic Viața ca o pradă (1977). Îi apare prima oară numele la poșta redacției a revistei „Albatros” (1941), publicație studențească condusă de Geo Dumitrescu. „Scrieți mai explicit, păstrăm De capul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Absolută, absolută libertate le-am dat! Dacă veneau și-mi spuneau:«Mă, noi vrem să fugim de acasă» - crezi că i-aș fi împiedicat eu, Scămosule!?. «De ce să fugiți, frățioare? le-aș fi spus. Încet nu puteți merge?»”. Schimbarea glasului („tulbure și însingurat”) anunță o modificare interioară profundă. Lumina pe care Moromete o descoperea în întâmplările și în faptele vieții se stinge, liniștea îl părăsește, iar fără liniște existența nu mai este o încântare, ci o povară: „Cum să trăiești, dacă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Satul nu mai este văzut doar ca o oază de seninătate și puritate morală, ca un leagăn al celor mai frumoase tradiții și comportamente umane. În cele mai izbutite nuvele personajele principale sunt oameni stăpâniți de patimi răvășitoare, de porniri tulburi, primare, telurice. Protagoniștii, naturi impulsive, firi aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
literară și teatrală, care discută, în termeni ironici, pretențiile anumitor gazetari de a-i compara pe poeții români (Gr. H. Grandea, de pildă) cu Schiller și Byron, sau se cenzurează terminologia necorespunzătoare utilizată de unii cronicari dramatici. Articolul O odă tulbure este consacrat lui D. Bolintineanu, criticat cu violență pentru versurile dedicate împăratului Napoleon al III-lea. R. Z.
SARIVARI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289500_a_290829]
-
alta, de la ritmurile largi, somnolente, la rupturile violente, de la cruzime la delicatețe sau umor negru, de la detașarea lucidă la cel mai intens lirism, de la plonjarea hipnotică în vis la ieșirea tumultuoasă din apele amniotice ale sinelui: „memoria întoarsă din apele tulburi/ Ca un crin de mare purulent”, „Părul tău e lampa acestei spelunci”, „Ca o colonie de corali zac creierii prin încăpere”, „Câteva sute de femei putrede excitante și clare/ în argonautul lor exhibiționism nocturn”, „Să pot privi cum îți deschizi
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
nerelevantă în relație cu un sens extins. Interesant, rod al unor meditații pe marginea unei experiențe îndelungate, se anunța eseul Valoarea scrisului, din care au apărut în „Ramuri” doar primele două părți, cea de-a treia fiind pierdută în împrejurările tulburi din august 1944. SCRIERI: Naționalismul, Craiova, 1912; Momente din lupta noastră, Turnu Severin, 1914; Atitudini politice și literare, Craiova, [1932]; Contribuțiuni la istoricul tipografiei oltene Samitca (1835-1922), Craiova, 1945. Traduceri: Antonio Fogazzaro, Idile spulberate, București, 1908, Eden Anto, București, 1909
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
loviturile - mai brutale sau mai blânde, dar întotdeauna asumate - venite fie din partea destinului, fie din cauza nepăsării celor din jur sau a istoriei. Din categoria celor din urmă face parte protagonistul romanului Urma scapa turma (1997), un adolescent prins în vârtejul tulbure al schimbărilor de după cel de-al doilea război mondial, în anii instaurării comunismului, perioadă în care oportunismul, furtul și delațiunea sunt armele folosite de cei mai mulți ca să răzbată. Boxer de perspectivă și ospătar la cel mai luxos restaurant dintr-un orășel
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
12; Sergiu Adam, Un semn de adio, o șoaptă, o lacrimă. Cântec de leagăn, ATN, 2000, 12; Dicț. esențial, 850-852; Dimisianu, Lumea, 275-279; Micu, Ist. lit., 716-717; Octavian Soviany, Testamentul lui Ulici, LCF, 2001, 7; Paul Cernat, Bridge peste ape tulburi, OC, 2001, 74; Grigor, Moromete, 74-78; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 535-537; Popa, Ist. lit., II, 1119; Portret de grup cu Laurențiu Ulici, îngr. Gheorghe Pârja, Echim Vancea, Ioana Petreuș
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
și anecdote din umorul altor popoare, versuri de Vladimir Maiakovski, Victor Sivetidis, Arthur Morrison, în traducerea lui Tudor Arghezi, Valentin Deșliu, Miron Radu Paraschivescu, Tașcu Gheorghiu, Petre Solomon, Andrei Bantaș, Mircea Pavelescu, I. Ludo, Theodor Holban, Cicerone Theodorescu, a Rodicăi Tulbure. Începând din 1986, Laurențiu Ulici, Radu Călin Cristea și Radu G. Țeposu comentează textele primite cu poșta redacției, la rubrica „Doi critici vă așteaptă”. Printre criticii literari care colaborează la U. se mai numără Șerban Cioculescu, Alexandru Piru, Dumitru Micu
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
inspirate din contemporaneitate. Nichifor Goreac se întoarce în orașul său, unde totul e „nou” și mereu poate interveni „ceva”. El vrea să scrie o carte despre instaurarea comunismului la douăzeci de ani după acest moment de răscruce, urmărind o perioadă tulbure: anii ’50-’70. Roman al absenței și al întoarcerii fiului risipitor (de altfel, motivul predilect al lui U.), stând sub un polemic motto deconstructivist la adresa normelor - „Se spune că în paradis curg râuri de miere” -, povestea lui Goreac este cea
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Jianu ( Din țara cu cer albastru), Eugen Relgis (Șase zile în Bulgaria, Germania zilelor noastre), I. Marius-Mircu (în Maroc, Franța, Mexic, America de Nord), Lorin Firu (în Yemen), Anton Holban (O călătorie în Palestina, Spre Luxor, Odessa, Danzig, Istanbul - imagine splendidă și tulbure), George I. Duca (Japonia), Traian Șelmaru (Salzburg, Viena), Pericle Martinescu (Atena, Introducere în Cyclade), M. Blecher (Berck, orașul damnaților), V. V. Stanciu (Paris. În lumea vagabonzilor), Ion Anestin (Expo de Paris ’37, Zile și nopți pariziene) ș.a. Se acordă de asemenea
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
și tropii”, care „te împiedică de miezul/ Cugetării să te-apropii”. Deși rebel, el nu este un nihilist. Pune în stare de tensiune o continuă și pătimașă căutare a lirismului, căruia încearcă, utopic, să-i circumscrie teritoriul. Uneori ajunge la tulburi și tulburătoare presimțiri ale inefabilului și realizează o tăietură disociativă între poet și om: adevărata poezie ar fi aceea trăită; cea scrisă devine doar expresia amânată și esențializată a trăirii, care își cere dreptul la zăbavă pentru a se decanta
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Educația sentimentală de Gustave Flaubert sau Lolita de Vladimir Nabokov. Aici tramele epice sunt pretexte pentru meditația asupra condiției postrevoluționare a intelectualului român, pierdut într-o lume care, așteptată ca un paradis terestru („cultural”), se instalează ca o lume întoarsă, tulbure și haotică. SCRIERI: Proza poetică românească în secolul al XIX-lea, București, 1971; Introducere în opera lui Al. Macedonski, București, 1972; Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian, București, 1976; Poemul românesc în proză, București, 1981; ed. 2, București, 2002
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
o clasare a rețelei hidrografice minore, după anumite însușiri caracteristice, în principal cu ajutorul "Atlasului cadastrului apelor Romîniei", au rezultat o serie de grupări interesante 13. Astfel: - după culoare: Limpedea, Apa Chioarului (cu același sens) și Bistrița, cărora li se opune Tulburea; avem apoi Apa Neagră, Cerna, Cernavodă, Carasu, Nera, Valea Neagră - în opoziție cu Valea Albă, Alba, Bela Reca; Crasna, Galbena, Roșia; Balta Albă, Siutghiol, Balta Neagră, Toaia Neagră, Balta Verde, Valea Verde; - după calitatea organoleptică a apei: Amara, Amaradia, Sărata
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
energic", "a se juca", corespondentul primar este rebh. "Viu", "vioi" se regăsește din sanscritul jĭvas. Pentru "a se umfla" avem teu. Pentru "a cufunda" avem indoeuropeanul guebh. Culoarea "închisă", "negru", "întunecat" are corespondent indoeuropean în mel și kers (riksei). Pentru "tulbure" avem dher. Salm înseamnă "sărat", iar snad "dulce". Corespondentul pentru "cald" este guherm (gherm). Acești radicali originari se găsesc în numele apelor Spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, așa cum vom vedea mai departe. Este de observat că unii dintre aceștia au sonorități onomatopeice, caracteristice limbilor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
V p. Cr., la curtea lui Attila, întocmit de Priscus Panites, pentru împăratul Theodosios al II-lea, ce indică un afluent al Tisei între Timiș și Mureș, cu numele de Drekon, Drencova de astăzi, din radicalul indoeuropean dher care înseamnă tulbure. În același raport (Excerpta de legationibus) apare și numele dat de către huni Begăi, și anume Tigas, destul de deformat și acesta - după A. Vraciu, hidronim traco-dacic. Și pentru a completa lista microhidronimiei traco-dacice a Banatului, să menționăm în această categorie, după
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Ulpiei Traiane, pentru mori și irigații, funcționând din vremea lui Hadrian, conform unei inscripții găsite în zonă59. Sunt numeroase hidronimele de ape mici de origine latină, cu mare răspândire pe tot teritoriul spațiului carpato-dunăreano-pontic. Să cităm cîteva: Limpedea (lat. limpidus), Tulburea (lat. turbulus), Apa Neagră (lat. nigra), valea Albă, Alba (lat. album), Balta Verde (lat. viridis), Amaradia, Amara (lat. amarus), Lacu Sărat, Sărata (lat. sal), Apa Caldă (lat. calida), Recea (lat. recens), Repedea (lat. rapida). Runcul este un nume de pârâu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în cazuri suspecte. La fel pățeau și sophiștii care aveau de împăcat Adevărul (Alétheia) cu moralitatea și dreptatea în pofida evidențelor prea adesea opuse. Aceasta se datora, fără îndoială, faptului că în epoca elenistă stoicismul devenise filosofia dominantă. Vremurile erau prea tulburi și violente pentru a mai permite exhibițiile libertine practicate de cirenaici. Anomia care s-a abătut asupra societății după dezmembrarea Imperiului Macedonean reclama acut revenirea la ordine și legalitate; în aceste condiții, revolta juvenilă a acelor hippies avant-la-lettre care erau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]