5,770 matches
-
român - ce trebuie să se fi întîmplînd ca practică administrativă prin județe? Se estrădează de cătră un prefect cetățeni români pe mâna justiției criminale din străinătate, putrezesc acolo cu lunile prin închisori; un deputat interpelează guvernul și e maltratat pe uliță de prefectul roșu. Un alt prefect al guvernului roșu intră în casa unei femei onorabile și o bate pentru că ea nu voiește a-i închiria niște case; în Rîmnicul-Vîlcii amicii și agenții prefectului sânt căpitani de bandiți; în Romanați banii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-nceput a deveni cam suspecte pentru noi, am început a le privi ca o mască care ascunde înclinațiuni ilicite sau imorale. Și-ntr-adevăr, puțin după asta, de unde, pîn-acum un an, oamenii roșiilor erau niște ambițioși incapabili, trădători de patrie, [oameni de uliță], d-alde Pătărlăgeni și Mărgăritești, deodată - o, minune! - deveniră dulcii Pătărlăgeni, mari patrioți, iar conservatorii deveniră: reacție, demagogie reacționară, opoziție înveninată, oarbă și pătimașă, ba nu ne-am fi mirat să ni se citeze chiar popa Tache, om de electorală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conaționalilor lor, din care trăiesc? Precum știm, nu. Iată dar adevărata cauză a balanței defavorabile: înmulțirea cu asupra de măsură atât a clasei consumatoare cât și a necesităților ei. Când un guvern are însă drept sistem de-a ridica de pe ulițe mii de nulități și a le inspira trebuințe pe cari nu le avuseseră nicicând; {EminescuOpXI 278} când se despopulează cafenelele pentru a se popula bugetul; când ignoranța, pervesitatea și lenea sânt titluri de recomandație pentru a face carieră pe miile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici Franța înainte de toate. [ 13 august 1880] POLITICA DE STAT ȘI POLITICA DE PARTID Extrase din Les nouveaux jacobins, studiu de d. E. Vacherot, membru al Institutului Franței. Cum s-aseamănă demagogia pretutindenea! Pe când statele liberale în cari nu domnește platitudinea uliței se diversifică după geniul lor național, după instinctele înnăscute, ajungând pe rând unul la glorie militară, altul la înflorire în științe și arte, un al treilea la dominațiunea mărilor prin comerț și industrie, demagogia, stearpă ca idee, improductivă, {EminescuOpXI 298
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cugetării". Nimeni nu ne iubește, nimeni nu se iubește decât pe sine însuși sau cel mult pe copilul său. Onoarea femeiască e un cuvânt deșert. Onoarea bărbaților e o formulă. Cei vechi, cari erau oameni foarte onești, erau pălmuiți pe uliță și nu se simțeau dezonorați prin aceasta. Cato și Socrat au fost, cum am zice, fățuiți în chipul acesta și nici Cato, nici Socrat nu erau niște lași. Filozoful Crates a primit de la muzicantul Nicodrom o palmă atât de grozavă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ales în opoziție fiind. De ce mai ales în opoziție? Pentru că, oricare ar fi guvernul, răul pe care opoziția i-l face acestuia în politica sa esterioară se reflectă asupra țării întregi. Noi îi amintim foii franceze politica esterioară, înscenată pe uliță de roșii... îi aducem aminte nefasta scenă de la Slătineanu, care ne-a stricat cu cea mai mare putere militară din Europa în momentul în care susceptibilitatea ei era iritată în gradul cel mai mare. Îi aducem aminte zgomotoasele manifestări și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de stat nu e potrivit în țara noastră vorbareță nici chiar localul Ministeriului de Externe, necum Parlamentul. E de notorietate publică, de ex., că tot ce se pertratează în ședințele secrete ale Adunărilor a doua zi se știe pe toate ulițele. [ 3 octombrie 1880] {EminescuOpXI 356} ["UNEORI NI S-A ÎNTÎMPLAT... "] Uneori ni s-a întîmplat a auzi de la oameni onorabili asigurarea că nu toți roșii sânt demagogi, ba chiar "Romînul" a respins numirea de roșu ca o calomnie. Ni se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vremea aceea de ingenioasa descoperire a d-lui Jules Allix, până ce participarea lui la Comună le va fi dovedit că fiece nebun poate deveni periculos dacă i se dă importanță în societate. La noi descoperitorii melcilor simpatici înfloresc pe toate ulițele și se fac oameni mari, ba capătă medalie {EminescuOpXI 357} Bene-Merenti, fără ca lumea să-i facă haz măcar, pentru că prea avem mulți și ne-am obicinuit cu ei. În orice caz însă rămâne să stabilim în mod constant că șefii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ori atâtea procente? Pentru că măsura ar fi fost generală, pentru că s-ar fi impus roșiilor ca și celorlalți cetățeni în mod egal, pe când un recensiment cu procederile lui atomistice, cu intrigile și economiile lui locale, cu esploatarea tuturor animozităților de uliță și de mahalale face cu putință păsuirea patrioților, asuprirea celor ce nu votează cu guvernul și e o puternică armă electorală. Totodată această procedere mai poate servi drept probă că roșii nu creează impozite nouă. O spunem drept că lipsa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Sale contra capitalei a doua a țării. Era vorba de-a dovedi că nu persoana M. Sale a fost vrodată o cauză de nemulțumire pentru Moldova, ci partidul roșu, care nu există în acea țară. Moldova se resimte de dominațiunea uliței Bucureștilor ca de o dominațiune străină într-o țară întreagă cum e Moldova nu există decât 2 - 3 oameni cari se mărturisesc partizani ai asociației Rosetti-Brătianu și, cu toate acestea, țara aceasta întreagă să fie la dispoziția democrației ploieștene? Aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vreun necăpătuit, vreun stâlp de cafenele, ori în Dobrogea, ori în Moldova, e espeduit ca să civilizeze. E cu toate acestea incontestabil că în acea parte a României caracterele sânt mult mai sincere, mințile mai oneste decât în tagma demagogiei de uliți pe care o produc Ploieștii. În mijlocul unui popor c-un proverbial bun-simț s-a numit anul acesta de ex. un judecător care pertractează câte 300 de procese pe zi. La Iași e Golia pentru asemenea oameni, nu funcțiile publice. Asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a face o lucrare de justiție și în adevăr producătoare pentru finanțele publice. La comisiunile de apel, reclamațiuni au fost pretutindeni cu miile. Și cine au fost prin orașele din țară unde reședeau acele comisiuni au putut vedea pe ulițe, stoluri-stoluri, venind contribuabilii - și mai cu seamă contribuabili săteni - plîngîndu-se despre nedreptățile ce li s-au făcut. Recensimîntul mai era dominat de-a idee de-a dreptul hidoasă. Falcea de pământ lucrată de sătean pentru el însuși s-a găsit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu care, în ianuarie, fevruarie și martie 1871, a tratat cestiunea Strousberg, căutând a-l compromite pe principele Carol, dădea ocazie la temerile cele mai {EminescuOpXI 448} tele. Lucrul s-a sfârșit c-un fel de izbucnire, cu scandalul de uliță contra anivesării împăratului Wilhelm, pregătită de comunitatea germană din București. Acest scandal, în care-și aveau codițele și câțiva membri ai guvernului (d. de Radowitz ne-ar putea-o povesti aceasta), a avut în adevăr de rezultat că principele și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iubite de Eminescu cu biblioteca lui Borges este detectat exact. Biblioteca tatălui în care se cufundase micul Jorge Luis, va fi însăși persoana acestuia, destinul lui marcat de "profundele etajere ale trecutului". Nu altfel studentul de la Viena, care răscolea pe uliți vechiturile fantastice la câte un "anticvar", va fi fascinat pe viață de labirintul lecturilor. George Vulturescu abordează tematica centrală "cartea, labirint", exemplificând cu magul eminescian, cu Dionis, cu regele Tlà, intervenția oglinzii și a cifrului, obsesive la Borges. Modestul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mînă. Un tuciuriu mic, pe trotuar, turcește, cu trei sute de lei în mîna-ntinsă. Băieți și fete vîjîind pe negre patine hiperelegante. Pictori și sculptori de duminică, etalîndu-și produsele lîngă bordură. Famelii din Ciurchi, din Copou, din Frumoasa. Cîini. Ce mai, Ulița Mare! Totul subt bronzul pururi înțelegător al primarului de altădată, voltaireanul Pogor. Madame de Staël, pe la 1800: " Nimic nu este mai ciudat decît soldații germani. Se tem de oboseală și de vremea rea, ca și cum ar fi cu toții negustori sau literați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și perseverentă. Cine ar putea să i se opună de acum înainte, fără riscul oprobriului unei societăți românești care tinde (dramatic) să se emancipeze de servituțile istoriei recente! Să revin la anecdotic. Ies acum pe ușa atelierului, o iau pe Ulița Mare (și pe cea mică) și ascult iar, cu indispusă mirare, cum difuzoarele (unor de tristă amintire stații de amplificare) sparg lumina dumnezeiască a dimineții cu vocile slujbelor. Atît de tari, atît de discreționar-orgolioase, atît de nepotrivite. În locul oficierii strămoșești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gară, îți retează brusc preconceputa grandoare, instalîndu-te într-un fel de mică/mare deziluzie, ca în fața oricărei grandori a globului, dinainte confecționată. Dar asta ține o clipită. Pînă ce te dai jos din tren și începi să faci pași pe... uliță. E, într-adevăr, o uliță această Strada Nuova (fostă regala Vittorio Emanuelle II, dar cum italienii fiind din pîntecele mamei lor republicani...) stradă care, kilometri, străbate o distanță ce leagă întortocheat și incredibil de îngust gara, ferrovia, de Piața San
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grandoare, instalîndu-te într-un fel de mică/mare deziluzie, ca în fața oricărei grandori a globului, dinainte confecționată. Dar asta ține o clipită. Pînă ce te dai jos din tren și începi să faci pași pe... uliță. E, într-adevăr, o uliță această Strada Nuova (fostă regala Vittorio Emanuelle II, dar cum italienii fiind din pîntecele mamei lor republicani...) stradă care, kilometri, străbate o distanță ce leagă întortocheat și incredibil de îngust gara, ferrovia, de Piața San Marco. Pe ea se perindă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor republicani...) stradă care, kilometri, străbate o distanță ce leagă întortocheat și incredibil de îngust gara, ferrovia, de Piața San Marco. Pe ea se perindă, din zori pînă-n noapte, sublim-bezemeticul convoi du-te-vino al pedestrașilor lumii. Și încă, mărșăluind pe unica uliță, frecîndu-te de zidurile peste care mistria n-a mai trecut de multe vieți de om și escaladînd desele "podețe" tot nu dai de măreția promisă. Iată însă, în sfîrșit, momentul: Piața San Marco. Da, cînd ai pătruns în această agoră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în care veninul (drogul n.n.) își unește cele două potențe: cea ucigașă și cea curativă". Dăm, astfel (trucînd enciclopedic), în titlul la fel de celebru al lui Irving Stone: Agonie și extaz. 9 noiembrie Pictori care n-au ieșit, o viață, din ulița lor. Dacă la enigmaticul Chardin (1699-1779), despre pictura căruia Diderot spunea că nu pricepe nimic din "vrăjitoria asta", dacă la acesta situația nu ne miră, "interioarele" francezului, ca și ale maeștrilor flamanzi sugerîndu-ne oricum claustrarea, la Utrillo (1883-1955) aceeași situație
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
l-a așezat definitiv într-o prestigioasă istorie a picturii. În capitolul în care anevoie se poate face demarcație netă între profesionalismul indubitabil și amatorismul (la fel de indubitabil). Mai aproape, mult mai aproape, ieșeanul Victor Mihăilescu-Craiu, devoratul de peisaj, era omul uliței lui. De cîte ori nu m-a condus, distrat, dincolo de poartă, departe, pe trotuar, în papuci de odaie, ca și cum totul ar fi fost, de altfel, o mare odaie. Chiar dacă prin ea trecea trotuarul. Odată, l-am găsit terminîndu-și un peisaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu ar fi chiar crimă: Utrillo însuși a făcut-o, subtilizîndu-și magistral stratagema. Un ieșean din vechea boemă, minunatul pictor Craiu, mi-a arătat, într-o zi, o pictură cu Leningradul: el, care nu ieșise niciodată (ca și Utrillo) din ulița lui. În fond, ce fac eu însumi aici, într-un mai mult sau mai puțin pretențios Tours? "Comisarul" din Franța, care sonda anul trecut terenul, zăbovind o oră în atelierul meu de pe Armeană, se oprise (bănuiam) nu la pînzele mari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor cuiburi și-au fugit de zile rele...” (Vasile Alecsandri, Sfârșit de toamnă) Iarna lasă în urma ei vânt și ger, acoperă totul sub nămeții de zăpadă, viețuitoarele stau la adăpost, iar în zilele însorite copiii se bucură din plin pe ulițele satului cu jocurile lor, sub privirea oamenilor din jur care își văd liniștiți de gospodării. Poeziile propuse pentru învățare sunt: Joc de chiciuri de Tudor Arghezi; Stupul lor de Tudor Arghezi; Iarna pe uliță de George Coșbuc. „Țarina ca de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
copiii se bucură din plin pe ulițele satului cu jocurile lor, sub privirea oamenilor din jur care își văd liniștiți de gospodării. Poeziile propuse pentru învățare sunt: Joc de chiciuri de Tudor Arghezi; Stupul lor de Tudor Arghezi; Iarna pe uliță de George Coșbuc. „Țarina ca de hârtie E-nvelită cu dimie Peste casă, o broboadă A căzut chiciuri grămadă.” (Tudor Arghezi, Joc de chiciuri) „Stupul lor de pe vâlcea Stă păzit într-o broboadă... A căzut și peste ele Iarna grea ca
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
a valma se pornesc Cum prin gard se gâlcevesc Vrăbii gureșe, când norii Ploi vestesc.” „Uite-i, mă, căciula frate, Mare cât o zi de post... Ei, auzi! Vede-i-aș mari, Parcă trece-adunătură De tătari!” (George Coșbuc, Iarna pe uliță) În poezii, prezența dialogului, a versului scurt dă acțiunii un ritm vioi, veselie, însuflețire, dinamism și oferă posibilitatea memorării rapide a versurilor. Pentru a verifica cunoștințele elevilor despre asemănarea obiectelor (comparația) dau fișe de lucru ce cuprind cerințele următoare: Completați
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]