2,479 matches
-
University of Chicago Press, Chicago, 1938; Signs, Language and Behavior, Prentice-Hall, New York, 1946; Signification and Significance, M.I.T. Press, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 1964. Thomas MORUS (1478-1535), filozof umanist, erudit englez, scriitor și demnitar catolic. Principala sa contribuție la dezvoltarea umanismului european a fost Utopia, apărută în 1515, al cărei titlu (un nume propriu inventat de Morus) va face carieră și ca nume comun (utopii, "categorii de discursuri despre lumi (im)posibile"). Charles MULLER (1909-2015), romanist francez, exponent al structuralismului, inițiatorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concepției sale privind istoria mântuirii. Ceea ce a fost întrerupt de Adam este reluat și împlinit în Hristos, care este omul complet, spre deosebire de Adam, care nu a depășit stadiul copilăriei inocente. Tillich numește această desăvârșire a omului esențial, de natură adamică, umanism transcendent 53. Concepția unei istorii sfinte văzute ca o creștere a fost preluată de la Părinții greci. Ea și-a aflat forma deplină la Grigore de Nyssa. Planul lui Dumnezeu, istoria totală, constituie pentru fratele Sfântului Vasile o akolouthia, succesiune ordonată
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Baudelaire și Heine, B. Bauer și Burckhardt, Dostoievski și Nietzsche. În loc să fie guvernată de providență și rațiune, istoria sfârșitului de secol XIX pare să fie la cheremul șansei și sorții 122. În Nietzsche, care este considerat de Berdiaev atât încarnarea umanismului, cât și victima păcatelor sale, umanismul culminează în individual. Cu el, umanismul atinge sfârșitul istoriei sale tragice și furtunoase, după cum grăiește Zarathustra: Omul este o rușine și o dizgrație". Umanismul se dizolvă în ideea Supraomului, care este respingerea omului, a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Burckhardt, Dostoievski și Nietzsche. În loc să fie guvernată de providență și rațiune, istoria sfârșitului de secol XIX pare să fie la cheremul șansei și sorții 122. În Nietzsche, care este considerat de Berdiaev atât încarnarea umanismului, cât și victima păcatelor sale, umanismul culminează în individual. Cu el, umanismul atinge sfârșitul istoriei sale tragice și furtunoase, după cum grăiește Zarathustra: Omul este o rușine și o dizgrație". Umanismul se dizolvă în ideea Supraomului, care este respingerea omului, a valorii sale și a semnificației personalității
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
guvernată de providență și rațiune, istoria sfârșitului de secol XIX pare să fie la cheremul șansei și sorții 122. În Nietzsche, care este considerat de Berdiaev atât încarnarea umanismului, cât și victima păcatelor sale, umanismul culminează în individual. Cu el, umanismul atinge sfârșitul istoriei sale tragice și furtunoase, după cum grăiește Zarathustra: Omul este o rușine și o dizgrație". Umanismul se dizolvă în ideea Supraomului, care este respingerea omului, a valorii sale și a semnificației personalității umane. Autorul lui Dincolo de bine și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
122. În Nietzsche, care este considerat de Berdiaev atât încarnarea umanismului, cât și victima păcatelor sale, umanismul culminează în individual. Cu el, umanismul atinge sfârșitul istoriei sale tragice și furtunoase, după cum grăiește Zarathustra: Omul este o rușine și o dizgrație". Umanismul se dizolvă în ideea Supraomului, care este respingerea omului, a valorii sale și a semnificației personalității umane. Autorul lui Dincolo de bine și rău tăgăduiește ceea ce era sursa cea mai profundă a revelației creștine semnificația sufletului uman. La Nietzsche omul este
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
semnificației personalității umane. Autorul lui Dincolo de bine și rău tăgăduiește ceea ce era sursa cea mai profundă a revelației creștine semnificația sufletului uman. La Nietzsche omul este sacrificat ideii de Supraom 123. Nietzsche simbolizează renunțarea de sine a individului și a umanismului, în timp ce Marx demonstrează dezintegrarea colectivă a umanismului și a imaginii omului. Doctrinele lor reprezintă două căi de ieșire din criza umanismului, două căi de a transforma umanismul în antiumanism și, în cele din urmă, în două forme de autodistrugere a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și rău tăgăduiește ceea ce era sursa cea mai profundă a revelației creștine semnificația sufletului uman. La Nietzsche omul este sacrificat ideii de Supraom 123. Nietzsche simbolizează renunțarea de sine a individului și a umanismului, în timp ce Marx demonstrează dezintegrarea colectivă a umanismului și a imaginii omului. Doctrinele lor reprezintă două căi de ieșire din criza umanismului, două căi de a transforma umanismul în antiumanism și, în cele din urmă, în două forme de autodistrugere a omului. "Nietzsche și Marx, conchide Berdiaev, marchează
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
uman. La Nietzsche omul este sacrificat ideii de Supraom 123. Nietzsche simbolizează renunțarea de sine a individului și a umanismului, în timp ce Marx demonstrează dezintegrarea colectivă a umanismului și a imaginii omului. Doctrinele lor reprezintă două căi de ieșire din criza umanismului, două căi de a transforma umanismul în antiumanism și, în cele din urmă, în două forme de autodistrugere a omului. "Nietzsche și Marx, conchide Berdiaev, marchează sfârșitul umanismului și transformarea sa în antiumanism"124. Pentru Nietzsche nu există fapte în
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ideii de Supraom 123. Nietzsche simbolizează renunțarea de sine a individului și a umanismului, în timp ce Marx demonstrează dezintegrarea colectivă a umanismului și a imaginii omului. Doctrinele lor reprezintă două căi de ieșire din criza umanismului, două căi de a transforma umanismul în antiumanism și, în cele din urmă, în două forme de autodistrugere a omului. "Nietzsche și Marx, conchide Berdiaev, marchează sfârșitul umanismului și transformarea sa în antiumanism"124. Pentru Nietzsche nu există fapte în sine, ci este necesar să apelezi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a imaginii omului. Doctrinele lor reprezintă două căi de ieșire din criza umanismului, două căi de a transforma umanismul în antiumanism și, în cele din urmă, în două forme de autodistrugere a omului. "Nietzsche și Marx, conchide Berdiaev, marchează sfârșitul umanismului și transformarea sa în antiumanism"124. Pentru Nietzsche nu există fapte în sine, ci este necesar să apelezi întotdeauna la o interpretare pentru a ajunge la un fapt. Pe scurt, nu exist fapte, ci numai interpretări. Această abandonare a perspectivei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Cf. Fernand Braudel, On History, trad de Sarah Matthews, The University of Chicago Press, Chicago, 1980, p. 188. 139 Christopher Dawson, Progress and Religion: an Historical Enquiry, Sheed & Ward, Londra și New York, 1929, prefață. 140 H. I. Marrou, Patristică și umanism, traducere din limba franceză de Cristina și Costin Popescu, Editura Meridiane, București, 1996, pp. 528-530 passim. 141 Ibidem, p. 537. 142 Cf. Fernand Braudel, op. cit., p. 192. 143 Arnold J. Toynbee, A study of history, Oxford University Press, New York, 1957
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
având CDU și Fundația Konrad Adenauer. Aceștia din urmă, grație mijloacelor puternice care le stau la îndemână, au reușit să transforme PPE într-o adunare eteroclită din punct de vedere sociologic, unde conservatorismul cel mai dur se afișează cu "podoabele" umanismului creștin democrat. Astăzi câștigă tot mai mult teren acele partide ale căror origini nu se datorează creștin democrației istorice. Confruntat cu o concurență care se traduce concret prin pierderea statutului de prim grup al Parlamentului European, PSE se vede constrâns
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
am mulți znacomîi. Dedovcina la noi nu-i. Otpusc nu primesc pînă nu va fi alt prizîv“. footnote> . Cadrul legal, care să asigure climatul necesar dezvoltării armonioase a personalității umane, este absolut necesar. Dar nu e și suficient. NAȚIONALISM ȘI UMANISM <footnote Apărut în „Limbaje și comunicare“, VI 1 , Editura Universității Suceava, 2003. footnote> Naționalism și umanism sînt astăzi termeni pe care mai toată lumea îi cunoaște, dar numai arareori îi și asociază; asocierea lor este atît de puțin frecventă încît ar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prizîv“. footnote> . Cadrul legal, care să asigure climatul necesar dezvoltării armonioase a personalității umane, este absolut necesar. Dar nu e și suficient. NAȚIONALISM ȘI UMANISM <footnote Apărut în „Limbaje și comunicare“, VI 1 , Editura Universității Suceava, 2003. footnote> Naționalism și umanism sînt astăzi termeni pe care mai toată lumea îi cunoaște, dar numai arareori îi și asociază; asocierea lor este atît de puțin frecventă încît ar putea fi considerată un oximoron. De o parte s-ar afla umanismul, o concepție în centrul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
2003. footnote> Naționalism și umanism sînt astăzi termeni pe care mai toată lumea îi cunoaște, dar numai arareori îi și asociază; asocierea lor este atît de puțin frecventă încît ar putea fi considerată un oximoron. De o parte s-ar afla umanismul, o concepție în centrul căreia se află omul, cu nelimitatele lui posibilități de dezvoltare, în condițiile în care aceasta nu cunoaște îngrădiri de nici un fel. De cealaltă parte se află naționalismul, o doctrină care, prin însăși denumirea ei, delimitează, țărmurește
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cu drept cuvînt, este în adevăr național, în spiritul nostru“. În spiritul lui Eminescu putem proceda și noi, încercînd să stabilim ce înseamnă într-adevăr naționalism, cu aplicare directă la spiritualitatea românească, și dacă adevăratul naționalism este în contradicție cu umanismul. Prima mișcare națională românească este cunoscută sub numele Școala Ardeleană, o mișcare prin care principiile iluministe erau adaptate la condițiile concrete ale poporului român din Transilvania. Personalități de formație teologică, reprezentanții Școlii Ardelene exploatau doctrina iluministă pe care încercau să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
stipula: ,,nimănuia nu-i este permis a face din naționalitate, religie, starea socială sau familială a unui camarad prilej de batjocură sau de insultă“. Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate împlini destinul decît în societatea în care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia societatea, cît preia omenirea, în accepția cea mai largă a societății umane. Dar omenirea ,,nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cuceririle societății și de a interveni în evoluția societății. Căci felul în care se manifestă în viața colectivității sale poate servi și drept criteriu al adevărului pentru evoluția sa ca personalitate. Naționalismul nu-l poate situa deasupra adevărului. Naționalismul și umanismul nu se exclud. Dimpotrivă. Într-o Europă unită, într-o Europă a națiunilor, naționalismul nu poate fi exclus; căci nu poate fi exclusă dezvoltarea fiecărei națiuni în ceea ce are ea specific și definitoriu printre toate celelalte națiuni. Cum fiecare instrument
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu numai În orizontalitatea planetei umane, dar și În verticalitatea ei istorică. Dar... nu e aceasta Încercarea oricărui umanist, acel individ puțin uitat azi de generațiile „mai tinere”, dar extrem de cercetat și de protejat de aproape o Întreagă medievalitate? Acesta, umanismul, era utopia „ei”, nu mai puțin onorabilă decât unele utopii ale zilei. 2 „Când nu ști, pe ce drum să apuci În viață, alege-l pe cel mai greu”, spune o vorbă franțuzească, parcă. Aceasta a fost ideea care m-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și am Învățat de mult nu numai să nu mă feresc sau să mă tem de ei, dar și să-mi dezvolt anumite arme de „conviețuire, de comunicare”. Și În aceasta rezidă anti-burghezia mea profundă, ca și, poate, un anumit umanism. Specia umană trebuie contemplată, suportată și iubită În totalitatea ei, a „fețelor” ei și, așa cum mă despart de nu puțini magistrali scriitori - Caragiale, de exemplu, sau Flaubert! - când aceștia Își varsă sarcasmul asupra „proștilor”, la fel, nu-i Înțeleg pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
admir necondiționat nici pe Kafka, idolul artei moderne literare, se pare, pe care Îl consider, bineînțeles, un artist major al artei de avangardă, un spirit tragic, un ucenic de-o extremă originalitate al marelui Dostoievski, dar... nu o călăuză a umanismului! Deoarece, În timp ce conștiințele ample, tragice, ale literaturii universale, Începând cu Dante - care, primul, ne propune un excurs În infernul simbolic și uman! -, dar continuând cu alții, de aceeași mărime, Shakespeare, Goethe, Tolstoi, Dostoievski și alți câțiva, puțini la această altitudine
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
J.W. Goethe, Georges Duhamel, Illés Béla, Stefan Zweig, H. de Balzac, Albert Camus, Michel de Montaigne ș.a. La această lungă listă se adaugă un nesfârșit șir de nume de scriitori români din toate epocile literare, de la cei din epoca umanismului, până la cei din literatura actuală, unii aflați doar la debut. Fiecare găsește un loc în universul literar al viitorului critic și estetician literar. Este evidentă o concepție estetică, o atitudine critică obiectivă, ia poziție față de critica fără reper, face comparații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lege. Articolul 8 Asistentul medical participa, în cadrul activității sale, la pregătirea profesională a viitorilor asistenți medicali, în condițiile legii. Capitolul 3 Norme de etică și deontologie profesională Articolul 9 În exercitarea profesiunii, asistentul medical respectă ființă umană, principiile eticii și umanismului, dînd dovadă de responsabilitate profesională, acționînd întotdeauna în interesul bolnavului și al comunității. Asistentul medical protejează mediul ambiant, în care obiceiurile și religia persoanei îngrijite sînt acceptate. Articolul 10 Asistentul medical are obligația fundamentală de a îndeplini, conform competențelor sale
HOTĂRÎRE nr. 379 din 10 iulie 1992 privind aprobarea principiilor de baza ale Statutului asistentului medical în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108712_a_110041]
-
uitată imensa contribuție în domeniul compilației, a codificărilor și pedagogiei dreptului. Revenirea la prosperitate și stabilitate politică a favorizat și evoluția artelor, în timp ce ornamentarea palatelor și a vilelor aristocratice se inspiră din modele clasice și elenistice readuse în actualitate de umanismul ambiant și amestecă teme și forme antice cu teme ale unui Orient cu care Bizanțul reintrase în contact pe vremea recuceririi macedonene, arhitectura religioasă își află echilibrul și desăvîrșirea în biserica în cruce greacă, formată din două nave egale și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]