3,608 matches
-
iubirea le lumina și le încălzea nopțile geroase. Ioana părea că își băgase oarecum mințile în cap și își dădea silința să devină o nevastă cuminte și vrednică de bărbatul care o binecuvântase cu dragostea și respectul lui. În căsuța umilă prin care bătea vântul și sărăcia, viața prindea rădăcini și după un an de la unirea lor se auzi plânset de copil. Sătenii mulțumiți de întorsătura pe care o luase viața proscrisei, lăsaseră garda jos și își văzură de ale lor
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
băiat instruit. Familia lui era destul de înstărită și locuiau în Karachi, un oraș imens, dar foarte periculos din cauza ocupației talibanilor și al Al Qaeda. El a făcut chiar și facultatea la Universitatea din Islamabad. Vezi omul în situația de față, umil, fără orizonturi, târând după sine tinicheaua acuzatoare și asurzitoare a renumelui neamului său, pentru care suportă discriminări de tot felul, dispreț și rușine, dar nu știi ce ascunde cu adevărat în sufletul lui. Fiecare are povestea lui! Ne-am obișnuit
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
e nici vara, dinamizând cu lauri, Cu frunzele te pierd, și-ți spun, că -mi ești de.. aur... Povești, știutele povești, vernile -ți bat la suflet, Inițiindu-ți calea, ești portativ ori sunet, Iar vii, și nu o dată, la rugi , umil, de mi te rogi, Povești ți-aș depăna, de-aș ști, c- ai să te -ntorci. Și serile, ca anii, povești pentru copii cuvântă, Din trupul, ce veghează, din taina, ce se cântă, Din ochiul, care tace, în culmea povestirii
APRINDEŢI FRUNZA REGĂSIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375729_a_377058]
-
bucurie-aparte, Ce n-are teamă-aici de nicio moarte Și nimenea nu îi va pune cruce Nici dincolo, atunci când mă voi duce! Eu scriu mereu, așa cum mi se spune Și poezia mea e-o Rugăciune Dintr-un suflet, simplu și umil, Din vremea când eram și sunt copil... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Eu scriu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2039, Anul VI, 31 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EU SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379186_a_380515]
-
vine în minte, cu ușurință, acest lucru, aventurându-ne în ultimă apariție editorială a Valentinei Becart, Amurg solitar. Consecventă propriei sale concepții despre viață, cu presentimentul implacabilității scurgerii timpului,”eu am fulgerul meu, povestea,/ destrămarea mea”... autoarea transformă introspecțiile - inerente umilei noastre ființe - în neașteptate capete de acuzare. Revolta ei, sinuoasă de altfel, se ridică ca o necesitate a debarasării de tot ceea ce o frământă. Căutările, neliniștea (ca presentiment al furtunii care va să vie,) regretele, ca și necesitatea eliberării de
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
voturi / articol->cititori / articol I. REXLIBRIS MEDIA GROUP PREZINTĂ: IQ VERSUS EQ, de Rexlibris Media Group, publicat în Ediția nr. 2356 din 13 iunie 2017. Este foarte interesant că, deși au diplome echivalente ca valoare, unii se târăsc în slujbe umile, în timp ce alții fac salturi impresionante, în drumul lor către succes. Cum se explică faptul că unii, care dovedeau în copilărie o inteligență vie și promiteau foarte mult, au eșuat până la urmă în mediocritate, iar alții, care nu se distingeau prin
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
emoțional. „Marea revoluție a anilor 2000 constă în revanșa sentimentelor asupra inteligenței", ne asigură Daniel Goleman, în cartea sa celebra deja în ... Citește mai mult Este foarte interesant că, deși au diplome echivalente ca valoare, unii se târăsc în slujbe umile, în timp ce alții fac salturi impresionante, în drumul lor către succes. Cum se explică faptul că unii, care dovedeau în copilărie o inteligență vie și promiteau foarte mult, au eșuat până la urmă în mediocritate, iar alții, care nu se distingeau prin
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
Și arșiță din el s-o stingă-n ploi Și-n brumă de pe struguri... Am strâns în mine atâta dor, Că ar putea curge din streșini ani, Cu nesfârșitul lor... Și râurile salcii mari ar naște, Îngenuncheate la pământ, Cerând umil lui Dumnezeu Un somn adânc... Am strâns în mine atâta dor, Că ar putea umple cuprinsul De la Apus la Răsărit, Cu tot albastrul infinit... Simțind cum moare-n fiecare amurg, Lacrimile ce-n tăcere a plâns, Ca pe un elixir
DOR STRÂNS de NINA DRAGU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379277_a_380606]
-
Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi mi-am turnat o ceașcă de răbdare Și am ieșit cu dânsa în grădină, M-am așezat cu inima la soare, Să-mi scald umilul suflet în lumină. Și inima mi-a lăcrimat pe față Cu roua sufletului meu tăcut, Eu am sorbit răbdare pentru-o viață Și-am plâns cu lacrimi care au durut... Din cer eu am primit îmbrățișare, Și cana cu răbdare
O CANĂ DE RĂBDARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374174_a_375503]
-
în: Ediția nr. 2187 din 26 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tu mi-ai deschis portița către poezie, Însă ar fi o blasfemie, să mă numesc poet, Și-aș vrea, ca mintea mea, fărâma ta să fie, Iar versul meu umil, să curgă in torent. Pe urma ta m-aș pierde-n codru Și m-aș ascunde-n aluniș, Și cu nesaț, privind la chipu-ți mândru , Cu pași ușori, de tine să m-apropii, pe furiș. De m-ai lăsa
LUI EMINESCU de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362143_a_363472]
-
mulțimi. Zugravul-teolog a înfățișat în acest fel asinul pentru a arăta că intrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, triumfală, se face nu ca a oamenilor veacului, vrednici de o asemenea intrare, călări pe cai; Mântuitorul folosește asinul, cel mai umil animal, și acesta, pășind în toată voia lui, biruit de frăgezimea ramurilor de copaci și nu este nici măcar condus de cineva pentru a da faptului un aspect de intrare triumfală, solemnă; nu era nevoie de aceasta pentru că cei care au
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
pașii pe țărmul tău vibrează ori când rechinii saltă și-ascut macabre săbii? M-am aruncat în unda-ți, mai caldă ori mai rece, să mă-ntâlnesc cu Zeul care îți este tată, tridentul lui să-mi fie o pavăză umilă, cu-ncredere să umblu pe apa agitată. În algele-ți nebune să mă-nfășori, tu, mare, ca să-mi măsor puterea, lopeți să-mi pui în mână și valul mă mângâie cu tandra lui vigoare iar tu să-mi fii oglindă
FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362249_a_363578]
-
zăbovind spre Dealul Măslinilor, Toiagul de ceară închină pecetea spinilor. -Privește!..îmi zice Lumina,..am plătit cu Iubirea! Sângerând ,cetatea de vămi a păcatelor tale Pe Drumul Golgotei,cu rănile palmelor goale... Privește...încă lucrez în trupu-ți cu mâna zidirea! Umile lacrimi nu pot opri sărutul lui Iuda; Mă întreb:-De jertfa supremă,mi-e vrednică ruga? Atunci Sfântul Graal îmi șoptește:"Ia aminte!"..de vrei.. Ferește-te de lupii flămânzi și de șarpele Evei!... Referință Bibliografică: Cuvânt / Geanina Nicoleta : Confluențe
CUVÂNT de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378689_a_380018]
-
Și priveam cum motăneii Se munceau de zor să-i prindă. La Ozana curgătoare Am plecat să facem baie, Când mamuca-i necăjita Îl lasă gol, fără straie. Amândoi priveam cu milă La Smaranda popii, care A fost pus-asa umila, Pe un Cal Bălan călare. L-am văzut pe Nica lângă Teiul cel bătrân din crâng, Furând pupăza nătânga S-o negocieze-n târg. Moș Chiorpec anume-l prinse Într-o bună dimineață, Ca să-l ungă, fără milă, Cu dohot
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
dăruit Unirea în zi de Ianuare, Când ne deschise calea spre România Mare. De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm; E unul din strămoșii pe care ii iubim. Aici are mormântul ilustrul Voievod Care -a schimbat viața umilului norod. Noi vrem să-l știm în cripta,cum încă ne mai spune Dreptatea cum se face în țările române. Veniți la Ruginoasa, pomelnice-mpliniti Și pe străbunii noștri de-apururi să-i slăviți! Învăța tu, române, istoria întâi, Căci nouă
AICI, LA RUGINOASA...(OMAGIU DOMNITORULUI CUZA) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378753_a_380082]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LACRIMĂ ALBASTRĂ Autor: Geanina Nicoleta Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Lacrimă albastră Mă uită noaptea rătăcită în cuvânt, Când lacrima-i cerneală cianozată, Ce stă în vers umilă și curată Și adormită pe-o petală albastră -n gând. Se-ntrec secundele în nu știu ce regat, În Cartea Timpului se lasă-nscrise, Mi-s prizonieră-ntre coperți promise Pe-albastrul zărilor ce-n palme s-au culcat! Și-mi urcă ruga
LACRIMĂ ALBASTRĂ de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378759_a_380088]
-
SEMNUL MEU DE APĂ VIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se schimbă nopțile în zile, Cu fiecare vis pierdut. Mă'njugă, temător și mut, Zorii'n genunchi și rugi umile Cerșind din tainice tenebre Nu raza, licărul ei orb, Sunetul aripii de corb, Bocete, simfonii funebre, Orice himere rătăcind, Peste nesomnu-mi năvălind Ca semn al meu de apă vie. *** Referință Bibliografică: Semnul meu de apă vie / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
SEMNUL MEU DE APĂ VIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378794_a_380123]
-
sufletul nostru orbit și strîmb și pentru rădăcinile noastre scoase din pămînt prea curînd și de vinturi nu prea puternice. Rămîn în cerdac. Aștept... Ce..? Pe cine...? Sunt singura....., prea singură.... Oare mai vine cineva la o casă simplă și umila,pierdută în arșiță verii pe o ulița prăfuita? Va mai înțelege cineva câtă putere ne dau aceste ziduri văruite.....? A mai auzit cineva, acum mulți ani, poate zece, sau poate cincisprezece , o chemare nerostita...? Dacă da, atunci sigur vom renaște
CERUL CU STELE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377726_a_379055]
-
Acasa > Poezie > Familie > DESPRE MAMA, (AUTOR, ELEVUL IULIAN ȘTEFAN PAVEL) Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului DESPRE MAMA Mamă, suflet blând, umil, ai rămas tot neschimbată... Dar eu știu cât am greșit, m-ai iertat încă o dată. Tu mi-ai dat viață pe lume, m-ai învățat ca să cânt, Sfatul bun ți-am ascultat, și te port în al meu gând. Iar
DESPRE MAMA, (AUTOR, ELEVUL IULIAN ŞTEFAN PAVEL) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377740_a_379069]
-
Și-au pus hlamide albe Brodate-n roz de soare. Sărută cerul floarea Când vântul o răsfiră Și se cunună zarea, Iar fluturii conspiră. E-atâta frumusețe La nunta de petale, Dar simt cumva tristețe Când văd cum ramuri goale, Umile-ngenunchează Tot sărutând pământul Și tremură a groază Când rău, nechează vântul. Ne-asemănăm cu ei În mândra tinerețe, Pe trupuri ca de zei, Veșminte îndrăznețe. În florile dorinței ... Citește mai mult Au înflorit cireșii,O,Doamne, ce splendoare! Și-
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > ÎNDEMN Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Umila vatra strămoșeasca, Ne chiamă azi, să dăm onorul, C-un aer proaspăt să renască Strămoșii ce ne-au dat poporul! Să scoatem viața la lumină Din anii-n care-am fost supuși, Nu vorbeam, tăcerea era divină, Că altfel am
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > REQUIEM Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului - un umil omagiu tinerilor sacrificați de avariție - Soarele își soarbe razele-napoi pentru ale sufletelor închinare ochii noștri simpli văd în jur noroi acolo unde loc iubirea nu mai are Zâmbetul se strânge în lăsate buze formă de tristețe se îndeasă-n
REQUIEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377783_a_379112]
-
a lui Manu (editată la Calcutta, însoțită de traducerea engleză, de Sir W. Jones) formează temelia legislației indiene. Ea este însă foarte neclară și incompletă. În cartea de legi a lui Manu pedepsele cresc pe măsura ce casta este mai umilă. Dacă un bărbat dintr-o castă superioară acuză pe unul dintr-o castă inferioară fără dovadă, primul nu este pedepsit; în cazul invers, pedeapsa este foarte aspră. Și în cazul adulterului există o mare diferență. Dacă a fost comis de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
000 de indivizi. Fiecare indian nu face decît un anumit lucru, astfel încît este nevoie de nenumărați servitori; un locotenent are la dispoziția sa treizeci, un maior șaizeci. Fiecare castă are deci obligațiile ei proprii; cu cît casta este mai umilă, cu atît sînt mai puține prescripțiile de urmat, iar dacă poziția fiecărui individ este dată prin naștere, în afara acestei determinări fixe nu există decît arbitrar și violență. 6) Dacă un indian, fie el brahman sau membru al unei alte caste
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acestea coincid în afirmația că nu există nimic mai lipsit de sentimente morale decît națiunea indiană. Viclenia și șiretenia constituie trăsătura fundamentală de caracter a indianului: înșelătoria, furtul, jaful, omorul sînt pentru el obiceiuri; în fața stăpînului și învingătorului se tîrăște umil și slugarnic, iar față de cel învins și față de inferior este crud și lipsit de considerație. Este caracteristic pentru sentimentul de omenie al indianului faptul că, pe de altă parte, el nu omoară nici o vietate, întemeiază spitale destinate animalelor, îndeosebi vacilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]