4,445 matches
-
să treacă prin experiențe dramatice: exclus din Partid, se vede treptat marginalizat, refuză să se înscrie în colectivă, iar fiul său, căruia i se interzice să se mai ducă la școală, se sinucide. Hăituit, Monu nu mai deslușește hotarul dintre utopia compensatoare și realitate. Crezându-se un alt Horea, pune la cale, alături de alți doisprezece săteni, o revoltă, repede înăbușită de autorități. Paralelismul dintre Monu și Iisus deformează psihologia eroului. Stăpânit de febrilitate dostoievskiană, autorul vrea să facă din Monu un
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
în parte. În Voluptatea labirintului (1995) autorul va aplica același tip de critică pe o arie de cercetare lărgită, eseurile de aici devenind „glose la o hermeneutică a insolitului”. Accentul cade mai mult pe studiul prozei, dar este analizată și „utopia eutanasică” la Mihai Eminescu. Prin prisma insolitului, L. întreprinde o exegeză aprofundată a povestirilor lui Mihail Sadoveanu sau îl interpretează pe Mircea Eliade ca pe un autor ce trece de la „dionisiacul fantastic” la „halucinația banalului”. Cu Întâiul Eminescu (1998) va
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
Albinei românești”, este, de asemenea, abandonat. Noua gazetă va avea „un color mai localnic”, preocupându-se de chestiunile care puteau interesa îndeosebi pe locuitorii din stânga Milcovului. Acest regionalism, într-o vreme când ideea Unirii începuse să nu mai pară o utopie, este el însuși o mărturie a modificărilor pe care le suferise orientarea de ansamblu a lui Gh. Asachi în problemele vieții politice și chiar în ceea ce privește cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă
GAZETA DE MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
stăpânire păgână, Bizanțul s-a mutat în scaunele de domnie ale Țării Românești și Moldovei, succesiunea celei de-a treia Rome, ajunsă în timp metropola diavoliei, revenea, în ordinea spirituală, Bucureștilor. Cu speranța de a vedea realizată cândva o asemenea utopie, doctrinarul „Gândirii” aprobă cu entuziasm, începând din ultimii ani ai deceniului al treilea, politica regimurilor totalitare de dreapta, ajungând principalul apologet român al fascismului mussolinian, mai târziu și al hitlerismului. După 1930 Crainic a sprijinit mișcarea legionară și mai cu
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
O tradiție filosofică apăsat intelectualistă a impus ideea că omul este o ființă rațională, ale cărei acțiuni depind de mecanisme logice, reductibile la diagrame inteligibile. Or, acest mit al raționalității nu descrie o realitate, ci mai degrabă un ideal, o utopie antropologică. Pentru a Înțelege și a descrie creațiile umane, precum și pentru a anticipa și, eventual, a influența conduitele persoanelor și ale grupurilor, trebuie investigate motivațiile lor inconștiente, conținuturile imaginare și simbolice, Încărcăturile emoționale. Cercetarea imaginarului vine să suplinească această lacună
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aceste modificări ale ideii de cunoaștere umană, ce vor constitui cu siguranță canonul științific al secolului XXI, dau o idee destul de precisă despre măsura În care suntem astăzi pregătiți să suspectăm simplitatea căii unice printr-o atentă reconsiderare a alterității: utopia unei științe care să integreze zone de „mister” se materializează. Fizica vorbește despre „taine” precum nedeterminarea sau haosul, astronomii vor putea investiga, cu ajutorul telescopului care Îi va urma lui Hubble, materia neagră, medicina naturalizează sub girul său științific practici magice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întâi cred că avem noțiuni diferite despre genul și specia În discuție. Pentru mine, ficțiunea e foarte precis delimitată - ea desemnează mai ales ficțiunea heterocosmică despre care vorbește Doleäel, adică lumea care este posibilă În lumea mea de acum, spre deosebire de utopie, care e și ea ficțiune, proiecție de lume posibilă, dar, fiind imposibilă În toate lumile, nu mai interesează În ficțiunea despre care vorbesc. Pornind de la exemplul pe care l-ai dat, despre cum Îi scrii un e-mail lui Corin, iar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alt concept, cel de autor ficțional, este un pic mai vechi, se vorbea deja despre el În anii ’80 de Întoarcerea autorului, la noi o făcea Eugen Simion. Apoi este conceptul de heterocosmie, pe care Mihaela Îl opune celui de utopie. Utopia este o lume irealizabilă, pe când heterocosmia este o lume alternativă, dar realizabilă. Aici aș atrage atenția că există un alt concept, creat de Michel Foucault și folosit foarte bine de Louis Marin, cel de heterotopie, care este opusul utopiei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
concept, cel de autor ficțional, este un pic mai vechi, se vorbea deja despre el În anii ’80 de Întoarcerea autorului, la noi o făcea Eugen Simion. Apoi este conceptul de heterocosmie, pe care Mihaela Îl opune celui de utopie. Utopia este o lume irealizabilă, pe când heterocosmia este o lume alternativă, dar realizabilă. Aici aș atrage atenția că există un alt concept, creat de Michel Foucault și folosit foarte bine de Louis Marin, cel de heterotopie, care este opusul utopiei cam
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
utopie. Utopia este o lume irealizabilă, pe când heterocosmia este o lume alternativă, dar realizabilă. Aici aș atrage atenția că există un alt concept, creat de Michel Foucault și folosit foarte bine de Louis Marin, cel de heterotopie, care este opusul utopiei cam În același fel În care tu opui heterocosmia utopiei. Și heterotopiile ar fi spații alternative, dar nu izolate În virtualitate, În imposibilitate, ci alternative ca variante de realitate. Tot din bateria aceasta de concepte l-aș mai sublinia pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lume alternativă, dar realizabilă. Aici aș atrage atenția că există un alt concept, creat de Michel Foucault și folosit foarte bine de Louis Marin, cel de heterotopie, care este opusul utopiei cam În același fel În care tu opui heterocosmia utopiei. Și heterotopiile ar fi spații alternative, dar nu izolate În virtualitate, În imposibilitate, ci alternative ca variante de realitate. Tot din bateria aceasta de concepte l-aș mai sublinia pe cel de ficționalizare, Însoțit de explicația „a crede fără credulitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
doctrina. Dar la nivelul doctrinei exista un dirijism bine controlat și instrumentat. Un asemenea tipar fusese formulat și pentru „antropologia” comunistă, cel al „omului nou”, gândit ca un fel de portret-robot pe care toți ar fi trebuit să-l adopte. Utopiile masificante ale secolului XX au fost nu Întâmplător imaginate după modelul unor state de tip totalitar, fie comuniste, fie fasciste. Marius Jucan: Cred că nu am fost totuși prea lămuritor. Nu am vorbit de o societate cu mai multe modele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
grupului restrâns de demnitari politici și militari care l-au părăsit În ultimul moment pe dictatorul stalinist, pe de altă parte. Trebuie să facem diferența Între starea de spirit incendiară care a pregătit tranziția și cea care ține incontestabil de utopia culturală care s-a dezvoltat În perioada comunismului stalinist. Nu această inadecvare Între un anume tip de discurs politic postcomunist și realitate este scopul acestor rânduri, ci Întrebarea dacă individul, adică „românul”, s-a schimbat, a suferit percepția respectivei tranziții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Acesta este Încă un aspect al demontării gândirii fundamentaliste care vede În coerența unui model cultural (coerență Între laturile sale culturale și politice) un exemplu de „hegemonism”. Aș Îndrăzni să spun că dorința unei egalități culturale este o proiecție a utopiei ideologiei drepturilor, care ignoră de fapt forța habitusului cultural și se direcționează Împotriva acestuia. Deși timpul modelelor culturale stabile, autarhice, ușor recognoscibile după chiar indivizii care le Încarnau „generic” ori „transcendent” a trecut, avem totuși nevoie dacă nu de reasertarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Un traseu al explorării localului se poate stabili, În acest sens, Între studiile culturale și imaginarul cultural. Am Încercat să urmăresc modificarea imaginarului românesc În câteva momente ale tranziției, călăuzindu-mă după paradigma unui imaginar social nou ori a unei utopii sociale de tranziție. Sensul pe care Îl dau utopiei este unul constructiv-destructiv, arătând confruntarea cu imaginea totalizantă a trecutului, adesea eșecul de a articula formule Înnoitoare, constatarea unor remanențe rezistente sociale și politice. Schimbarea cere neîndoios o investiție utopică - În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acest sens, Între studiile culturale și imaginarul cultural. Am Încercat să urmăresc modificarea imaginarului românesc În câteva momente ale tranziției, călăuzindu-mă după paradigma unui imaginar social nou ori a unei utopii sociale de tranziție. Sensul pe care Îl dau utopiei este unul constructiv-destructiv, arătând confruntarea cu imaginea totalizantă a trecutului, adesea eșecul de a articula formule Înnoitoare, constatarea unor remanențe rezistente sociale și politice. Schimbarea cere neîndoios o investiție utopică - În acest sens, utopia e necesară ca debut propriu-zis al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tranziție. Sensul pe care Îl dau utopiei este unul constructiv-destructiv, arătând confruntarea cu imaginea totalizantă a trecutului, adesea eșecul de a articula formule Înnoitoare, constatarea unor remanențe rezistente sociale și politice. Schimbarea cere neîndoios o investiție utopică - În acest sens, utopia e necesară ca debut propriu-zis al schimbării, prefacere a realității care să ilustreze conexiunea dintre formele noutății culturale și politice. Căderea comunismului a adus În anii ’90, În Europa de Est, o experiență a conjugării Între cultură și politic, cu atât mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
critică a modernității? Conștiința critică a modernității este conștiința unui proiect social de anvergură, de a cărui realizare devine responsabilă comunitatea civică. Modernizarea cere o percepție a avangărzii, a inovației și o permanentă reflecție asupra viitorului. Avem nevoie de o utopie culturală, În sensul Înnoirii, dar În același timp nu reușim să fixăm limitele ei critice. Ne hrănim cu utopicul deoarece imaginarul cultural ne Îndeamnă să proiectăm, să construim un alt tip de Încredere socială În același timp cu o necesară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ne hrănim cu utopicul deoarece imaginarul cultural ne Îndeamnă să proiectăm, să construim un alt tip de Încredere socială În același timp cu o necesară reflexie critică. Conștiința critică a modernității cere examinarea continuă a acestor limite ale utopicului. În ce măsură utopia poate fi nocivă, poate conduce la o prăbușire a sensului raționalității, nu trebuie să căutăm prea multe exemple după 1990. Presupun că În modernitate exercițiul unei conștiințe critice nu se poate Împlini În afara societăți civile. Elitele Își asumă de obicei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
societatea civilă este și grupul pensionarilor care joacă șah În parc. Dar ceea ce poate fi semnificativ ca experiență de comunicare este Încercarea de a dezvolta un proiect, de a reflecta Împreună asupra lui. Oameni care cred cu bun-simț Într-o utopie, care au credința că exercițiul lor intelectual se reflectă Într-un sens al devenirii. Sanda Cordoș: Multe dintre grupurile care constituie societatea civilă constată că proiectele lor nu se reflectă În societate. În societatea În sens larg. Faptul că noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vedea În tipul acesta de societate niște germeni de inovație pe care nu ar trebui să-i ignorăm, pe care ar trebui să-i utilizăm. Mă gândesc la ceea ce Robert Nozick numește statul minimal, apropo de ideea lui Marius că utopia trebuie să rămână o forță motrice a proiectelor sociale. Nozick este un autor care a Încercat să rezolve contradicția cuprinsă În ideea de utopie, contradicție ce poate fi enunțată foarte simplu: utopia este un model de stat ideal, dar atunci când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
utilizăm. Mă gândesc la ceea ce Robert Nozick numește statul minimal, apropo de ideea lui Marius că utopia trebuie să rămână o forță motrice a proiectelor sociale. Nozick este un autor care a Încercat să rezolve contradicția cuprinsă În ideea de utopie, contradicție ce poate fi enunțată foarte simplu: utopia este un model de stat ideal, dar atunci când vrei să-l impui, ea devine un stat totalitar. Cum se poate ieși din contradicția binelui impus cu forța, a modelului de fericire socială
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
statul minimal, apropo de ideea lui Marius că utopia trebuie să rămână o forță motrice a proiectelor sociale. Nozick este un autor care a Încercat să rezolve contradicția cuprinsă În ideea de utopie, contradicție ce poate fi enunțată foarte simplu: utopia este un model de stat ideal, dar atunci când vrei să-l impui, ea devine un stat totalitar. Cum se poate ieși din contradicția binelui impus cu forța, a modelului de fericire socială introdus prin mijloace totalitare care Îl anihilează chiar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mijloace totalitare care Îl anihilează chiar pe individul căruia, teoretic, i se vrea binele? Nozick a construit modelul unui stat pe care Îl numește minimal, În care fiecare individ sau grup are libertatea sau posibilitatea de a-și realiza propria utopie, fără să o impună altora sau să fie el Însuși antrenat cu forța În utopia altora. Statul minimal este de fapt o metautopie, care Își propune să nu impieteze asupra libertății de opțiune și de activitate a celorlalți. Mă Întreb
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a construit modelul unui stat pe care Îl numește minimal, În care fiecare individ sau grup are libertatea sau posibilitatea de a-și realiza propria utopie, fără să o impună altora sau să fie el Însuși antrenat cu forța În utopia altora. Statul minimal este de fapt o metautopie, care Își propune să nu impieteze asupra libertății de opțiune și de activitate a celorlalți. Mă Întreb dacă un asemenea model nu ar putea constitui o variantă pozitivă de lectură a crizei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]