2,614 matches
-
plătească. Dar Moromete nu este parte a acestui joc! Pentru el, enunțul tocmai produs are o semnificație mult mai simplă și neutră, de genul Cineva a tăiat ceva, centrată pe agentul făptuitor, nu pe el, pe Moromete. De unde și răspunsul Văz și eu că a tăiat-o. Odată ce a Înțeles că, jucând jocuri diferite, nu se poate comunica, agentul ordonă Însoțitorului să ia din gospodăria lui Moromete, printre alte lucruri, cel mai important obiect din curtea unui Țăran din Siliștea Gumești
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este bine dezvoltată. Funcțiile organelor senzoriale: * semnalarea pericolului * recunoașterea informațiilor Sistemele senzoriale Auzul (sistemul auditiv) Funcții: * Realizează percepția sunetelor * Ajuta la localizarea sunetelor * Realizează diferențierea sunetelor importante, de cele de fond Acest sistem este important pentru dezvoltarea capacitații de comunicare! Văzul (sistemul vizual) Funcții: * Realizează percepția stimulilor vizuali * Realizează observarea detaliilor * Diferențiază fondul de imaginea importanta Pipăitul (sistemul tactil) Funcții: * Realizează percepția stimulilor tactili * Realizează diferențierea stimulilor tactili * Avertizează eventualele pericole Echilibrul (sistemul vestibular) Funcții: * Reglează echilibrul Senzații musculare (senzații proprioceptive
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
face parte din dezvoltarea firească a unei civilizații a imaginii care are rădăcini creștine, dar care, într un fel, ne solicită și atenția și capacitatea noastră de a urmări imagini. Pentru că noi avem o enormă curiozitate care se manifestă prin văz. Când vorbim de imagine, vorbim despre cel care privește și despre ceea ce este privit. Chiar dacă avem în față o imagine autentică nu înseamnă neapărat că ochiul nostru e pregătit să o perceapă astfel. Nu este suficient ca. imaginea să aibă
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un defect. Educația vorbirii primează față de educația auzului, mirosului, văzului și a simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte necuviincioase sau injurii. O altă importantă „poartă” a sufletului este mirosul. Acesta se impune a fi păzit, întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A patra poartă a sufletului este văzul, deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
constatăm astăzi în toate domeniile de activitate, fapt care viciază limba și cel mai grav să o facă să fie neînțeleasă de cei cărora această limbă le aparține. 2. Limba și comunicarea În procesul de comunicare oamenii utilizează unele simțuri: văzul, auzul, pipăitul dar și limba. Limba ca instrument al vorbirii, redă prin abstractizare imaginea pe care omul o are asupra unui concept, imagine care trebuie însușită și înțeleasă la fel de toți, permițând prin aceasta, comunicarea și înțelegerea mesajului. Apariția unor noi
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
Învățarea limbajului și comunicării în condițiile deficienței de auz înv. Bujdei Ileana Grupul Școlar Bivolarie ,Vicovu -de -Sus La deficienții senzoriali rolul audiției este diminuat sau exclus, de aceea «văzul » devine « canalul » principal de recepție a mesajului prin intermediul labiolecturii, cititului și a celui transmis prin limbajul semnelor. Copilul surd învață să comunice prin folosirea semnelor. De exemplu: în momentul în care i se arată copilului mâncare se va face semnul
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
1959), The Dynamics of Architectural Forms (University of California Press, 1977) și The Split and the Structure: Twenty-Eight Essays (University of California Press, 1996). De același autor, la Editura Polirom a mai apărut Arta și percepția vizuală. O psihologie a văzului creator (2011). Introducere Cartea de față a fost rescrisă integral. Din loc în loc există paragrafe și chiar pagini rămase neatinse, dar care, mai mult ca sigur, vor fi regăsite în alte locuri față de poziționarea lor inițială. Au fost adăugate câteva
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ale ordinii vizuale. Schița lui Nervi este deosebit de grăitoare, deoarece indică interacțiunea sistemelor centrice și a legăturilor vectoriale în dependență directă de forțele fizice cauzale. O paralelă mai directă cu propria noastră abordare ne-o dă lucrarea de fiziologie a văzului de Peter Dodwell și William Hoffman. Autorii consideră „câmpurile vectoriale mecanisme formale care susțin organizarea modelelor vizuale”. Ei afirmă că, în interiorul creierului, câmpurile vectoriale au fost înzestrate în timpul evoluției biologice pentru a realiza transformări necesare obținerii stabilității perceptive. Se presupune
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Ghițescu, Anatomie artistică. Formele corpului în repaus și mișcare (vol. II) Florin Stoiciu, Tehnici și maniere în gravură Ion Truică, Arta compoziției Gheorghe Ghițescu, Anatomie artistică. Morfologia artistică. Expresia (vol. III) Rudolf Arnheim, Arta și percepția vizuală. O psihologie a văzului creator Rudolf Arnheim, Forța centrului vizual. Un studiu al compoziției în artele vizuale în pregătire: Rudolf Wittkower, Sculptura. Procedee și principii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile în articulare; -insuficiențele vizuale în identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică însușirea și nivelul de însușire a labiolecturii; -confuziile între sunetele omorganice se lichidează prin exerciții speciale de diferențiere și prin participarea inteligenței; -succesiunea imaginilor vizuale ale sunetelor percepute și a pauzelor care țin locul
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
accentuarea motivației; Atingerea unui nivel superior de citire; • Îmbunătățirea relațiilor sociale. Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd își dezvoltă limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă optimă de timp în care
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, între limbajul verbal și cel gestual există unele asemănări, dar și diferențe fundamentale, acestea datorându-se, în special, direcțiilor auditive și, respectiv, vizuale în care au evoluat cele două forme de limbaj. Totuși, limbajul mimico-gestual trebuie privit ca
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
pierderii totale a organului de simț (în cofoză) la nivelul întregului sistem psiho - fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională , deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (inițial pentru percepția mișcărilor nevizibile prezente în articulare) și mai ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea (organică sau funcțională) poate fi ajutată, pentru o mai bună
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
a limitei, o celebrare a ei. Iată de ce sculptura este cea mai netragică dintre arte; în ea limita este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria finitului. Și ea este până într-atât, încât anulează simțul văzului. Privirea e dispersivă și, dintre toate simțurile, ea este cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi eminența corpului, și o statuie în care văzul a amuțit este implicit o invitație la hiperestezia tactilului. Nu „vezi“ cu adevărat o sculptură decât pipăind-o și nu întâmplător Brâncuși și-a subintitulat câteva lucrări „sculptură pentru orbi“. Suprafața este șlefuită până la epuizarea oricărui accident al materialului și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea oricărei distanțe, prin contact, reprezintă suprema fidelitate față de formă; nu văzul, ci atingerea îi dă corpului o certitudine de existență. Însă când această căutare a formei devine o obsesie („caut forma în tot ce fac“, spunea Brâncuși), când ea se transformă în „problema dificilă și nebunească de a cuprinde toate formele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pentru înțelegerea și completarea textului? Atunci declar insipid textul care poate fi explicat ca o scobitură de citit și care nu poate privi în cetitor decât prin lucrarea gravurei. Este gravura numai un adaos de artă, o paralelă pentru plăcerea văzului, pusă lângă aceea a lecturei? Atunci gravura e o complicație mai mult, un repaos nemotivat în timpul cetitului, un apel la alt simț decăt acela al atenției necesare textului 14. Mai mult, Benjamin Fundoianu consideră că prima ediție a unui text
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
își simte și chiar își vede gândurile. *4 O altă trăsătură atribuită uneori scriitorului - și mai ales poetului - este sinestezia sau asocierea percepțiilor senzoriale provenite de la două sau mai multe simțuri, mai ales de la simțul auzului și de la cel al văzului (audition colorée : sunetul trompetei, de exemplu, este roșu-aprins). Ca trăsătură psihologică, ea se pare că este, ca și daltonismul, o rămășiță a unui sensorium mai vechi, comparativ nediferențiat. Mult mai frecvent, sinestezia reprezintă însă o tehnică literară, o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
constau în combinarea unor perturbări ale stării de conștientă, ale funcțiilor respiratorii și / sau ale aparatului cardio-circulator. Dereglările acestor funcții vitale trebuiesc identificate rapid, în maxim 30- 90 de secunde, de aceea nu ne putem permite un diagnostic detaliat. Cu ajutorul văzului, auzului și palpatoriu, putem obține informații esențiale, realiste, necesare primelor măsuri terapeutice. În cabinetul stomatologic în urgența medicală, scopul principal al medicului practician este de a înlocui, menține și supraveghea cele 2 funcții vitale: respirația și circulația. Pentru a realiza
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
disgrafie, disortografie, discalculie, iar în cazuri mai grave prin afazie, alexie, agrafie, acalculie. Dislexia - denumită astfel de Hinschelword, constă în persistența îndelungată a unor dificultăți în formarea și consolidarea deprinderii de citire corectă. Un copil este dislexic dacă are auzul, văzul și intelectul normal dar își însușește dificil tehnica cititului. Dislexicii sunt ușor reperați fiindcă citesc sau silabisesc cu ezitări în separarea grupurilor de cuvinte în timp ce colegii lor realizează cursiv și conștient aceste activități. Ei fac omisiuni, inversiuni sau adăugiri de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
între părinți; d) condiții de locuit ale copilului: - are condiții bune de locuit; - de la începutul clasei I locuiește cu bunicii. III. Date medicale - primele cuvine le pronunță la 1 an și o lună; - este dreptaci; - starea auzului bună și a văzului - foarte bună;starea actuală de sănătate - bună. III. Cauzele care au determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care tin de mediul familial: Fetița prezintă emotivitate, respingerea prietenilor, neacceptarea ajutorului, nu răspunde la solicitările învățătorului. Comparativ cu
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
casnică; Frați - nu are; Situatia actuală a cuplului parental: Conflicte trecătoare; Condiții de locuit ale copilului - bune - are camera lui unde să învețe. I I I . Date medicale - primele cuvinte la 1 an; - nu are tulburări de pronunție;dreptaci; - starea văzului și a auzului - normală;starea actuală de sănătate - bună. I V . Cauzele care a u determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care tin de mediul familial: - lipsa interesului față de copil; - lipsa frecventării unui colectiv, izolarea; - copilul
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
a recăsătorit; Condițiile actuale de locuit ale copilului - locuiește cu tatăl și noua soție a acestuia; Condiții bune de locuit. III. Date medicale - Primele cuvinte -1 an; - Nu are tulburări de pronunție; - Starea actuală de sănătate - bună; - Starea auzului și văzului - bună. IV. Cauzele care au determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care țin de mediul familial: - Moartea mamei 1-a afectat foarte mult pe copil. Era atașat foarte mult de ea. - După moartea mamei copilul s-
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]